Foto: Inquam Photos
La început a fost doar o tuse. O tuse aproape ca toate celelalte, dar care n-a mai trecut. În mod paradoxal, tocmai constanța ei a făcut-o mai ușor tolerabilă, ca și când și-ar fi câștigat, cu fiecare episod, mai mult loc în existența zilnică. „Tușesc de țigări”, obișnuiau să spună mulți dintre cei care au ajuns, în cele din urmă, să fie diagnosticați cu cancer bronhopulmonar. Când au apărut și alte simptome, precum sângele din spută, oboseala extremă sau pierderea în greutate, fără nicio explicație, era prea târziu. „În 60-70% din cazuri diagnosticul de cancer bronho-pulmonar este pus tardiv”, spune medicul Florin Mihălțan, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.
Este realitatea cu care se întâlnește des, din postura de reprezentant al pacienților, Cezar Irimia, președinte al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. „Întâlnesc povești triste, plecând de la faptul că pacienții nu au realizat că aveau o tuse permanentă, nu au dat importanță manifestărilor legate de tuse, de expectorație, durerilor musculare, durerilor de cap și, când s-au prezentat la medic, au constatat că există o suspiciune de cancer. Până la diagnosticare trece foarte mult timp, ceea ce pune în pericol viața pacientului. În România s-a ajuns să treacă 5-6 luni de la suspiciune până la confirmarea diagnosticului de cancer bronhopulmonar și trecerea pacientului pe tratament. Un timp foarte mare, unii dintre ei nu au mai apucat să înceapă tratamentul deoarece au decedat în timpul investigațiilor.”, arată Cezar Irimia. Cum se explică aceste întârzieri, când lupta pentru viață este o cursă contra-cronometru?
„Această situație e cauzată de lipsa specialiștilor bronhologi, cei care fac acele bronhoscopii care pot depista cancerul bronho-pulmonar, dar și de lipsa unor programe de screening cu CT low dose - un computer tomograf cu iradiere minimă care ar depista aceste cancere. În plus, traseul este foarte lung și anevoios pentru fiecare cetățean în România pentru că nu avem un circuit al pacientului”, spune Cezar Irimia.
Când vine vorba de cancerul bronhopulmonar, drumul de la suspiciune la certitudine arată astfel: „Pacientul este trimis să-și recolteze probe biologice, printr-o intervenție chirurgicală sau bronhocopie. E programat într-o lună jumate două, iar după ce s-a recoltat proba biologică durează încă două săptămâni anatomia patologică.
Apoi încep alte investigații, genetice, pentru a vedea ce tip de cancer este, ce tratament pot fi date acestui pacient în urma acestori investogații amănunmție, care nu sunt decontate de CNAS și care trebuie făcute, pentru ca medicul curant să știe ce tratament personalizat îi poate da. De obicei aceste analize nu sunt făcute pentru că pacienții nu dispun de bani și așa se începe cu o terapie simplă”, explică reprezentantul pacienților.
„Fără programe de screening nu putem face nimic”
De curând, a fost creat Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi tratare a afecțiunilor oncologice la nivel național. Potrivit unei statistici din 2018 citate de președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, la nivelul întregiițări există 850.000 de pacienți cu diferite forme de cancer - în tratament, în remisie sau declarați vindecați. Dintre aceștia, 120.000 de pacienți sunt în tratament, duoă cum o arată datele CNAS. În România, cancerul de plămân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaților, respectiv a patra cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor.
„Noi cerem din 2001 un plan național anticancer, au fost 21 de ani de așteptare, care s-au cuantificat în pierderi de vieți omenești”, spune Cezar Irimia. „Rolul lui este de a
asigura programe de screening în formele cu incidență foarte mare, care își propun depistarea timpurie a formelor de cancer, ceea ce dă șanse mai mari la tratament, la supraviețuire chiar la vindecare. Fără programe de screening, nu putem face nimic, chiar dacă noi, ca Federație implementăm după puterile noastre programe de informare și chiar de screening pentru spațiul rural din România, pentru populația la risc și nu numai. Avem campanii de informare, mai ales în ceea ce privește cancerul bronho-pulmonar, care face multe victime. Dăm o mână de ajutor cetățenilor prin informare și prin anumite analize - dintr-un chestionar și o spirometrie putem trage concluzia dacă omul respectiv trebuie să meargă la un control sau nu”, declară Cezar Irimia. De-a lungul experienței sale, a remarcat lipsa educației sanitare a populației și, uneori, chiar și oamenii din categorii avantajate socio-economic ignoră semnalele pe care le dă corpul. Însă cel mai mare risc îl au de înfruntat cei din categoriile vulnerabile, care au cel mai scăzut acces la servicii medicale.
„În timpul pandemiei, diagnosticarea a scăzut cu peste 45%”
Pandemia de Covid a redus și mai mult accesul la consultații și investigații. „În timpul pandemiei, diagnosticarea a scăzut cu peste 45%, ceea ce va copleși sistemul de sănătate cu noile diagnosticări. Mulți au pierdut deja lupta cu boala și au murit fără să știe de ce au murit”, crede Cezar Irimia.
Recent, Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, au lansat campania Ascultă-ți tusea!, un proiect pilot de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. Potrivit profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea, publicat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană, cancerul bronho-pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer în România. Cu toate acestea, cu ajutorul diagnosticării precoce, ratele de supraviețuire pot crește semnificativ.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Când asigurătorii trebuie să plătească proastele practici, ceva se va schimba!