Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

„Lăsam haina afară când ajungeam acasă, miroseam a șuncă afumată”. Lecția de la Unirea, județul Călărași. Dascălii candidează la consiliul local ca să ia parte la deciziile primăriei și se înscriu la Facultatea de Psihologie, în încercarea de a-i salva pe elevi

Zi obișnuită de decembrie la școala numărul 1, de pe strada Școlii numărul 2, comuna Unirea, județul Călărași. Încolonați frumos, copiii din clasele I-IV stau la rând să se spele pe mâini. E aproape de prânz.

E un ritual care se transformă într-un obicei bun ce trece dincolo de școală și își face loc în casele elevilor. „I-am învățat un pic și despre igienă- înainte de a mânca merg la baie și se spală pe mâini. Am primit de la o prietenă sub formă de sponsorizare 150 de pachețele de șervețele umede. Fiecare își ia un șervețel și își curăță banca. Mi-au spus părinții că asta au cerut și acasă, spun <nu ne așezăm, pentru că trebuie mai întâi să ștergem masa, așa facem la școală cu doamna>”, povestește cu încântare Cojocaru Silica, învățătoare. Are 40 de ani neîmpliniți și predă de 13 ani la școala Unirea 1.

207 copii de clasa primară și gimnaziu beneficiază de o masă caldă în fiecare zi. Rămân în sălile de clasă pentru a-și face temele cu cadrele didactice, în cadrul programului Pâine și Mâine, derulat de fundația World Vision și susținut de Lidl România încă de la lansarea sa. În articolul anterior v-am dezvăluit experiența mea de la școala din Drăgoești, Ialomița, acolo unde am luat masa de prânz cu elevii.

„Pentru cei mai mulți dintre ei, masa asta este este foarte importantă. Unii mâncau cu mâna direct din casoletă. Într-o zi, au avut legume mexicane- <doamnă, cum să mănânc porumb, ce, sunt porc?>. <Nu, nu ești porc, încearcă să guști>. Și le-a plăcut. Învață să mănânce variat. Ajutorul la teme primit de la profesori în clase, după ore, este vital pentru evoluția lor. Unii părinți sunt total depășiți, la clasa a III-a, a IV-a, la problemele cu 2-3 întrebări pentru aflarea rezultatului, la calcularea unei necunoscute dintr-o ecuație… în multe situații, acești copiii nu au pe cine întreba acasă.”

Din discuția cu învățătoarea Cojocaru Silica ies la iveală pe rând două informații care mă descumpănesc în prima fază.

Oamenii găsesc soluții neașteptate ca să-și rezolve problemele. „Ne încălzeam cu sobe, erau coșurile căzute, lăsam haina afară când ajungeam acasă, miroseam a șuncă afumată”

Ești nemulțumit de politicienii locali care nu iau măsuri ca să încălzească școala? Candidezi și participi la decizia de achiziționare, apoi montare a centralelor termice.

Așa a făcut Cojocaru Silica. „Doamna” e consilier local în comuna Unirea.

„Am căutat să fim mai aproape de actul de decizie, să nu ne mai plângem, ci să ne implicăm. Poate ei, aleșii, văd altfel lucrurile. E clar că nici eu nu știu toate dedesubturile din primărie, dar nici ei nu știu de ce probleme avem noi la școală. Eu am considerat că este un lucru oportun și pentru elevi și pentru colegii mei să ne reprezentăm interesele. Ne încălzeam cu sobe, erau coșurile căzute, lăsam haina afară când ajungeam acasă, miroseam a șuncă afumată. Stăteam cu hainele pe noi la ore pentru că înghețam de frig. Astăzi, școala este încălzită în toate cele trei corpuri. Grădinița și ciclul primar au câte o centrală pe lemne, corpul de gimnaziu are o centrală pe GPL, instalată cu ajutorul Bookland și World Vision.”

Nu știi cum să-i ajuți pe copiii care au nevoie de suport psihologic? Urmezi Facultatea de Psihologie

„La noi în clasă avem copii din familii monoparentale, avem copii ai căror părinți nu au terminat 8 clase și nu-i pot ajuta la teme. Alți doi copii au părinții plecați la muncă în străinătate, sunt crescuți de bunici. Toți au nevoie de sprijin. Adulții trebuie să învețe cum să vorbească cu ei, ca să reușească să ajungă la ei, să-i ajute cu adevărat. Cunosc foarte bine și familiile și vulnerabilitățile fiecăruia dintre ei”, spune Silica.


„Am 8 copii care au nevoie de psihoterapie, din cei 27. Am reușit cu 2 dintre ei, cu sprijinul primarului și directorului să aducem o echipă de logopezi de la CJ RAE, care se ocupă de copiii cu dizabilități. Copiii merg de 2 ori pe săptămână la terapie, transportul este oferit de primărie. Patru au probleme de logopedie, care sunt legate de afecțiuni neurologice. Un copil este diagnosticat cu autism, nu are răbdare să coloreze un măr, cu ceilalți, să țină conturul, însă desenează personaje, dinozauri, sistemul solar… are cunoștințe mult peste media unor copii de vârsta lui. Mama este casnică, tatăl nu are un loc de muncă. Merge la terapie, se văd rezultate timide. Un alt copil, mezin al unei familii cu 6 frați, este victima unui caz de favoritism parental… Colegii de clasă se acceptă unii pe alții, am avut discuții de acest fel, am învățat împreună că nu sunt toți la fel, poate fiecare dintre noi are ceva care e mai greu de tolerat de către cei din jur. Cum credeți că pot face părinții față unor astfel de situații sau un cadru didactic, dacă nu are pregătire specială? De aceea am făcut Psihologia: Să le înțeleg problemele și să găsesc soluții”, explică învățătoarea.

La începutul lunii decembrie 2023, la școala Unirea s-au împlinit 50 de zile de când a început programul Pâine și Mâine.

„Dacă nu vin copiii la școală, îi contactăm pe părinți prin telefon, pe grupul de Whatsapp. În general, la școala primară, nu pierdem copii. Riscul ca ei să se piardă este în gimnaziu sau liceu. Avem elevi care au terminat aici, la Unirea și au absolvit Politehnica, Facultatea de Medicină Carol Davilla, Academia Militară. E nevoie de implicarea părintelui. Le spunem ce aptitudini și abilități au, părinții apoi completează cum pot”, spune Petruța Mitran, învățătoare cu vârsta de 50 de ani, care predă de două decenii la școala Unirea 1. Merge în fiecare zi cu autocarul de la Călărași, 45 de minute dus, 45 întors.

Școala își face loc în casele localnicilor prin copii

„Vin copiii și povestesc că stau cu mama în bucătărie și-i pun întrebările pe care le pun eu la școală, caută sinonime, antonime. Capătă acea încredere, bucurie de a demonstra că știu și că pot să îi învețe și pe ceilalți acasă. Lecțiile pe care le fac la ore se propagă acasă, în familie”, spune Petruța Mitran.

Târg de Crăciun, mici lecții de antreprenoriat și administrare a banilor prin vânzarea de limonadă în curtea școlii- copiii sunt expuși la tot felul de experiențe. Anul trecut, elevii de la clasa învățătoarei Cojocaru Silica au cumpărat un alfabetar magnetic mare din banii câștigați de ei.

(elevii au „înmulțit” banii câștigați la Târgul de Crăciun din 2022 vânzând limonadă, cu banii obținuți au cumpărat un alfabetar magnetic)

Sustenabilitatea e acolo unde nu te aștepți

Sustenabilitate- unul dintre cele mai folosite cuvinte în ultimii ani, greu de folosit și mai greu de explicat.

„În unele localități, Pâine și Mâine este unica șansă pentru copiii aceștia. Să vedeți ce frumos se înscriu următorul program- Vreau în Clasa a 9-a. Aici intră bursierii care se selectează din beneficiarii programului Pâine și Mâine. De anul acesta, împreună cu UBB Cluj am început Vreau la Facultate. Ne dorim mult ca efectele bune ale programului Pâine și Mâine să fie duse mai departe. Să nu rămânem la alfabetizare, să scrie să citească, să socotească și să scrie, ci să viseze și să urmeze cursuri la o instituție de învățământ superior”, spune Victoria Dumitru, manager de proiect al programului Pâine și Mâine.

„Trebuie programe paralele ca să fie îmbunătățit accesul la educație și hrană, mai ales în zonele defavorizate. Pâine și Mâine este un program e scump- masă caldă, salariile cadrelor didactice înrolate, materialele didactice, am refăcut acoperișuri, am reabilitat grupuri sanitare. Le mulțumim celor care ne sunt alături și le spunem că impactul este foarte mare, măsurabil”, explică Victoria.

În viziunea fundației pe care o reprezintă Victoria Dumitru, sustenabilitatea înseamnă scăderea asistenței acordate și creșterea capacității comunităților locale de a atrage finanțări și granturi. „Ideal ar fi să plecăm dintr-o școală ajunsă la un anumit nivel de maturitate a managementului și să ne mutăm în altă școală. Un rezultat scalabil poate fi calculat după ce un copil beneficiar traversează un ciclu. Noi anul acesta ne uităm la cei de clasa a 5-a. Vrem să vedem ce background are un copil care a terminat anul acesta clasa a cincea comparativ cu un copil care a terminat acum cinci ani clasa a cincea”. 

Însă dincolo de nevoile elevilor, există nevoile profesorilor. „Și unii dintre dascălii din aceste zone pot fi considerați ca fiind parte a grupurilor vulnerabile. Învățătorii și profesorii ar trebui integrați în mentorate, peer to peer, cu mentori care să empatizeze cu ei, să le cunoască problemele. Nu este ușor să predai la grupuri cu copii cu cerințe speciale, nu au psiholog, sunt total singuri în fața unui grup complet neomogen.”

Până la finalul lunii decembrie 2023, din fiecare jucărie jucărie vândută de Lidl România, 1 leu va ajunge la cei care le pun de mâncare pe mese elevilor și apoi rămân cu ei la orele remediale și ca să-și facă temele sub supraveghere. Aveți toate detaliile campaniei care se termină în ultimele zile din an, aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult