Am tot fost întrebat: De ce nu dă BNR banii pentru a fi cumpărată „Cumințenia pământului”? Răspunsul e simplu: pentru că legea îi interzice Băncii Naționale să facă astfel de finanțări. Anii ’90, când BNR a finanțat ridicarea Bibliotecii Academiei, sunt acum istorie. Au urmat vremuri noi și legi noi.
Pentru ca această operă de artă să rămână în România, comunitatea oamenilor de afaceri ar putea s-o cumpere. S-o cumpere pentru țară! Fără ca statul să intre în buzunarele oamenilor săraci, prin buget. Ar fi un gest de respect al oamenilor bogaţi faţă de istoria noastră. Mereu familiile înstărite au sprijinit țara cu bani. De ce nu s-ar repeta istoria?! Cumpărarea de către statul român a statuii, din banii tuturor contribuabililor, ar fi o soluţie stânjenitoare; o soluţie de ultimă instanţă.
Până la 1 octombrie, se pare, încă se mai poate face ceva ca să nu se recurgă la gesturi de ultimă instanţă. Întemeietorul Băncii Naționale, Eugeniu Carada, un om de afaceri prosper din a doua jumătate a veacului al XIX-lea și începutul veacului XX, a susţinut din propriul buzunar… nu cumpărarea unei statui, ci un război.
(Foto Inquam Photos / Octav Ganea)
Poate puţini ştiu că Războiul de Independenţă din anii 1877 - 1878 a fost finanţat prin eforturile acestui bogat om de afaceri, un mare patriot, pentru că ţara era sugrumată financiar şi nu mai putea susţine războiul numai din fonduri publice. Eugeniu Carada a contribuit cu mari sume de bani la susținerea unui război, nu a cumpărat doar o statuie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Conform principiilor enuntate mai sus si pentru ca sunt suficient de bogat, ma angajez sa donez xoxo lei.
2. Conform principiilor enuntate mai sus si pentru ca BNR are suficienta influenta, ma angajez sa sustin o schimbare a acestor legi nedrepte care nu dau voi BNR sa doneze in acest scop.
3. Eu si cu amicii mei putem plati statuia din 2 salarii, dar ne angajam sa donam doar unul ca sa ii lasam si pe altii sa se simta ca participa.
Recunosc ca ultima varianta este putin ironica, insa primele doua nu sunt. E usor sa iti exprimi ipocrizia in cuvinte si e foarte greu sa faci ceva concret...
Daca nici atunci si nici acum statul nu vrea sa investeasca intr-o emblema a sculpturii moderne la nivel mondial, de ce sa ma chinui sa ascult spamurile cu Brancusi?
Al nostru, al meu , al nimanui, al altora dar nu al nostru.