Sari la continut
Republica
Prevenție

„În România încă există percepția că vaccinurile sunt adresate doar copiilor și mai ales celor mici. Vaccinarea este un proces care are loc pe tot parcursul vieții”. Interviu cu medicul Gindrovel Dumitra

Vaccinare copil

Foto: Profimedia

Recunoscută drept cea mai reușită măsură de prevenție pentru păstrarea sănătății, imunizarea salvează milioane de vieți în fiecare an. Totuși există în prezent aproape 20 de milioane de copii în lume care nu primesc vaccinurile de care au nevoie și datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că mulți oameni ratează vaccinurile vitale în timpul adolescenței și maturității.

România nu iese din acest tipar. Un sondaj publicat luna trecută de Avangarde arată că 58% dintre români consideră că vaccinurile și strategia de vaccinare anti-COVID nu au fost benefice pentru sănătate și doar 36% sunt de acord că acestea au fost benefice. În Săptămâna Europeană a Imunizării încercăm să aflăm cum a influențat campanie de vaccinare anti-Covid raportarea românilor la vaccinare în general și care sunt pilonii principali pe care s-a clădit reticența românilor la vaccin.

Dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei, este optimist. “Dacă ne raportăm la amenințările pe care le avem în acest moment, create în special de mișcarea anti-vaccin, încă stăm bine” precizează medicul. Datele sunt însă îngrijorătoare când vine vorba de acoperirea vaccinală. “Dacă ne raportăm la acoperiri vaccinale necesare pe care le considerăm optimale pentru fiecare dintre vaccinuri, nu stăm deloc bine. Pentru vaccinarea împotriva rujeolei avem nevoie de o acoperire vaccinală de 95% și noi de-abia asigurăm pentru prima doză undeva la 85-90%. Acest fapt permite acumularea unor cohorte nevaccinate care în momentul în care se constituie într-o marjă critică, poate duce la declanșarea unei epidemii, lucru pe care l-am experimentat în cursul anului 2006, 2011, respectiv 2016”, mai spune doctorul Gindrovel Dumitra.

Anul acesta Organizația Mondială a Sănătății și-a propus să recupereze progresul pierdut în imunizarea de bază în timpul pandemiei. Scopul este de a ajunge la milioane de copii care au ratat vaccinuri pentru a asigura imunizarea şi a asigura o protecţie durabilă în comunităţi şi în lume.

Coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei spune că secretul constă în conștientizarea rolului pe care îl joacă părinții în acest proces. “Experiența pe care am căpătat-o în ultima vreme ne arată că nu e nevoie neapărat de o putere de convingere cât mai ales de o capacitate de a-l face pe părinte să înțeleagă că este util să vaccineze copilul lui, astfel încât să fie propria lui decizie. Aceasta este soluția sănătoasă din punctul meu de vedere, pentru că asigură sustenabilitate”, spune medicul Gindrovel Dumitra.

Cum se raportează românii la vaccinare? A influențat pandemia reticența la vaccinare?

Există diferență foarte mare între acceptarea vaccinării în primul an de viață versus acceptarea mai târziu a vaccinării la 5-6 ani, respectiv 14 ani și adultului. Există această percepție că vaccinurile sunt adresate doar copiilor și mai ales copiilor mici. Aici trebuie să avem un efort conjugat în care să explicăm că vaccinarea este un proces care are loc pe tot parcursul vieții. Și în momentul în care vom avea foarte bine întipărită această percepție, cum că prevenția este un proces pe care trebuie să îl acceptăm și să îl derulăm întreaga viață, în momentul respectiv eu cred că succesul unor campanii de vaccinare, chiar și cum a fost Covid-19, va fi mult mai mare decât este în acest moment.

Dacă ne raportăm la acoperiri vaccinale necesare pe care le considerăm optimale pentru fiecare dintre vaccinuri, nu stăm deloc bine. Pentru vaccinarea împotriva rujeolei avem nevoie de o acoperire vaccinală de 95% și noi de-abia asigurăm pentru prima doză undeva la 85-90% acest fapt permite acumularea unor cohorte nevaccinate care în momentul în care se constituie într-o marjă critică, poate duce la declanșarea unei epidemii, lucru pe care l-am experimentat în cursul anului 2006, 2011, respectiv 2016.

Dacă ne raportăm la amenințările pe care le avem în acest moment, create în special de mișcarea anti-vaccin, încă stăm bine. În alte țări europene au fost vizibile scăderi mult mai mari în acoperiri vaccinale. În România scăderea acoperirii vaccinale în timpul pandemiei este undeva între 5-10%, dar este foarte importantă și pentru alte afecțiuni cum ar fi tusea convulsivă, unde aceste 10 procente contează foarte mult tocmai datorită principiului antemenționat, acela prin care se poate acumula o masă critică ce poate duce la declanșarea unei epidemii. Ca atare, atât mesajul OMS, cât și al nostru în această perioadă este că trebuie să recuperăm copiii care nu au fost vaccinați fie din cauza pandemiei, fie din cauză că a existat un anumit nivel de neîncredere a populației generale în vaccinuri. Indiferent care este motivul, părinții trebuie să înțeleagă că trebuie să vină cu copiii la vaccin.

De ce a prins la public mesajul anti-vaccinist?

Aceste teorii au fost foarte specifice pentru fiecare perioadă pe care am parcurs-o. În general sunt grevate pe teama de reacții adverse și pe lipsa de percepție a riscului în ceea ce privește îmbolnăvirea. Există unele boli pe care nu le-am mai văzut și doar părinții noștri le cunosc. Spre exemplu în cazul poliomielitei, cei care sunt acum părinți, pentru că ei însuși au fost vaccinați nu au mai avut colegi care să dezvolte paralizie acută flască și să rămână paralizați pe viață. Ca atare riscul nevaccinării nu mai este conștientizat. Dar este conștientizată o posibilă reacție adversă, care de cele mai multe ori este ușoară astfel încât, în percepția sau rațiunea pe care o derulează părintele respectiv apare o logică care spune – dar dacă nu mai există boala, de ce să vaccinez copilul? Tocmai pentru că boala nu a fost declarată eradicată, iată motivul pentru care trebuie să continuăm vaccinarea, ca în cazul variolei.

Informațiile false joacă un rol important în decizia părintelui de a-și vaccina copilul. Aduc de obicei fie diverse metode de manipulare sau diverse baze false de la care se pleacă cu construcția logică astfel încât creează anumite teorii care determină părintele să ia decizii greșite pentru copil. Aici apare responsabilitatea autorităților și a experților în domeniu care trebuie să transmită un răspuns corect. Am observat că în timpul pandemiei erau vehiculate cu foarte mult patos informații neadevărate, iar cele reale, demontarea informațiilor false, nu mai erau vehiculate.

Ne aflăm într-o perioadă destul de delicată din punct de vedere al circulației informației științifice în care informațiile false, cele care stimulează un anumit nivel emoțional la un moment dat, sunt cele care circulă mult mai mult decât informațiile reale. Identificarea soluției pentru această problemă este o mare provocare pentru viitorul apropiat. Trebuie să existe o reacție, ignorarea acestui subiect nu e o soluție.

Asistăm acum la o recuperare a încrederii în acest vaccin și din ce în ce mai mulți părinți aleg să își vaccineze copiii dovada o reprezintă chiar dublarea numărului de vaccinări de la an la an. 

Un rol important în acest proces este jucat de medicii de familie. Care sunt argumentele pe care le pot folosi medicii de familie pentru a ajunge la părinți?

Experiența pe care am căpătat-o în ultima vreme ne arată că nu e nevoie neapărat de o putere de convingere, cât mai ales de o capacitate de a-l face pe părinte să înțeleagă că este utilă vaccinarea copilului. E important să fie decizia părintelui. Aceasta este soluția sănătoasă din punctul meu de vedere pentru că asigură sustenabilitatea. Dacă noi, ca profesioniști, suntem convinși că vaccinarea este un lucru bun pentru fiecare copil și datele care ne vin din viața reală, ca o consecință a programelor de vaccinare care au fost efectuate pe scară largă în lume au dus la eliminarea sau chiar eradicarea unor boli - discutăm aici de variolă care este eradicată, discutăm de poliomielită care este considerată eliminată și mai avem doar un singur pas până la eradicare. Câtă vreme găsim obiective îndeplinite cu succes ale acestor campanii de vaccinare și copiii nu mai mor din cauza acestor boli, pentru noi este un argument cât se poate de important pentru ca această campanie să continue, iar părinții trebuie să înțeleagă acest lucru. Rolul medicului de familie e uriaș în a transmite informațiile capabile să determine un părinte să ia cea mai bună decizie.

A existat o diferență semnificativă referitor la vaccinarea anti-HPV unde rezistența a fost extrem de puternică. Asistăm acum la o recuperare a încrederii în acest vaccin și din ce în ce mai mulți părinți aleg să își vaccineze copiii dovada o reprezintă chiar dublarea numărului de vaccinări de la an la an. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dr Stefan Lanka virusolog german,a cistigat in 2017 un caz de referinta la curtea suprema din germania intr-un proces de pomina,ce a fost declansat de afirmatia sa ca nu exista un un virus al rujeolei.Lanka a oferit un premiu de 100 000E pentru oricine ar putea dovedi ca virusul exista si in final a cistigat procesul,in prezent, exista un premiu de peste 225 000E,ce este oferit de un fond numit Isolate Truth Fund pentru oricine poate dovedi ca a izolat SARS-CoV-2 si a determinat structura sa genetica.la ora actuala nu exista nicio dovada stintifica verificabila care sa demonstreze faptul ca un "virus"poate fi transmis intre oameni,de la oameni la animale si de la animale la oameni,
    • Like 0
  • Nu ar trebui să băgăm ”în aceeași oală” vaccinul anti-Covid19 cu celelalte vaccinuri de până atunci. Și nici atitudinea anti-vaccin în cele două situații. Referitor la vaccinurile clasice, împotriva poliomielitei, rujeolei, tetanosului etc etc etc aici atitudinea anti-vaccin a populației într-adevăr poate fi și din necunoaștere și preconcepții, adică lipsa de cultură medicală. Asta fiindcă acestea sunt vaccinuuri dezvoltate serios, în ani de zile, cu toate testele ”de siguranță” efectuate și care au trecut și proba timpului. Deși absolut orice vaccin are și efecte secundare. Cunosc o familie care are o fată tânără, nenorocită pe viață, cu pareze îngrozitoare, căpătate fix în urma unui vaccin din copilărie. Deci sunt și riscuri. Poate că unii oameni nu vor să-și asume un asemenea risc, e decizia lor. Dar în general vechile vaccinuri sunt extrem de utile, beneficiile depășind cu mult riscurile.
    Nu aceleași lucruri bune se pot însă spune despre vaccinurile anti-Covid19 și campaniile de vaccinare respective. Vaccinurile anti-Covid19 au fost dezvoltate rapid, ”pe picior”, la presiunea societății, disperată de pandemie și isterizată în plus de către guvernanți, care în loc să liniștească opinia publică, au pus gaz pe foc cât au putut. Astfel inițial oamenii au așteptat cu înfrigurare apariția vaccinului. Apoi au început să înțeleagă mai multe adevăruri:
    - Vaccinul NU a trecut cum trebuie toate procedurile de testare;
    - Vaccinul nu a venit cu un prospect care să conțină și recomandările și efectele secundare, deoarece acesta a fost ținut secret:
    - Secret a fost ținut și contractul de achiziție de doze de vaccin, la nivel european, în număr mult, mult mai mare decât necesarul;
    - Vaccinarea, din teoretic opțională a devenit practic obligatorie, fiindcă deși aveai dreptul să nu te vaccinezi, totuși nu prea mai puteai face nimic nefiind vaccinat: nu erai acceptat la unele locuri de muncă, în magazine erai restricționat, nu mai putea intra în anumite țări etc;
    - Curând a devenit evident că vaccinul NU e eficient, cei vaccinați infectându-se cot la cot cu nevaccinații. În același timp reacțiile adverse au fost ținute departe de mediatizare;
    - Ca să contracareze mediatic faptul că îmbolnăvirile continuă și la cei vaccinați, s-a spus că rolul vaccinului e măcar de a asigura o formă mai ușoară a bolii pentru cei infectați și deci scăderea mortalității. Ca o paranteză nu am auzit vreodată că rolul altor vaccinuri (anti-polio, antitetanos etc) ar fi doar să faci o formă mai ușoară de poliomielită sau de tetanos. E evident că vaccinul ar trebui să oprească infectările nu doar să conducă la o formă mai ușoară a bolii. Am asistat astfel la o manipulare grosieră;
    - S-a observat că vaccinul nici nu împiedică transmiterea bolii, protejându-l deci (atât cât poate el) doar pe cel vaccinat, NU și pe cei din jur, așa cum se inocula propagandistic.
    - Din cele de mai sus, populația a simțit că la mijloc nu e interesul pentru sănătatea populației, ci e doar interesul companiilor farmaceutice (Big Pharma) de a-și vinde vaccinul lor ineficient, susținute fiind și de guvernele corupte.
    În aceste condiții a considera că cei care au refuzat vaccinarea anti-Covid19 sunt niște retrograzi imbecili, lipsiți de cultură medicală și chiar de instruire de bază, e o atitudine reprobabilă. Se făceau chiar statistici de felul: uite că în țările occidentale dezvoltate, civilizate, instruite, vaccinarea anti-Covid19 a avut mai mult succes decât în România înapoiată. Explicația cred eu că e alta: populația occidentală, obișnuită timp îndelungat cu traiul bun, cu buna guvernare și cu senzația că guvernele lor chiar lucrează în interesul lor, au fost mai ușor de ”fraierit” în aceste circumstanțe, adică au dat credit guvernelor lor și măsurilor impuse. Numai că, în acest caz.... GHINION, ei s-au înșelat și noi românii am avut dreptate, fiind suspicioși de felul nostru, pe bună dreptate.
    • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Adeptii Teoriei Constipatiei vor avea o sedinta de maxima importanta pe Bd. Berceni, a cincea cladire pe dreapta
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      pe vremea copilarie mele, rujeola,oreonul,rubeola erau considerate de medici ca boli ale copilariei generate de sistemul imunitar care exersa,nu exista medicatie stateai inchis in casa la caldura,nu stiu sa fi murit cineva de ceva complicatii precum in ziua de azi,dar minune mare s-a descoperit un virus si un va##in,dar vaxxin nu impotriva virusului ci impotriva sistemului imunitar,ca toate celelalte,asa s-au pus primele caramizi la temelia bolilor autoimune,la debilizarea sistemului imunitar,asa se face ca o boala simpla ca rujeola sa creeze complicatii care sa duca la deces
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      OK, în societate, pe de-o parte sunt ”conspiraționiștii”, adică cei suspicioși, cei care pun răul înainte (și care de cele mai multe ori se dovedește că au dreptate) iar pe de altă parte sunt ”BOTANIȘTII”, adică cei care ”pun botu” cu naivitate la tot ce le cântă guvernanții ca să-i fraierească. Eu îți amintesc de reclama de demult la FNI: ”dormi liștit, FNI lucrează pentru tine”. Să fii sigur că așa lucrează și guvernul și toate instituțiile pentru tine, cum lucra și FNI-ul. Deci dormi liniștit și acum, că totul e bine și e numai în favoarea ta :-) :-)
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      este interesant ca TOATE conspiratiile prezente in spatiul public de comunicare sunt antioccidentale. nu am vazut nici o teorie despre manevre obscure ale rusiei, chinei, iranului, etc. de ce oare ?
      • Like 1
    • @ Vasile Ostaciuc
      Observația Dvs e corectă, dar cred că explicația e mult mai simplă și banală decât credeți, nu înseamnă, cum probabil presupuneți, că toți ”conspiraționiștii” sunt antioccidentali. Nici vorbă. E vorba că Rusia, China, Iranul, Coreea de Nord, Cuba etc sunt în afara sferei de interes a populației, nu că ar fi cumva țări prietene și cu regimuri demne de admirație. Ele reprezintă evident dușmanul notru, cred că nu sunt mulți care să creadă altfel. Dar aceste țări sunt un dușman virtual, perceput ca îndepărtat, fără mare influență în viețile noastre. Sigur, face Rusia mișculații subterane, are agenți de influență, dar până la urmă cu ce efect? Efectul e neglijabil. În schimb orice strănut al UE și SUA ne afectează direct. Nu din cauza Rusiei am cumpărat doze de vaccin cât pentru 7 ori populația țării. Nu din cauza Rusiei ne închidem termocentralele, sau ar trebui să renunțăm la mașinile cu combustie după 2035. Sau să reducem efectivele animale și să renunțăm ușor-ușor la carnea naturală în favoarea celei artificiale sau a gândacilor!!!! Nu Rusiei i-am dat pe nimic resursele țării și noi ne-am ales cu praful de pe tobă. Nu mai vorbesc de alte și alte lucruri ”corecte politic” care ușor-ușor ni se impun. Deci da, Rusia e un dușman evident pentru Europa și încearcă să o supună prin tot felul de mijloace, inclusiv un război, de la cel fizic, până la cel hibrid. Cam fără rezultat. Dar noi, populația spunem ce ne doare în primul rând. Occidentalii sunt prietenii noștri și aste e foarte bine. Dar nu trebuie să uităm zicala românească atât de adevărată: ”ferește-mă Doamne de prieteni, că de dușmani știu eu să mă feresc.”
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      ,,Nu Rusiei i-am dat pe nimic resursele țării și noi ne-am ales cu praful de pe tobă.,, ? sunteti sigur ? mai studiati istorie. ce face rusia ma intereseaza foarte tare, mai ales de 1 an si 2 luni incoace. concurenta neloiala, murdara si rapace a chinezilor ne-a falimentat o mare parte din industrie. manipularea pretului petrolului de catre iran si tarile arabe imi afesteaza drastic nivelul de trai. nu stiu pe ce lume traiti dv. de va doare capul doar de greselile Occidentului, exista si ele, bineinteles, dar mie imi ataca siguranta si calitatea vietii alte probleme, de genul celor enumerate mai sus
      • Like 1
    • @ Vasile Ostaciuc
      Industria ne-am falimentat-o singuri, nu chinezii. Războiul ruso-ucrainean afectează evident prețul gazului și al petrolului, dar în România e prețul cel mai mare din UE din motive ”misterioase”. Aș zice că aici e liber la speculă, față de alte țări. Iarăși din motive ”misterioase”. În rest, rămâne cum am detaliat mai sus, din păcate..... Nu știu nici eu, la rândul meu, pe ce lume trăiți Dvs....
      • Like 0


Îți recomandăm

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ana Maria Bălan

În facultate, am avut o colegă mai mare pe care mereu am admirat-o: super deșteaptă, implicată, genul de persoană pe care ai dori-o în echipa ta de medici. Am revăzut-o în primul ei an de rezidențiat: epuizată, dezumanizată, cinică. (Foto: Ana Maria Bălan/ Facebook)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Elevă de liceu la examen

Dar dacă sărăcirea noastră este ceva ce am putea accepta, atentatul asupra valorilor și moralei ar trebui să fie acea limită pe care să nu o acceptăm. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Citește mai mult