„Dreptul de a exista”. O mișcare internațională militează pentru acordarea de drepturi de bază ecosistemelor

Foto - Profimedia

De Ziua Mondială a Mediului las aici o știre interesantă despre viitorul nostru: Se vorbește tot mai mult la nivel internațional despre faptul că acordarea de drepturi de bază ecosistemelor poate ajuta la salvarea acestora.

Ei bine, imaginați-vă o audiere în instanță în care reclamantul nu este o persoană, ci un râu, un lac sau un munte afectat. Aceasta este viziunea unei mișcări care militează pentru conservarea mediului înconjurător.

Potrivit Politico Europe, adepții mișcării consideră că acordarea unor drepturi legale de bază naturii poate contribui la protejarea acesteia de amenințări precum defrișările, pierderea biodiversității, poluarea cu substanțe chimice și schimbările climatice. „De obicei, ne gândim la natură ca la un obiect” care „ne servește”, cum ar fi o piscină sau un parc natural, a declarat Eduardo Salazar, un avocat implicat în campania de succes pentru acordarea de drepturi legale pentru Mar Menor, o mare lagună cu apă sărată din Murcia, în sud-estul Spaniei, poluată de utilizarea excesivă a îngrășămintelor cu azot de către fermierii din apropiere.

Acordarea unui statut juridic unui ecosistem la „același nivel” cu cel al indivizilor poate contribui la modificarea atitudinilor sociale față de natură, oferindu-i acesteia noi protecții importante, a mai precizat Salazar.

Laguna Mar Menor pentru care a luptat Eduardo Salazar a devenit anul trecut primul ecosistem din Europa căruia i s-a acordat un statut comparabil cu cel al unei persoane, în urma unei campanii susținute de peste 600.000 de persoane.

Activiștii de mediu încearcă acum să reproducă acest model în alte părți. Spre exemplu, în Polonia, un grup de activiști de mediu a încheiat săptămâna trecută ultima etapă a unui marș de 43 de zile de-a lungul râului Oder, menit să atragă atenția asupra campaniei lor pentru a acorda ecosistemului poluat, care se întinde de-a lungul graniței germano-poloneze, statutul juridic de persoană. După ce vara trecută, în urma unei extincții masive, mii de pești din râul Oder au murit, militanții se tem că ecosistemul se îndreaptă spre un alt dezastru ecologic, subliniind eșecul Poloniei de a limita emisiile industriale care se crede că au contribuit la acest incident. „Există multă suferință în acest râu”, a declarat Przemek Siewior, un activist pentru climă care s-a alăturat marșului. Acordarea de drepturi legale acestui ecosistem fragil este „un instrument foarte bun pentru ca oamenii să încerce să îl salveze”, a mai susținut acesta.

Așa-numita mișcare pentru drepturile naturii, care a luat naștere în Statele Unite în urmă cu aproximativ 50 de ani, a câștigat teren în ultimii ani datorită atenției tot mai mari acordate importanței protejării naturii ca parte a combaterii schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității.

Un număr tot mai mare de țări, inclusiv Uganda, Ecuador și Noua Zeelandă, au creat un cadru legislativ care acordă ecosistemelor drepturi legale, iar câteva hotărâri judecătorești din India și Columbia au recunoscut astfel de drepturi și au subliniat datoria guvernului de a le proteja. Chiar luna trecută, Panama a acordat drepturi țestoaselor marine în încercarea de a le proteja împotriva poluării și braconajului.

În Europa, militanții speră să se bazeze pe mișcarea Mar Menor, cu inițiative cetățenești care fac presiuni pentru o recunoaștere similară pentru Marea Nordului în Olanda și pentru râul Loara în Franța, de exemplu.

La baza mișcării este un apel la o regândire fundamentală a modului în care oamenii relaționează și înțeleg ecosistemele. Dar, mai tangibil, militanții subliniază și importanța asigurării că ecosistemele pot fi reprezentate în instanță.

În Noua Zeelandă, acordarea personalității juridice râului Whanganui a fost văzută ca un pas esențial pentru asigurarea faptului că comunitatea indigenă Māori care trăiește în vecinătatea sa are mai mult cuvânt de spus asupra sănătății ecosistemului.

Legea spaniolă prin care i se acordă lagunei Mar Menor dreptul „de a exista ca ecosistem și de a evolua natural” prevede că aceasta va fi reprezentată de un grup de îngrijitori format din oameni de știință, politicieni locali și cetățeni.

Criticii mișcării susțin că o astfel de reprezentare este în mare măsură simbolică și se îndoiesc că mișcarea poate face mai mult pentru a ajuta la protejarea și restaurarea ecosistemelor.

Inspirată de exemplul spaniol, mișcarea de protejare a râului Oder a publicat luna trecută un proiect de lege pentru protejarea ecosistemului, care ar include înființarea unui comitet format din 15 persoane ce ar avea calitatea de reprezentanți ai râului. Trei ar fi numiți de stat, patru ar fi numiți de municipalități și opt de ONG-uri. În plus, un grup de 10 oameni de știință ar urma să consilieze comitetul.

Numai că Michael Livermore, profesor de drept la Universitatea Virginia (specializat în dreptul mediului), susține că înființarea de comitete care să reprezinte un ecosistem oferă „puterea unor anumiți oameni” de a lua decizii cu privire la ceea ce este sau nu în interesul lor.

Doar că și criticii mișcării ignoră jocul de putere din spatele ideii de exploatare. În Ecuador, de exemplu, activiștii de mediu au contestat un proiect minier gigantic la situat într-una dintre zonele cele mai bogate în biodiversitate ale planetei, spunând că a încălcat drepturile naturii. Dar o instanță a decis împotriva lor, argumentând că interesele guvernului de a exploata resursele au fost suficient de importante pentru a trece peste argumentul drepturilor naturii.

Realitatea ultimilor ani arată că acordarea unui statut juridic ecosistemelor nu garantează protecția acestora, iar cel mai clar exemplu este acordarea personalității juridice pentru fluviul Gange din India în 2017. O astfel de măsură nu a împiedicat deteriorarea acestuia.

Livermore susține că există alternative mai eficiente pentru protejarea naturii, cum ar fi păstrarea drepturilor oamenilor de a se organiza, oferirea de protecție pentru organizațiile de mediu sau îmbunătățirea proceselor de luare a deciziilor pentru a da mai multă putere comunităților indigene.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp