Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Gorbaciov nu a fost un sfânt. Dar a fost un fel de erou”. Mark Galeotti, despre ultimul lider al Uniunii Sovietice

Mihail Gorbaciov

Foto: Profimedia Images

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al URSS, a murit marți, la vârsta de 91 de ani. Ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1985, Gorbaciov a fost omul care a pus capăt Războiului Rece și a dezamorsat amenințarea nucleară care plutea în aer de 40 de ani. Spre deosebire de alți liderii sovietici de dinaintea sa, Gorbaciov a început un proces de reformă în URSS și a refuzat să folosească forța pentru a-și menține dominația asupra blocului estic, atunci când în țările foste comuniste au început protestele pentru democrație. 

Foto: Gorbaciov și Ceaușescu în 1982/ Profimedia Images



Foto: Mihail Gorbaciov și Margaret Thatcher, în 1984, înainte ca liderul sovietic să preia puterea/ Profimedia Images

Scriitorul Mark Galeotti povestește, într-un articol pentru The Spectator, că pe când își începea cariera de observator al spațiului sovietic niciunul dintre analiștii seniori nu credea că URSS poate fi altceva decât un stat polițienesc incapabil de schimbare. Însă ascensiunea la putere a lui Mihail Gorbaciov a schimbat lucrurile. 

Foto: Vizita lui Gorbaciov în SUA în 1987/ Profimedia Images

„Convingerea mea profund demodată că Rusia se poate schimba în bine, că într-o zi își poate găsi calea înapoi în familia națiunilor europene, este un produs secundar al acestei epoci. Nu pentru că Gorbaciov ar fi fost un sfânt sau un profet, ci pentru că forțele pe care le-a eliberat și care, în mod ironic, s-au întors până la urmă împotriva lui, au demonstrat foamea de ceva diferit, mai ales de acel sentiment de participare publică”, scrie Galeotti în articolul intitulat „Gorbaciov nu a fost un sfânt. Dar a fost un fel de erou”

Foto: Gorbaciov și Reagan în 1988/ Profimedia Images

De numele lui Gorbaciov se leagă crearea Congresului Deputaților Poporului, al cărui scop a fost să dea legitimitate reformelor. Deși alegerile nu au fost în realitate democratice, iar componența noului organism a fost stabilită cu atenție, aici au avut loc primele dezbateri care se rupeau de linia oficială a partidului și care erau transmise, pentru prima dată în istoria URSS, la televizor.

Foto; Mihail Gorbaciov și Margaret Thatcher în Downing Street 10, în 1989/ Profimedia Images

„Desigur, Gorbaciov a eșuat. Aparent ultimul credincios adevărat în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, el a ajuns la putere sperând să-l reînvie și, odată cu asta, să vindece Uniunea Sovietică bolnavă. În schimb, a ajuns să le distrugă pe amândouă, încercând să reformeze instituțiile care nu se puteau sau nu se lăsau reformate.

De asemenea, Gorbaciov nu a reușit să țină o linie consistentă. În iarna dintre 1990-1991, când, disperat de haosul în care aluneca țara sa, a încheiat o alianță temporară de conveniență cu cei duri, care au promis ordine și au lansat o reformă economică, în stilul lui Pinochet, în timp ce puneau la cale represiuni. Gorbaciov, spre rușinea sa, a trimis trupe pentru a încerca să suprime mișcările pașnice de independență din țările baltice.

Au fost împușcături, au fost morți – iar rezultatul a fost previzibil contraproductiv. Dar dacă e vreun aspect pozitiv, având în vedere contextul, ceea ce e uimitor este cât de puțin sânge a fost vărsat. Gorbaciov a fost cel care și-a retras trupele din Afganistan, și-a luat luat adio de la imperiul sovietic și în cele din urmă a semnat încetarea existenței URSS. Câte imperii se cufundă atât de pașnic în uitare?”, subliniază Galeotti.

Foto: Gorbaciov și George H.W. Bush, la Casa Albă, în 1990/ Profimedia Images

Potrivit autorului, marele merit al lui Mihail Gorbaciov a fost însă acela de a eșua în mod productiv.

„Desigur, refuzul său de a folosi forța pentru a încerca să mențină imperiul, fie că este vorba de Pactul de la Varșovia, fie de Uniunea Sovietică însăși, este și cel mai mare eșec al său în ochii unor oameni precum Putin. Un Homo Sovieticus în întregime, Putin nu vrea să restabilească URSS sau imperiul țarist în sine, dar este hotărât să restabilească acel statut global și acea hegemonie regională pe care simte că Gorbaciov le-a predat pentru că era prea slab pentru a le menține.

Aceasta este, desigur, o interpretare greșită, periculoasă și prostească a trecutului, o presupunere simplă că un lider sovietic cu același tip de voință nemiloasă pe care Putin simte că o posedă, ar fi putut să se împotrivească valurilor istoriei și economiei. Cu toate acestea, este, fără îndoială, unul dintre factorii cheie din spatele imperialismului din ce în ce mai disperat al lui Putin, o nevoie de a demonstra că el este anti-Gorbaciov.

Gorbaciov era o figură complexă. Un reformist care își croise drum prin structurile corupte, clientelare ale partidului; un făcător de pace care avea încă sânge pe mâini; un politician nemilos care era dispus să se plece în fața noilor realități și să predea puterea cu bunăvoință. El a fost un eșec ca lider sovietic, dar în moduri care sugerează că era o ființă umană mult prea bună pentru asta”, subliniază Mark Galeotti.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vanu Vanu check icon
    99% din populatia acestei tari nu viseaza/intuieste ce datoram acestui om. Nu am rabdare sa aduc argumente. Pt cei care le cunosc deja e inutil. Ceilalti oricum nu sunt prin zona. O mai fi vreo categorie la care nu ma gandesc?...daca e - sunt irelevanti
    • Like 0
  • Pentru Dl. Cucerai...Stimate Domn, dați-mi voie să nu fiu de acord cu Dumneavoastră. Gorbaciov chiar a facut istorie. Impreună cu Regan și oamenii din jurul lor au sperat că lumea a obosit de atâta razboi rece și oamenii au devenit ceva mai ‘open mind’ cât să inteleagă că aceste conflicte nesfârșite nu aduc nimic bun, doar umple buzunarele celor cu mintea incețoșată de lăcomie și aroganță de ambele părți(asta e o exprimare ‘romanțată’ desigur). După negocieri anevoiase, rezultatul deschiderii ‘porții Berlinului’ este că lumea a respirat ușurată și s-au intins multe mâini de o parte și de cealalată in dezvoltarea unor proiecte benefice tuturor(să nu uităm că americanii zboară in spațiu cu rachete rusești, în ciuda conflictului). Vă propun să intelegem mai mult din complexitatea acelor evenimente și urmările benefice ale acestora, chiar adacă a fost pentru o scurtă perioadă de timp. O privire echilibrată și fără ură asupra paginilor de istorie ar ajuta cred mai mult la a discerne mai bine asupra evenimentelor de astăzi și de mâine.
    • Like 0
  • Filbert check icon
    S-a gindit cineva ca Gorby n-a folosit armata impotriva tarilor 'fratesti' pentru ca n-a putut, nu ca n-a vrut?!
    Si-a dat seama ca, dupa 10 ani de Afganistan si decenii de esec economic, sansele de urechere a tarilor din blocul Estic erau nule. A trimis armata in tarisoarele baltice, inca republici sovietice!, si degeaba, a omorit citiva oameni si atit. Ce ar fi facut soldatii sovietici in Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, RDG, in acelasi timp?
    • Like 1
  • Toate popoarele din țările europene comuniste sunt datoare nu numai de respect pentru acest mare om politic dar și de o mare gratitudine. Datorită politicii lui ca conducător al URSS am reușit să ieșim din comunism. E drept noi printre ultimii. Consecințele se văd și azi.
    • Like 1
  • dan check icon
    Misto presa de azi , sa traduci un articol si sa te semnezi .
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult