Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Decizia a fost luată”. Unde crede Tăriceanu că va fi plasată România în noua Uniune Europeană „cu mai multe viteze” și care sunt consecințele

România - Bruxelles

(Foto: Guliver/Getty Images)

Întrebat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, dacă ar fi înțelept pentru România să accepte scenariul unei Europe cu mai multe viteze, președintele Senatului spune că impresia lui este că „decizia a fost luată”. 

„Părerea noastră contează destul de puțin pentru că este proporțională cu forța noastră economică. Impresia mea e că decizia a fost luată și v-o spun după ce am participat la reuniunea președinților parlamentelor din țările membre. (...) Libera circulație a forței de muncă va fi pusă sub semnul întrebării, politicile sociale din diverse țări europene față de ceilalți care vin să-și găsească un loc de muncă se va schimba, politica de coeziune se va modifica, politica regională, lucru care s-ar putea să ne afecteze”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

„Văd o anumită poziție, dar dacă noi n-o să înțelegem că până la urmă România nu poate să devină o țară mai performantă decât dacă respectă normele elementare ale democrației, libertății și ale statului de drept acest lucru însemnând deplin respect pentru drepturile și libertățile cetățenilor și că statul de drept nu e statul instituțiilor represive împotriva cetățeanului, ci e modelul occidental și nu sovietic, putem noi să ne gândim și la o Europă cu 7 viteze că n-o să fim în niciuna”, a punctat copreședintele ALDE.

În opinia lui, în ansamblul țărilor Uniunii Europene, România se distinge prin „lupte politice intestine reglate prin sistemul instituțiilor de forță”.

Atenționat că presa internațională vorbește despre lupta anticorupție din România, președintele Senatului spune că nu e decât „un pretext pentru o luptă în spatele cortinei între grupuri oculte de putere”, iar cei care sunt „naivi” în Uniunea Europeană consideră că aceasta e componenta extinsă a luptei anticorupție. 

„Lupta e necesară toți au aceeași problemă în Uniunea Europeană, dar ce se întâmplă la noi nu poate să rămână sub forma unei perdele de fum eficiente. Dincolo de perdeaua de fum vedem niște realități și ele s-ar putea să profite foarte mult și unora din țară, dar și pentru multe țări europene cărora le convine să lase o parte a Europei ca o piață de desfacere și furnizoare de forță de muncă ieftină și fără prea multe pretenții la masa deciziei”, a mai spus Tăriceanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Iar a uitat pe ce pod se află...
    • Like 0
  • check icon
    De acord cu un singur punct: decizia a fost luată cu mult timp înainte. Acum este doar serbarea de final. Nu despre "statul de drept" (așa cum și-l dorește Tăriceanu) trebuia să vorbească, ci despre motivele pentru care performanțele economice ale României sunt zero. Dar, în acest caz, ar fi trebuit să spună și cât au furat.
    • Like 1
  • Un urmărit penal vorbește despre statul de drept.culmea ipocriziei.partea tristă este că sunt oameni care îl cred și au o părere bună despre aceasta tumoare maligna cu care s a procopsit bietul popor român
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult