Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Era mai bine înainte…” Școala de pe vremea comuniștilor era o formă organizată de îndobitocire

Cărți Ceaușescu

Foto: Guliver Getty Images

În ultima perioadă am fost bombardați cu știri despre analfabetismul funcțional. Definiții, cauze, procente, măsuri, acuzații, amintiri din copilărie. În esență, vorbim despre lipsă de gândire. Mai pe șleau, de proști în masă. S-au repezit unii să preamărească școala comunistă crezând că în felul ăsta vor rezolva problema, veșnica întoarcere la nimic. Nu dragi prieteni, învățământul lui Ceaușescu a scos masiv generații de analfabeți funcțional, aceleași generații care astăzi fac educație copiilor în școlile patriei. Când s-a inventat învățarea comentariilor „pe de rost”, când se memorau citate cu nemiluita fără nicio noimă, când profesorul dicta și elevul scria tone de informații nefolositoare, când departajarea la examenul de intrare la facultate se făcea la „virgulă”?

Școala pe vremea comuniștilor era o formă organizată de îndobitocire, elevii nu erau încurajați să gândească, să pună întrebări, să se lămurească, să contrazică, să se îndoiască, nu, ei rețineau și redau fără să înțeleagă orice, de la texte literare, date istorice, geografice, până la algoritmi matematici și procese tehnologice. Lipsa de onestitate care ne caracterizează nu ne lasă să spunem adevărul gol-goluț. Cei mai apreciați erau celebrii tocilari, indivizi care făceau eforturi inimaginabile să înmagazineze cât mai multe cunoștințe, într-un termen cât mai scurt, fără a le pricepe. Iar ceilalți din clasă trăgeau tare să-i ajungă din urmă. Adevărata generație de analfabeți funcțional a ajuns la conducerea României, în Ministerul Educației, în programe, manuale, teste, reguli etc. Ei sunt adevăratele produse rebut ale unui învățământ tiranic, indoctrinat politic orientat numai spre memorare fără gândire. Și, pentru că nu știu să facă decât ceea ce au învățat, perpetuează alienarea în masă a școlarilor.

După Revoluție toți frustrații care n-au apucat să intre la facultățile comuniste devenite facultăți de stat au asaltat învățământul privat. O inflație de diplome fără acoperire în cunoștințe, dar care, în schimb, oferă oportunități nevisate pentru accederea în poziții de miniștri, secretari de stat, prefecți, tot felul de sinecuri unde nu e nevoie de nicio specializare, pentru că nimeni nu face vreo evaluare. Ce să mai înțeleagă un copil despre nevoia de a merge la școală? Totul se poate cumpăra, inclusiv școala.

Totul se copiază, doctoratele sunt plagiate, nu există niciun pic de originalitate în niciun domeniu pentru că lipsește gândirea, gândirea critică. Am constatat că inclusiv în domenii așa zis creative se copiază ordinar. Platitudinea care rezultă e premiată, furatul ideilor, mediocritatea, obediența sunt încurajate.

Am văzut că doamna ministru al învățământului spune că nu trebuie să ne îngrijorăm, am văzut o doamnă inspectoare de la București care ne spune că e o problemă cu generația asta de copii. Oamenii aceștia nu înțeleg deloc situația în care ne aflăm. Obișnuiți să-și paseze responsabilitate arată către părinți și elevi. Ceea ce șochează și mai mult este faptul că își dau cu părerea exact cei care au adus educația din România în situația asta. Așa-zișii specialiști. Specialiști în ce?

Cadrele didactice, prin sindicatele din învățământ, au cerut salarii mai mari pentru a crește calitatea educației. Nu există nicio legătură, un profesor slab va fi slab și cu leafa de azi, și cu o leafă dublă mâine. Dar asta este tot o lipsă de gândire și, în definitiv, o mostră de analfabetism funcțional. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred ca este o confuzie de termeni.
    In lupta sunt -pe de o parte- scoala traditionala sau clasica.
    Nu scoala comunista, cum gresit sustin modernistii. (Prin asta dovedind ca sunt simpli politruci. Vor sa sensibilizeze puternicii zilei si masele, prin trimitere la comunismul de trista amintire.)
    Memorarea lectiei nu este inventie comunista. Imi amintesc -acum, la repezeala scrierii postarii nedocumentate- de turuiala celor ce invatau pe dinafara la "fabrica de popi" de la Socola. (Vedeti la Creanga.)
    Lupta se da intre traditionalisti si noul val -pe de alta parte-.
    Sa-i spunem "scoala noua"? Ne-ar injura... daca ar fi citit "Un pedagog de scoala noua". (Caragiale, sec. XIX.)
    Raminem la lupta intre "traditionalisti" si "modernisti". In domeniul educatiei.
    Lasati in pace comunismul educativ. Nu stiti diferenta dintre scoala comunista si cea capitalista. Nu in programe se luptau. Si nici in moduri de predare. Alta era dimensiunea in care se confruntau.
    Am scris cate ceva, dar mai erau. Multe.
    (Nu mai apelati la sintagma "scoala comunista". Stirniti confuzii, discutii inutile pe marginea subiectului, pierdeti controlul argumentelor, va faceti de ras.)

    Discutati despre metodele clasice si moderniste. Si va rugam sa ne explicati de ce modernistii au dreptate si in ce consta imbunatatirile preconizate.
    Lasati ideologia...
    • Like 4
  • Deci dl Morar, din prezentarea dv. rezultă că școala de astăzi este năpădită de cadre incapabile, de plagiatori de semianalfabeți, iar rezultatele eleviilor la testele internaționale situează România pe un loc rușinos. Dacă ați vrut să afirmați că această situație se datorează moștenirii lăsată de învățământul precedent anului 1989, vă înșelați. Aș putea să aducă multe argumente în acest sens, dar mă opresc la unu: profesorii de azi sunt formați în cea mai mare parte de școala de după 1990.
    • Like 4
  • Amice, esti........
    In primul rind, nu a existat un concept de "scoala comunista".
    Asta e gogorita voastra, a modernistilor, ca sa fiti acceptati ca "revolutionari", "antisistem". Mai buni decat comunistii de trista amintire.
    "Scoala comunista" a insemnat preluarea sistemului capitalist, care exista, asezonat cu teorii ale pedagogilor/psihologilor moderni. Cei mai multi din vest. (Eu nu stiu nici un pedagog/psiholog comunist celebru. -Anii '60-'70.- Mea culpa. Dvs. stiti? Un om care a influentat schimbarea modului de a invata si ale carui teorii au fost aplicate in lumea comunista.)
    Ceea ce diferentia "scoala comunista" de cea capitalista nu erau programele sau modul de tinere a orelor. Sau numarul de ore/materii etc.
    "Scoala comunista" diferea de cea capitalista prin organizatiile de pionieri/utc in rindul elevilor. Prin tablourile cu tovarasii din clase. (De prin '70 a venit EL. Pina atunci erau altii...) Prin ordinea militareasca ce se incerca sa se mentina. Prin imnul cantat inainte de inceperea orelor. Prin activitati extrascolare si mersul la cules recolte sau la sapa, plivit etc. (Prin exacerbarea predarii "legilor" ateist-stiintifice -impotriva religiei- si prin exacerbarea istoriei luptei de clasa.)
    Partea cea mai proasta e ca stingistii modernisti -din Occident- au distrus intii scoala capitalista, si apoi, exemplul rau a fost preluat si de comunisti. De prin '77, s-a interzis sa lasi elevi repetenti, s-a generalizat premierea intregii clase la ciclul primar etc.
    Intii te rog sa definesti conceptul "scoala comunista", comparativ cu "scoala capitalista". Pe epoci. In URSS, inainte de ww2. In Romania in anii '50-'70 si dupa '77. Apoi sa arunci cu pietre. Pentru ca -din prea mare elan- este posibil sa te lovesti singur.
    Lucrul care ne deosebea de capitalisti era ca la noi (si ma refer strict la Romania) se dorea realizarea "personalitatii constructorului constient al ssmd", personalitate "multilaterala", dupa modelul renascentist (ce are Renasterea cu comunismul?), iar capitalistii puneau accentul pe pregatirea specifica. Ingustarea campului de informatii si aprofundarea lui.
    Toata lumea recunostea ca specialistii occidentali sunt foarte buni -cei mai buni- in domeniul lor, dar erau foarte limitati.
    In timp ce comunistii mai stiau cate ceva si in afara de specialitatea lor.
    Asta e diferenta dintre scoala comunista si ce a capitalista, daca o vrei.
    In ce priveste analfabetismul functional a existat si exista. Si se va perpetua. Depinde de elev, nu de sistem. (Cum si cat invata, de fapt. Si cate lecturi suplimentare are.) Dar azi e mult mai mare, ca in trecut.

    (N.B.): Nu pentru ca scoala ar fi altfel. Ca e cam aceesi din vremea dictatorului.

    Ci pentru ca se cumpara note/examene/titluri in draci.(La toate nivelurile. Pe fata.)
    Si asta n-o poti nega.
    Prin urmare, scoala dinainte era mai buna fie si pentru ca sistemul coruptiei nu era asa de mare si generalizat. Exista si inainte, dar limitat si se incerca sa fie stopat. Azi...............................
    (In plus, inainte se incerca sa se sustina elevii saraci la scoli inalte. Se subventiona editarea cartilor. BPT va spune ceva?)

    Prin urmare, nu te mai ofusca de pomana.
    Incearca sa-ti definesti termenii si nu mai confunda aspectul/aparentele cu esenta.
    Te faci de ras.

    Nu agrez comunismul!
    Dar terminati cu prostia "scoala comunista". Nu in programe si nr. de materii statea caracterul comunist al scolii.
    Sau sunteti creati de scoala moderna si nu puteti intelege diferentele?
    • Like 5
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Delia MC Delia MC check icon
      Corect.
      Toți îi trag cu acele comentarii învățate cam pe de rost, dar...asta nu-i tot. Gramatica se învăța bine. Ia uitați-vă, dl autor, cine face mai multe greșeli? Cei noi sau...
      Științele exacte se învățau foarte bine. La fel și limbile străine deși nu vedeam nici un motiv să le învățăm căci nu era cam nici o șansă să le folosim vreodată. În schimb cei de după le-au învățat așa de bine că le-au uitat complet.
      Se făceau în draci socialism, științific sau nu și alte aiureli pe care ni le scoteam din cap cum împușcam nota.
      Momentul de cotitură, de scădere drastică a calității învățământului a fost chiar 1990, când le-a intrat multora în cap că-i destul să știi să numeri banii, au dat învățătura la coș iar profesorii au cam prins frică. Desconsiderați în ultimul hal, prost plătiți, etc, elevi cu "libertatea" în cap - de fapt libertinism și anarhie provenite din încetarea oricărui control- asta a fost începutul decăderii.
      • Like 4
  • Erau alti oameni inainte, nu ca era mai bine, astea sant vorbe de claca. Ma gandesc la profesorii de exceptie de care am avut parte sau la Dorian, cel mai bun prieten in facultate, sef de promotie la TCM. Si da, in parte scoala de pe vremea lui Ceausescu era in parte o forma de indobitocire. De aici si paradoxul care a generat elite in comunism, oameni de exceptie care au ales sa extraga maximum de bine posibil din raul educational impus cu forta si asta cu pretul unui volum urias de munca. La fel ma indoiesc ca mai exista un strungar in mecanica fina ca Valentin, scolit la Malaxa, un profesionist remarcabil. Proasta calitate sau buna calitate a oamenilor face diferenta. Intr-o postare cativa conationali se aratau impresionati de Norvegia si se intrebau de ce nu se poate si la noi. Let;s face it, in Norvegia traiesc norvegienii
    • Like 3
    • @ Victorin Borsciov
      Ma simt ,obligat de atatea pareri gresite si trebuie sa completez,
      --- Invatamantul din vremea comunistilor era de calitate buna,, mult mai buna decat ,,analfabetii de azi cu diplome superioare, Observ asta in simple anunturi afise scrise aafisate pe geamuri la magazine , dispensare , spitale , scoli , Cele mai putine greseli de exprimare am obs. la Primariea din zona noastra , In rest ,greseli elementare de exprimare si ortografie, In vremea comunistilor ,,indobitocirea se facea la orele de ,, Stiinte Politice , cu teoria chibritului de spre Marx-Enghels , etc etc, Ori azi se face indobitocirea copiilor prin orele de religie, Am citit in cartea de religie a unui copilas, si am ramas fara cuvinte,
      --- Daca un copil trece strada prinr-un loc nemarcat si este lovit de o masina , asta s-a intamplat din cauza ,ca ;;L-a batut Dumnezeu , !!!! Wooaaauuu ,,cata prostie omeneasca ,?? In loc sa le explice copiilor ca ;;de fapt nu a respectat o regula simpla de circulatie .
      • Like 1
  • Nu, nu aveți dreptate, cel puțin nu în totalitate! Ceea ce susțineți era valabil cel mult pentru științele umaniste, și doar atât! Și acolo, depindea doar de profesor - cum preda și ce pretenție avea de la elev. Cum puteai învăța pe de rost să scrii formula electronică a unui element chimic din Tabelul lui Mendeleev, pornind doar de la numărul său atomic Z, dacă nu pricepeai cum stau lucrurile cu structura atomului (modele atomice, straturi, substraturi și orbitali de electroni)? Am absolvit chimia și, cu excepția a doi ani lucrați în proiectare, toată activitatea mea a fost în cercetare, deci știu ce vorbesc!
    Alt exemplu! Țin minte că în liceu am luat un 10 la matematică numai fiindcă am fost singurul din clasă (și, atenție, nu eram premiantul clasei, am fost mereu ”de mijloc”, adică având medii generale între 8 și 9!) care a știut cât face 0! Sunt curios: câți dintre cei care vor citi acest comentariu, au habar ce înseamnă 0!, cum se ”traduce”/citește el și cât face ?
    Am avut colegi de clasă care au absolvit liceul cu medii de 6,0-6,50, dar au ajuns medici sau ingineri; clasa mea, seria B, clasă de ”real” a dat nu mai puțin de 7 medici, din 36 de absolvenți doar patru colegi n-au făcut o facultate, și aceia ajungând tehnicieni în diverse domenii de activitate!
    Venisem de la țară, unde învățasem destulă carte ca să mă pot măsura cu oricare elev de la oraș la olimpiadele de matematică și limba română, și am rămas uimit când, în clasa a IX-a, dl. profesor Nicolae Păun de la Liceul ”Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea (actualul C. N. ”Al. Lahovari”), un profesor extraordinar, celebru pe vremea aceea nu doar în Râmnic, ci și în țară (într-un trimestru, fiecare elev avea cel puțin zece note în catalog, pentru dânsul nu exista acolo rubrica ”Absențe”, lângă un 3, nu ezita să-ți pună un 10!) a început să ne predea... teorie! Cuuum? Teorie? La matematică, unde până atunci domn' Mișu Daneș din satul meu natal Greblești, ne ”îndopa” cu exerciții și probleme?!
    În facultate am făcut un curs întreg care se chema ”Metode aproximative de rezolvare a Ecuației lui Schrödinger”, ceea ce însemna, de fapt, analiză matematică pură, deși era parte a structurii chimice, căci plecând de la o ecuație inițial formată din doar 4 termeni (ĤΨ = EΨ), umpleam table întregi dezvoltând-o și dacă nu învățai logic, ăla erai, terminat, kaput! Cum naiba să susții o astfel de aberație cum că pe vremea comunismului învățământul îndobitocea, că trebuia să înveți pe de rost? Vedeți, de-aia eu tot susțin, făcându-mi o groază de dușmani, că țara asta a fost dusă de râpă de două categorii de ”profesioniști”, anume - de juriști și de economiști, căci noi, inginerii, eram ocupați șă le dăm ”păpică” ăstora și umaniștilor, mulți dintre ei niște lichele și secături, care nu erau în stare să producă nimic palpabil și folositor în viața de zi cu zi! Așa că, domnule autor, nu prea aveți habar despre ce vorbiți! De fapt, nu miră deloc, fiindcă ”aflatul în treabă este metodă de lucru la români” (PetreȚuțea). Și, să înțeleg că vă place ce a ajuns astăzi școala românească? Nu m-ar mira la felul cum puneți problema!
    • Like 3
  • E adevărat că la medicină se corecta la virgulă cu manualul de anatomie în fața dar la fizică sau chimie nu era același lucru chiar dacă vorbim tot de medicină . Dacă nu aveai minte nu intrai oricât ai fi tocit. Nu mai vorbim de examenele de admitere la matematică sau politehnică unde nu aveai ce să tocești. E adevărat că se toceau comentarii la română dar asta se cerea din păcate la examene. Așa că dracul nu era așa de negru iar școala de atunci cu toate deficiențele ei e la ani lumină de cea de acum.
    • Like 3
  • Bogdan check icon
    Sunt de acord cu dumneavoastra si nu prea. Clar, in comunism scoala era orientata spre invatat pe de rost comentarii iar volumul de cunostinte predate era, si cred ca inca mai este enorm, comparat cu alte state din vestul Europei, de exemplu. Dar, toti acei oameni capabili care au emigrat si rup fasul in vest, ca sa zicem asa, cine i-a educat? Daca scoala comunista era in totalitate cum ziceti dumneavoastra, astia de unde au iesit? Parerea mea e ca mai degraba invatamantul s-a stricat dupa revolutie, pentru ca, "pe vremea mea", inca se dadea examen de admitere la unele facultati si inca se faceau 5 ani la o facultate tehnica, dar deja existau fabrici de diplome, deja se admiteau la facultate fara numar, pentru ca bani samd. Din ce povesteau ai mei, pe vremea comunismului nu prea intra oricine la facutate... Apoi sa nu uitam un lucru... nu toti TREBUIE sa faca o facultate... Mai avem nevoie si de meserii, iar scolile de meserii au fost desfiintate de unul din autistii cu down care ne-au condus de la 89 incoace... iar meseriasii care erau meseriasi, au plecat, au ramas leprele, iar de inlocuit cum sa-i inlocuiesti daca n-ai scoli de profil?
    • Like 2
    • @ Bogdan
      Cine și cum a „orientat școala spre învățat pe de rost comentarii”?! De memorare „mot à mot” au avut și au nevoie cei care nu pot înțelege ceva. Dintre aceștia provin cei care nu au păreri proprii (mai ales în problemele sociale) și alcătuiesc masa manipulată (și) de escrocii politici. Etc. ...
      • Like 1
  • "Nu dragi prieteni, învățământul lui Ceaușescu a scos masiv generații de analfabeți funcțional," - de unde rezulta asta? Exista niste statistici in acest sens?

    "Școala pe vremea comuniștilor era o formă organizată de îndobitocire, elevii nu erau încurajați să gândească, să pună întrebări, să se lămurească, să contrazică..." - de unde rezulta ca asta era regula si nu exceptia? Din ce mi s-a povestit mie cel putin, cu exceptia orelor de indoctrinare politica (o mare mizerie, intr-adevar), in rest profesorii capabili tocmai ca ii invatau pe elevi sa gandeasca, sa puna intrebari, aveau loc discutii in clasa chiar si la romana, ca tot au fost mentionate comentariile invatate pe de rost.

    "Cadrele didactice, prin sindicatele din învățământ, au cerut salarii mai mari pentru a crește calitatea educației. Nu există nicio legătură, un profesor slab va fi slab" - exista o legatura. Daca salariile sunt decente, jobul devine atractiv si atunci va exista o multime mai mare de candidati, din care se vor putea selecta apoi cei mai buni. Ideal am vrea sa existe mai multi candidati la job decat locuri de munca disponibile. Din cate inteleg azi situatia e fix pe dos, sunt locuri neocupate, asa ca de unde selectie? De acord ca profii slabi trebuie sa dispara din sistem, dar ca asta sa se intample e nevoie sa atragem mai multi posibili viitori profi catre jobul asta.
    • Like 10
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Profesorii sunt bugetari, si multi urla ca bugetarii sunt prea bine platiti, ca sunt platiti peste "media pe economie" , ca nu-i normal sa castige mai bine decat in privat, samd.
      Cumva li se pare OK ca profesorul care le educa odrasla sa fie platit mai prost decat "privatizatul" care le aduce mititeii reci si berea calda.
      • Like 5
    • @ Parerist
      „Înainte” era chiar mai prost plătit, dar la clasă făcea treabă mai bună decât „după”.
      • Like 2
  • Parerist check icon
    Dupa parerea mea (formata pe baza de povesti, nu de statistici) avantajul scolii comuniste fata de cea "de tranzitie" a fost faptul ca oferea o sansa de ascensiune sociala multora. Aia de la tara care aveau parinti cu 4 clase puteau face un liceu sau profesionala si sa ajunga de la coada vacii intr-o uzina in oras, unde aveau apa curenta si veceu in casa, iar aia cu parinti muncitori ajungeau sa faca o facultate si sa iasa ingineri sau ceva de genul asta. Cumva generatii succesive reuseau sa ajunga la un nivel de educatie, social si profesional mai ridicat decat al parintilor.
    Ceea ce nu pare sa se intample acum. Probabil nu e vina exclusiv a scolii, insa si scoala e parte din problema si nu din solutie.
    Insa asta nu inseamna ca articolul nu are dreptate, si pe vremea comunistilor scoala insemna indobitocire si principala calitate a unui elev era sa fie docil. Docilitatea (sau duplicitarismul, si deci simularea docilitatii) erau calitatile necesare (nu si suficiente) ale oricarui premiant. Dealtfel fraza stereotip a invatamantului era "elevul silitor invata bine". Ce face elevul? Invata. Cum invata? Bine. Cum e elevul care invata bine? . SILITOR. Nu curios, pasionat, motivat, inteligent, sau ... ptiu... rebel..., ci SILITOR.
    • Like 5
  • Articol întru totul adevărat! Pe generația celor ce au terminat liceul prin anii 60 ne-a salvat întrucâtva faptul că am avut numai profesori educați înainte de război și care se străduiau să ne învețe ce era important în ciuda dobitociei sistemului. Dar generațiile mai noi, vai de ei săracii... Obligați să învețe pe de rost comentarii de 7-8 pagini la română, să învețe pe de rost toate minciunile protocroniste din cartea de istorie... Tot atunci, prin anii 80 au fost desființate școlile prifesionale, toată lumea trebuia să facă 10 clase, indiferent de înzestrări și dorințe. Tot atunci a apărut moda meditațiilor, care azi face ravagii. Atunci au apărut generațiile de analfabeți funcționali, atunci a apărut ideea de Noi muncim nu gândim, când cel ce muncea cu brațele era preaslăvit,iar cel ce muncea cu creierul era ultima găină din aprozar. Dacă erai, ca student, șef pe la organizațiile comuniste studențești primeai automat 50 sutimi în plus la media finală și la repartiție eraiîănaintea celui care chiar studiase, Și multe altele asemenea. Atunci s-a născut lupta împotriva adevăratelor valori. Chiar așa, să nu ne îmbătăm cu apă rece! Decăderea școlii românești a apărut atunci, iar acum a fost desăvârșită.
    • Like 0
    • @ Stroe Adriana
      Nu sunt de acord cu unele din obsarvatiile dvs. Scoala romaneasca inainte de '89 nu te indobitocea ci te determina sa inveti in ciuda multor lipsuri materiale. Cred ca principalul motiv a fost calitatea profesorilor dar si puternica concurenta ( cred ca singura concurenta prezenta in perioada comunista) in accederea la nivele superioare. Acum sa evidentiem niste neadevaruri :
      1.Scolile profesionale nu au fost eliminate in anii '80 ci mult mai tarziu de doamna Andronescu ( din motive mercantile , pentru a asigura studenti universitatilor). E adevarat ca o prima bariera era stabilita in perioada comunista in clasa a 10 a cand se facea o prima triere a elevilor iar cei mai slab pregatiti mergeau la scoala profesionala unde atentie trebuia sa ai 10 clase.
      2Meditatiile au aparut nu datorita slabei pregatiri a elevilor ci datorita unei competitii acerbe. ( Personal am vazut elevi peste medie care faceau meditatii datorita unei concurente iesite din comun , de ex la medicina in anii '80-'85 erau cam 25 pe loc sau la drept , eu cand am dat admitere la ASE erau cam 10/loc la finante-contabilitate iar la Tursim unde erau doar 30 de locuri pe tara erau cam 50/loc. La o asemenea concurenta era extrem de greu sa intri fara meditatii chiar daca erai un elev peste medie.
      3. Nu atunci au aparut analfabetii functionali ci mult mai tarziu cand au aparut universitatile private ( nu toate e adevarat) generatoare de diplome fara acoperire in pregatire. (Noi muncim , nu gandim a aparut ca slogan mult dupa revolutie si nu generat de cei cu pregatire.)
      4. Ca sef la organizatiile studentesti comuniste nu ajungeai decat daca aveai toate examenele luate si cu media peste 9,50 deci erau selectati cei mai buni iar faptul ca erau protejati de sistem e un neadevar, repartitia se facea la nivel national in functie de medie si nu de apartenenta la UTC.( Vorbesc ca unul care a trait respectiva perioada). Decaderea scolii a aparut mult mai tarziu ( as zice dupa anul 2000) determinata de goana dupa venituri mai consistente ale profesorilor universitari care predau si la stat si la particular deci de necesitatea de a avea cat mai multi studenti fara sa fie interesati de calitatea acestora pentru ca statul nu mai asigura locuri de munca si dupa absolvire fiecare trebuia sa se descurce ( competitia s-a mutat din scoala in productie deci a disparut si cererea de meditatii).
      • Like 10
    • @ Rusu Liviu
      Roxana B check icon
      Subscriu.
      In scoala generala am avut profesori de la care am invatat logic gramatica romana, ceea ce mi-a usurat invatarea altor limbi straine. Nu mai vorbesc de istorie, unde aveam un profesor la care invatam de placere(mai toate fetele...)
      In liceu, la fel, am avut profesori ff buni, n-am avut niciodata stress-ul invatarii pe de rost a comentariilor, e drept ca nu ni s-a explicag care sint de fapt subtilititatile :Luceafarului" lui Eminescu, le-am aflat mult mai tirziu, ceea ce nu cred ca se va intimpla cu majoritatea celor nascuti dupa 1990.
      In facultate am invatat, de fapt am tocit, ca deh...asa era pe vremea aia la medicina.Am luat un 8 la puericultura si m-am dus in toamna la marire....
      Am tocit pur si simplu cursurile alea.
      Drept pt care, in primul an de stagiu de medicina interna, cel putin in prima luna, imi venea sa ma omor pentru ca nu puteam sa fac asocieri de simptome si diagnostice diferentiale.
      Fast forward, am dat examenele de echivalare pt State.
      Am invatat din cartile lor.
      A fost pt prima oara cind mi se clarifica tot ceea ce am invatat in facultate.
      Totul aplicat la clinica, explicatii clare....in fine..nu mai insist.
      Dar pregatirea de baza si tocitul m-au ajutat sa fac fatza cu brio la programul de rezidentza din State, si apoi in Elvetia.
      Plus ca, datorita lecturilor obligatorii din timpul scolii generale mi-am format un vocabular destul de bogat si diferentiat.
      N-as zice ca scoala pe vremea comunismului a fost chiar de condamnat.
      E drept ca am fost o eleva silitoare, mi-a placut sa invat si sa citesc.Nu prea le aveam cu munca fizica.
      Recent am fost in Ro si am luat un taxi cu un sofer la vreo 30 de ani.
      Sotul meu a facut un comentariu referitor la Zoe Ceausescu, la care omul n-a reactionat.Si l-am intrebat daca stie cine era Zoe Ceausescu.Habar n-avea.
      Ceea ce mi se pare ciudat, pt ca parintii lui sigur stiau.
      Cind eram adolescenta, de ex, aveam f multe cunostinte despre vremurile traite de parintii mei in tinerete, despre actorii la moda pe vremea lor, si nu numai.
      Acum observ ca multi tineri habar nu au despre persoane si evenimente care au trait, respectiv s-au intimplat mai mult cu maximum 10 ani in urma.
      Au alte prioritati, pe primul loc fiind , pt cei cu familii asigurarea existentei de zi cu zi.
      Recent am vazut un interviu cu tineri din Timisoara referitor la semnificatia zilei de 17 decembrie.
      Nici macar unul n-a stiut sa spuna.
      Cred ca in cazul lor viatza curge prea repede, nu mai au timp de nimic altceva decit propria persoana, iar pt cei cu familii, asigurarea existentei zilnice.
      Asta e situatia.
      Iar acu Radu Banciu ne spune ca gainile din Bretania sint cele mai bune din lume, de-aia au fost furate vreo 200 de catre niste hoti....romani, evident
      • Like 2
    • @ Stroe Adriana
      Asta-i bună! „Articol întru totul adevărat!” Chiar în întregime?! Dvs. când ați terminat liceul? Înainte, în sau după anii '60?
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult