Sari la continut
Republica
Prevenție

„Dacă îmi stă în putere, ca mamă şi femeie, să-mi pun copilul la adăpost de cancerul de col uterin, o voi face fără să stau pe gânduri”. Despre vaccinul care salvează vieți

Vaccin anti-HPV

În țara cu cea mai mare incidență și cea mai mare rată a mortalității cauzată de cancerul de col uterin din UE, doar 100.000 de tinere aflate în categoria de vârstă pentru care imunizarea este gratuită au făcut vaccinul. Deși pare mic, procentul de 10% este de 5 ori mai mare decât rezultatul primei campanii de vaccinare împotriva HPV care a fost lansat și a și eșuat în România în 2008. Atunci s-au vaccinat doar 2% din totalul de 110.000 de tinere cu vârsta cuprinsă între 9-11 ani și tot atunci a apărut și mișcarea anti-vaccin ale cărei mesaje încă mai condiționează refuzul părinților de a-și vaccina fetele.

Ana Măiță e președinta Asociației Mame pentru Mame și observă faptul că s-a făcut prea puțin pentru a nu se mai asocia infecția cu HPV cu sexualitatea sau cu promiscuitatea sexuală. „S-a dovedit că e un virus care se ia fără să ai contact sexual cu cineva, se ia la un simplu contact piele pe piele. Nu are legătură cu începerea vieții sexuale la vârste mici, nici cu numărul de parteneri sau folosirea sau nu a prezervativului. Singura asociere pe care trebuie să o facem atunci când vine vorba de HPV și are toate argumentele medicale și științifice de rigoare, este asocierea cu cancerul. În mentalul colectiv al acestei societăți conservatoare și încă foarte misogină, unde rolurile femeii sunt cele clasice, de multe ori infecția cu HPV e încă asociată cu o boală venerică”.

Dintre fake-news-urile răspândite de mișcarea anti-vaccinista despre vaccinul anti-HPV cel mai mult au percutat în mentalul colectiv pericolul de infertilitatea și paraliziile - infirmat de peste 30 de ani de folosire a vaccinului pe scară largă.

Ana Oprișor este una dintre mamele care nu s-au lăsat manipulate de miturile vehiculate de mișcarea anti-vaccinista. Exemplele tragice din proximitate au convins-o să își vaccineze fiica cât mai curând posibil. „Sunt medic, fiică de ginecolog şi anatomo-patolog. Părinții mei au diagnosticat la cabinetul lor extrem de multe cazuri de cancer de col uterin în diverse stadii (mama mea e citolog şi realizează examenul Babeş-Papanicolau, ea citeşte lamele şi pune diagnosticul propriu-zis). Am două prietene cu acest diagnostic care au fost nevoite să recurgă la histerectomie totală cu anexectomie înainte de vârsta de 30 ani. Ambele testate pozitiv pentru cele două tulpini incriminate în apariția de cancer de col uterin. Sunt experiențe traumatizante atât fizic cât şi emoțional. Una din ele nu a apucat să devină mamă. Dacă îmi stă în putere ca părinte, mamă şi femeie să-mi pun copilul la adăpost de aşa ceva, o voi face fără să stau pe gânduri.” 

În opinia Anei Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame, lipsa unei campanii naționale de informare este principala cauza pentru procentul scăzut de tinere vaccinate. „N-ar fi o problemă dacă s-ar face informare așa cum sperăm să se facă în cabinetele medicilor de familie. Ei ar trebui să sune toate mamele despre care știu că au fete în aria această de vârstă și să le cheme la vaccinare, să le explice că e gratuit și eficient și că acest vaccin previne o infecție cu un virus care poate să cauzeze 6 tipuri de cancer iar unul – cancerul de col uterin – este extrem de periculos pentru femei. Omoară circa 1500 de românce în fiecare an și îmbolnăvește în jur de 4000. ONG-urile fac tot ce pot cu campaniile lor, dar nu avem capacitatea statului român. Ce facem noi sunt picături într-un ocean.”

Studiile confirmă perspectiva ONG-urilor. Un raport publicat de IRES la finalul lui 2021 arată că doar 36% dintre româncele intervievate au auzit de virusul HPV și doar 31% asociau infecția cu cancerul de col uterin.

Planul European de Combatere a Cancerului prevede vaccinarea a 90% din populația țintă de fete până în 2030, în vederea atingerii obiectivului de eliminare a cancerelor cauzate de infecția cu HPV. În opinia Anei Maita de la Asociația Mame pentru Mame obiectivul poate fi atins și de România dacă sunt respectate trei condiții: „Vaccinarea anti-HPV trebuie să fie extinsă inclusiv în rândul băieților în planul național de vaccinare, așa cum s-a întâmplat în multe alte state, e nevoie de scăderea vârstei de consimțământ la 16 ani împliniți. Adolescenții pot merge de la această vârstă la consultații de ginecologie sau planificare familială fără însoțirea și consimțământul părinților, la fel ar trebui să aibă dreptul să ceară vaccinarea la medicul de familie fără consimțământul părinților pentru că există cazuri în familii extrem de conservatoare sau religioase în care fetele vor să se vaccineze, iar părinții se opun. În fine, ideal ar fi să se extindă măcar printr-o compensare, schema de vaccinare pentru categoria de vârstă până la 45 de ani la femei. Vor avea astfel parte de un grad de protecție care nu e neglijabil.” 

Despre creșterea accesibilității vaccinului anti-HPV pentru femeile cu vârsta până în 45 de ani a vorbit recent și ministrul Sănătății. Alexandru Rafila consideră că ar fi “normală și binevenită” o compensare a vaccinurilor anti-HPV pentru această categorie de vârstă.

Până atunci însă, femeile majore se descurcă pe cont propriu. Costurile unei doze de vaccin anti-HPV ajung în medie la 700 de lei, iar schemă de vaccin presupune 3 doze.

„Obstacolele nu sunt doar de ordin material”, povestește Mihaela Ivan. Femeia a început schema de vaccinare la 42 de ani, după ce a descoperit o tulpină HPV cu risc mediu și a făcut o serie de intervenții chirurgicale. Mai mult decât bani au costat-o timpul și consumul emoțional: Rețeta a fost simplă, habar nu aveam cât de complicat va fi totul ulterior. Am luat la rând vreo patru farmacii, n-am găsit vaccinul. Am aflat că trebuie să mă înscriu, să aștept, am făcut rost de el și am mers ca o floare la spitalul clinicii private unde aveam abonament, dar nu am putut fi vaccinată pentru că vaccinul nu era cumpărat de acolo. Atunci m-am panicat pentru că, odată scos din farmacie, vaccinul trebuie ținut la rece altfel în maxim o oră se compromite doza. Era 5 decembrie 2021, am luat la rând spitalele private pe care le știam în sectorul 1 și, într-o disperare de cauza, mi-am dat seama că pot merge la unul din centrele de vaccinare Covid. Abia acolo am reușit să mă vaccinez cu prima doză. Am avut noroc. Am găsit-o pe a doua abia în Buftea și m-a vaccinat cosmeticiană mea pentru că era loc la nicio clinică privată. Sigur că te poți vaccina la medicul de familie, dar pentru asta ar trebui să îți iei cel puțin o jumătate de zi de concediu.”

Dincolo de timpul și energia consumate, Mihaela s-a confruntat și cu stigma. „Oriunde mă duc, promovez vaccinul anti-HPV indiferent că vorbim de fete sau băieți și am rămas surprinsă când o femeie educată, cu studii superioare și o funcție importantă, m-a întrebat: „Dar de ce te-ai mai vaccinat? Câți parteneri ai de gând să mai schimbi de acum încolo?” Am încercat să îi explic că vaccinarea am făcut-o pentru mine și un cancer de col uterin nu face parte din opțiunile mele. Nu are legătură că ai avut 1, 10 sau 100 de parteneri."

Disponibile pe piață din 2006 și recomandate de Organizația Mondială a Sănătății începând din 2009, vaccinurile împotriva HPV au fost distribuite până în prezent în 130 de țări. Australia are cel mai bun program de prevenire a cancerului de col uterin din lume. În 2007, Australia a devenit prima țară care a lansat un program național de vaccinare împotriva HPV care la ora actuală este considerat cel mai de succes în lume în prevenirea cancerului de col uterin. În 2013, în programul de vaccinare HPV au fost incluși și băieții. Mai aproape de bătrânul continent găsim exemplul Marii Britanii care a reușit în urmă programului de vaccinare anti-HPV să scadă incidența cancerului de col uterin a scăzut cu 90%.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult