Foto: Meteo Moldova/Facebook
Prezentat mai ales de către televiziuni drept „un mare pericol pentru România”, așa-zisul ciclon Ashley nu a făcut niciun fel de ravagii. În realitate, acest ciclon nu există, spune profesorul universitar Lucian Sfîcă, care predă la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Într-o relatare pe pagina de Facebook intitulată „Meteo Moldova”, acesta spune că „din situația acestor zile rezultă un risc major ca meteorologia să fie decredibilizată ca știință în percepția publicului larg”.
În ultimele zile, mass-media din România au fost inundate de știri alarmante cu privire la un presupus ciclon devastator, denumit „Ashley”, care ar urma să lovească țara noastră. Însă profesorul Lucian Sfîcă, specialist în meteorologie, demontează complet aceste informații, calificându-le drept „o găselniță românească” fără bază reală.
Potrivit profesorului Sfîcă, numele „Ashley” este o invenție pur românească, neavând nicio confirmare în afara granițelor. „Dacă faceți o simplă căutare pe internet, veți observa că Ashley este un termen folosit doar în România. Acest lucru ar trebui să ne dea de gândit”, a explicat universitarul. Republica.ro a stat de vorbă cu profesorul Lucian Sfîcă și l-a întrebat ce trebuie să înțelegem și să învățăm din povestea falsă privind ciclon Ashley.
„Ar fi bine dacă din acest episod am înțelege că prognozele meteorologice nu pot reprezenta subiecte de cancan mediatic. O prognoză meteorologică ce indică un cod portocaliu sau roșu nu trebuie să se transforme în isterie, ci într-o informare corectă a cetățenilor și măsuri clare ale autorităților, dar fără zgomot mediatic exagerat din partea acestora. Un curent periculos de opinie în momentul de față este cel care duce la sporirea neîncrederii în prognozele meteorologice oficiale. Este în mod clar un curent greșit, deoarece în acest fel evenimente meteorologice extreme în viitor vor ajunge să fie tratate superficial de către cetățeni, cu consecințe grave”, spune profesorul Sfîcă.
Profesorul Sfîcă a vorbit și despre cât de mult mai au oamenii încredere în previziunile meteo și în știință când apar astfel de cazuri în care nu există concordanță între ce se anunță la televizor și se ce întâmplă afară.
„Pentru a răspunde acestei întrebări cred că o anchetă sociologică ar aduce un răspuns fundamentat științific. Repet, prin astfel de evenimente cu siguranță scade încrederea omului de rând în ce se spune în prognoza de la televizor. Dar subliniez situația în care ne aflăm, cea în care prognozele meteorologice oficiale aduc informații de cele mai multe ori pertinente, însă de acolo până la știri apare exagerarea mediatică ce compromite în definitiv chiar munca onestă a meteorologilor prognoziști. Este clar că trebuie schimbat ceva substanțial în materie de comunicare a știrilor meteorologice și chiar în comunicarea autorităților cu cetățenii. Putem vorbi chiar de necesitatea unei strategii de comunicare în această direcție, care să implice deopotrivă specialiști în științele atmosferei, în științele comunicării și bineînțeles autoritățile. Cu siguranță, în aceste discuții un punct solid de plecare ar fi ca știrile meteorologice să nu fie, așa cum am spus, subiect de cancan sau clickbait”, a indicat profesorul, precizând totodată că autoritățile trebuie să identifice formele prin care să transmită mesaje meteo importante, dar care să nu vină la pachet cu spimă pentru populație.
În ceea ce privește raportarea oamenilor la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme provocate de acestea, profesorul Lucian Sfîcă indică: „Un alt efect păgubos alimentat de astfel de episoade isterice mediatic este reprezentat de bagatelizarea problemei schimbării climatice. Din nou, fără isterie pe subiect, schimbarea climatică va reprezenta o provocare majoră a deceniilor viitoare. Dar această realitate nu poate fi baza unor știri apocaliptice sau măsuri aberante (de exemplu, taxe suplimentare) care să îi afecteze pe cetățenii simpli. Abordarea pe acest subiect ar trebui să meargă la marii producători de emisii de gaze cu efect de seră, atât la nivel individual, cât și la nivel de state sau corporații. Pe datele momentului, din cauze extrem de complicate, reducerea emisiilor este un demers greu tangibil la nivel planetar și de aceea devin cruciale măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice”.
Profesorul Sfîcă ține să sublinieze și ce mari schimbări meteorologie va suferi România în următorii ani din cauza schimbărilor climatice, precizând că „actuala creștere a temperaturilor cu riscurile asociate determinate de temperaturile estivale excesiv de ridicate (vara ce s-a încheiat poate fi considerată un exemplu), dar și creșterea frecvenței fenomenelor extreme vor avea un impact sporit asupra societății umane”.
„Bunăoară, nu putem exclude că episoadele de ploi foarte însemnate cantitativ din luna septembrie să fi fost potențate de schimbarea climatică în curs, pe fondul contrastelor termice foarte mari apărute în momentul primelor răciri de toamnă. Chiar și în ultimele zile, ploile au avut un fond convectiv, cu mecanisme dinamice mai degrabă specifice verii, deși suntem aproape de începutul lunii octombrie”, a mai indicat profesorul universitar.
Falsul ciclon care a speriat România. De unde a apărut numele „Ashley”
Săptămâna trecută, directoarea generală a Administrației Naționale de Meteorologie, Florinela Georgescu, a explicat pentru ziarul Adevărul la ce ar trebui, de fapt, să ne așteptăm și de unde a apărut această denumire de „Ashley”.
„Serviciile meteorologice din Europa de vest au stabilit o listă de nume ce vor fi date următoarelor furtuni care se vor dezvolta în sezonul rece deasupra Oceanului Atlantic și care vor influența Europa. Primul nume din această listă este Ashley, deci, la un moment dat, va exista un ciclon sau un anticiclon care se va numi Ashley. Dar acum - cel puțin la momentul vorbirii noastre, numele Ashley nu a fost alocat unei furtuni”, explica directoarea ANM.
Profesorul Lucian Sfîcă a mai subliniat în analiza sa de pe Meteo Moldova că Serviciul Meteorologic Italian a dat într-adevăr un nume unui potențial ciclon care ar putea lua naștere în bazinul mediteranean, dar acest ciclon nu există pe hărțile meteorologice actuale. Un ciclon extratropical, tipic regiunilor noastre, necesită existența izobarelor închise în centrul său, marcând valori foarte scăzute ale presiunii atmosferice. Însă, acest criteriu nu este îndeplinit în prezent, mai indică profesorul universitar.
Acesta mai spune că singura mențiune a unei formațiuni ciclonice vine din partea serviciului meteorologic sârbesc, care indică o posibilă dezvoltare barică ciclonală în regiune, dar fără existența izobarelor închise, esențiale pentru a confirma prezența unui ciclon efectiv.
„Ce avem de fapt în momentul de față nu e altceva decât o clasică situație pluviogenetică de vară pentru țara noastră – deși este un pic atipică, având în vedere că ne aflăm deja aproape de octombrie,” a adăugat Lucian Sfîcă. El a explicat că avansul unui talveg de altitudine din vestul Europei generează precipitații abundente, dar această situație este departe de a fi ceva rar sau catastrofal.
Și meteorologul Andrei Elias Călugăru a admis că „nu există furtuna Ashley” și „nici ciclon mediteranean”.
„Furtuna Ashley va exista atunci când un ciclon extratropical, generat deasupra apelor Atlanticului, deosebit de adânc, asociat cu rafale demne de un ciclon tropical, va aborda Europa. Desigur că cele mai predispuse zone sunt cele nord-vestice ale continentului, iar lista alfabetică cu nume de cicloni (care începe cu Ashley) este elaborată de serviciul britanic de meteorologie (Met Office), în colaborare cu cel olandez și cel irlandez (tocmai zonele cu risc crescut în situația unei asemenea furtuni). În altă ordine de idei, serviciul german de meteorologie (DWD) i-ar putea acorda alt nume. Asemenea dezinformări și erori de interpretare creează mai multă panică în rândul populației decât furtuna în sine. Vorbim de ploi însemnate cantitativ, ce-i drept, însă cu intensități mult reduse, la nivelul unor regiuni și așa văduvite de precipitații în mare parte a anului 2024”, a transmis meteorologul Călugăru.
Fenomene cu nimic deosebite pentru perioada din calendar
Andrei Elias Călugăru indică într-o analiză separată pe pagina sa de Facebook că „dincolo de pseudoapocalipsa propovăduită de media (inclusiv cea locală) pentru cea mai mare parte a țării, de interes vor fi intensificările puternice ale vântului, care vor depăși în mai toate regiunile estice ale țării 55...70 km/h, iar la Curbura Carpaților, precum și pe litoral, chiar 75...85 km/h, precum și precipitațiile însemnate cantitativ, inclusiv sub formă de lapoviță și ninsoare de la 900...1000 m, din grupa nordică a Carpaților Orientali (posibil chiar mai jos în zona montană din NV-ul Moldovei, pe fondul lobării dorsalei anticiclonale și a advecției reci de la periferia estică a Carpaților Păduroși)”.
„În rest, ploile abundente prin excelență, posibil și pe un fond convectiv, par a se restrânge cu fiecare nouă rulare a modelelor numerice de prognoză, la regiunile sud-estice ale țării și nord-estul Bulgariei (în special Bărăganul și Podișul Ludogorie), unde într-adevăr se vor putea depăși 70...80 de l/mp. Până la urmă, fenomene cu nimic deosebite pentru perioada din calendar, una de tranziție”, spune meteorologul Călugăru,
Cum au reacționat autoritățile
Mesajele alarmiste din spațul public cu privire la ciclonul „Ashely” nu au fost transmise degeaba, a declarat la Europa FM ministrul Mediului, Mircea Fechet, relatează ziarul Libertatea. Ba el chiar a apreciat că starea de alertă generată în zilele de dinainte de ciclon a fost un lucru bun. Asta chiar dacă, cel puțin în capitală, așa-zisul ciclon a adus doar o ploaie de toamnă.
Pe de altă parte, cel mai straniu mod de reacție al autorităților a venit din partea Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), care a transmis un document intern pentru angajați, în care le solicită, pe fondul creșterii riscului de inundații, să ia diverse măsuri, inclusiv scoaterea echipamentelor tehnice din priză, după cum indică HotNews.
Măsurile de evacuare și alertare a populației luate în acest weekend au fost cele corecte, spune șeful DSU Raed Arafat. Peste 5.000 de oameni au fost evacuați din mai multe județe în acest weekend, în fața urgiei care nu a avut forța prognozată de meteorologi. Departamentele pentru situațiile de urgență din Galați, Vaslui, Argeș și Brașov au avut ture suplimentare de personal pentru a putea interveni în caz de necesitate. Coordonatorul departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, spune că s-a acționat corect, potrivit scenariilor existente de la meteorologi. Măsurile au fost necesare, a indicat acesta la Europa FM.
„Noi am mers după un scenariu care este scenariul cel mai grav care ni s-a dat de către specialiști, care însemna că norii care erau urmau să se golească tot asupra zonelor respective. Pentru asta s-a dat și cod roșu. Deci noi, la acest moment neîntâmplându-se scenariul cel mai grav, clar că lucrurile sunt mai bune decât ne-am așteptat” a mai spus Arafat.
Ce este de fapt un ciclon tropical și cum se intensifică
Potrivit unei analize Digi24, cicloanele sunt însoțite de vânturi puternice, ploi torenţiale și un fenomen devastator cunoscut sub numele de valuri de furtună, o înălţime a suprafeţei mării care poate ajunge la 6 metri deasupra nivelurilor normale. O astfel de combinație de vânt puternic și apă face ca fenomenele să fie un pericol grav pentru zonele de coastă din zonele tropicale și subtropicale ale lumii. În fiecare an, în lunile de sfârșit de vară, cicloanele lovesc regiuni precum Coasta Golfului Americii de Nord, nord-vestul Australiei și estul Indiei și Bangladesh.
Cicloanele tropicale sunt furtuni compacte, circulare, în general de aproximativ 320 km în diametru, ale căror vânturi se rotesc în jurul unei regiuni centrale cu presiune atmosferică scăzută. Vânturile sunt conduse de acest miez de joasă presiune și de rotația Pământului, care deviază calea vântului printr-un fenomen cunoscut sub numele de forța Coriolis. Ca urmare, cicloanele se rotesc în sens invers acelor de ceasornic în emisfera nordică și în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică.
După cum bine a indicat profesorul Lucian Sfîcă, este un mare pericol să se transforme fenomenul meteorologic într-o știre senzaționalistă, pentru că acest lucru poate duce la pierderea credibilității științei meteorologiei în rândul publicului larg.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
--Baraje si diguri pentru buna gospodarire a apei atat de necesara ptr plante si viata omului !
---Cum au putut sa faca comunistii un baraj imens si foarte util pe cursul raului Prut la Stanca-Costesti in jud Botosani ,,Acest judet este foarte secetos in timpul verilor calduroase , Insa pe acolo este si multa prostie ca,scot popii pe camp cu icoanele sa faca slujbe ptr ploaie ,Multa prostie umana !!
Nu ma uit deloc la Realitatea, RTV, Antene, dar am inteles acum, in valul de acuze, ca domnii si doamnele meteorologi isi cam fac veacul prin acele televiziuni. De ce? Ce cauta acolo? Ca doar nu te duci prin tot felul de emisiuni sa anunti timpul probabil. Exista in cadrul stirilor rubrica meteo. Pot sa banuiesc ca se duc acolo pentru a raspandi teama si panica si pe subiectul meteo, cunoscand specificul acelor televiziuni ma gandesc ca participa pe bani la raspandirea unei forme de teroare: teroarea meteo, apocalipsa climatica. Acele posturi din asta traiesc: din teroare.
Cine-i pacientul zero? Cred ca sunt doua entitati:
Raspandacul= cel care a rostit primul „ciclonul Ashley” si pot sa cred ca este o influenta de la rasarit in raspandirea dezinformarii, crearea panicii, cheltuiala de resurse, bani etc.
ANM= are o mare raspundere pentru ca e un institut, oamenii ce lucreaza acolo sunt oameni de stiinta, ei nu pot fi amestecati in mazga si mahalaua unor televiziuni, ei trebuie sa aiba tinuta si sobrietatea unor oameni de stiinta respectabili. De la ANM pornesc toate informarile meteo. Ei comunica evenimentele, temperaturile, manifestarile vremii.
Oricat am incerca sa-l invinovatim pe ministrul Mircea Fechet de la ape, mediu, paduri etc, ce se filma ca un adevarat erou pe la 5 dimineata in masina sa vada natia cum s-a trezit el de la 4 si a plecat la munca. Se speteste in slujba tarii. L-a mai trezit si pe sofer, sa-l duca la Dunare sa vada cum da apa peste digurile pline de gauri.
Deci, oricat de debil este si ministru si guvernul in frunte cu Ciolacu, daca de la ANM se spune ca vine potopul ei ce sa faca? Normal ca pe datele furnizate au pornit prin balarii de teama presei care ii va face arsice daca nu-i duc pe oameni pe dealuri, in siguranta varfului de damb, unde se rugau toti sa nu ajunga apele.
Ma intreb unde a fost ANM cand acum doua saptamani o viitura serioasa a inundat Galatiul?
In ianuarie 2015 a avut loc o furtna majora de zapada pe coasta NE a Statelor Unite. New York-ul a fost inclus. S-au luat masuri drastice de protectie. Furtuna a avut loc asa cum fusese estimat, dar New York-ul a fost ocolit ca prin farmec. Sa inchizi un oras ca New York e crima si pedeapsa si totusi autoritatile au facut-o. A fost o decizie teribila, autoritatile si-au cerut scuze, dar au spus ca trebuia sa ia astfel de decizii. Pana la urma nu aveau de unde sa stie ca orasul va fi ocolit. Lumea a inteles, mai ales ca ei sunt obisnuiti cu violenta Oceanului Atlantic, cel mai naravas dintre oceane, care aduce precipitatii abundente pe continentul american. Acolo clima se manifesta altfel: furtunile, uraganele, tornadele isi fac an de an aparitia. Institutul lor de meteorologie le prevede, le anunta, comunica exact situatia si chiar asa se si intampla, dupa cum spune prognoza. In ianuarie 2015 a fost o predictie gresita referitor la orasul New York.
„Prognoză meteo greșită. „Furtuna istorică” de zăpadă a costat administrația americană 200 de milioane de dolari
Timp de trei zile, presa americană a întors pe toate feţele pericolul furtunii de zăpadă care urma să lovească nord-estul Statelor Unite. Cât de periculos e viscolul, cum se poate face hipotermiei, de câte provizii e nevoie pentru a rezista mai multe zile izolaţi în case şi aşa mai departe.
Toate aceste avertismente, bazate pe prognozele meteorologilor, vizau şi cel mai mare oraş american, New York, unde ar fi trebuit ca troienele să ajungă rapid la aproape un metru înălţime. În realitate, stratul de zăpadă s-a înălţat timid la doar 15 centimetri. „Cred că au exagerat. Am mai trecut prin asta. Avem o iarnă plăcută până acum”, a spus un localnic.
La Boston însă, statul de zăpadă a depăşit o jumătate de metru. În aşteptarea furtunii, magazinele şi şcolile au fost închise, iar circulaţia maşinilor a fost interzisă, de teama producerii unor ambuteiaje. „Suntem în continuare în mijlocul unei furtuni de proporţii istorice aici, în Boston. Facem tot ce trebuie ca să rezistăm acestei furtuni”, a declarat Marty Walsh, primarul din Boston.
New-york-ezii fac însă haz de necaz pe seama furtunii istorice care la ei nu a mai venit, în timp ce primăria se apără şi spune că nu regretă faptul că a luat toate măsurile de precauţie”. - https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/prognoza-meteo-gresita-furtuna-istorica-de-zapada-a-costat-administratia-americana-200-de-milioane-de-dolari-352983
Diferenta este ca la ei chiar a fost furtuna puternica, la noi a fost o ploaie deasa de toamna.
Adica, daca toate prognozele se adevereau si tot SE-ul Romaniei era afectat de ciclon, doar Bucurestiul scapa cu o ploaie si atat, intelegeam agitatia si masurile luate. Dar de la vest la est, sa pui pe jar pe toata lumea, sa spui ca tot sudul si sud-estul Romaniei va fi puternic afectat si sa nu se intample nimic e prea mult pentru niste oameni de stiinta. Si ce-i mai grav e ca nu e pentru prima oara. Greselile la noi curg lant.
V-o mai amintiti pe primarita Gabriela Firea? Cea care anunta in septembrie 2017 ca vine o furtuna apocaliptica peste Bucuresti, iar doamna Florinela miorlaia din nou cu intarziere ca ANM n-a zis si n-a facut etc.
„Ca urmare a anunţului Primarului General, că şcolile din Bucureşti se închid la ora 17:00, în ziua în care era aşteptată puternica furtună, încă de la ora 14:00 traficul din Capitală a fost paralizat. Pe toate bulevardele importante s-a circulat bară la bară, iar viteza medie de deplasare a scăzut în multe zone la 1-2 km/h, conform aplicaţiilor de monitorizare online a traficului auto. S-a dovedit, însă, că furtuna nu a fost deloc una violentă, iar ploaia abia dacă a udat asfaltul în unele cartiere din Capitală, astfel că pe reţelele de socializare au început să apară nenumărate glume la adresa Gabrielei Firea şi modului cum aceasta a reacţionat după ce meteorologii au emis cod galben de furtună. - https://www.libertatea.ro/stiri/ce-zis-gabriela-firea-despre-ironiile-facute-pe-seama-sa-dupa-furtuna-care-nu-mai-avut-loc-1975196
„Fenomenele meteo extreme" anunțate miercuri de primarul Gabriela Firea, alături de măsurile fără precedent luate de autorități, precum închiderea mai devreme a școlilor și grădinițelor, au creat haos și au panicat populația Capitalei. Cu câteva ore înainte de ora declanșării „apocalipsei” s-au creat blocaje în trafic, oamenii grăbindu-se să-și recupereze copiii și să se pună cu toții la adăpost.
Invitată joi seara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Florinela Georgescu, director executiv ANM - instituție care emisese o atenționare de cod galben pentru aproape toate județele și un cod portocaliu pentru cinci județe (Bacău, Vrancea, Dâmbovița, Buzău, Prahova) - consideră că reacţia autorităţilor a fost determinată de ceea ce s-a întâmplat duminică, la Timişoara, unde opt persoane au murit și alte peste 100 au fost rănite în urma furtunii care a provocat și pagube materiale importante”. - https://republica.ro/cum-a-ajuns-primarul-gabriela-firea-sa-anunte-zfenomene-meteo-extreme-pornind-de-la-un-simplu-cod-galben
La noi merge mereu prin ricoseu? Ce se intampla la Galati este sperietura pentru Giurgiu? Ce se intampla la Timisoara este sperietura pentru Bucuresti? Se actioneaza pe baza de frica, nu de stiinta? Probabil ca da pentru ca nimeni nu stie exact ce spune, si de teama se iau masuri aiurea. Cand sunt necesare, masurile nu sunt luate. Asta inseamna sa fii incompetent.