(Foto: captura video)
Calculele Guvernului potrivit cărora salariile nu vor scădea după mutarea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului sunt contrazise de mediul de afaceri. Consultantul fiscal Dan Schwartz, invitat miercuri seara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, este de părere că după aplicarea tuturor măsurilor anunțate de Executiv unele salarii vor crește, altele vor scădea.
„În business bugetele nu se fac în noiembrie și decembrie, se fac cel mai târziu în septembrie. Cei care și-au făcut deja bugetul au o problemă, nu știu cum să estimeze impactul măsurilor asupra bugetelor. Mediul de afaceri e afectat atunci când nu poate să facă previziuni”, spune Dan Schwartz.
- Moderator: Mie îmi crește sau scade salariul?
- Dan Schwartz: Angajații sunt din mediul de afaceri. Sunt participanți la activitatea unei companii. Aceeași neliniște pe care o au cei care se ocupă de bugetare o au și cei care muncesc. Nu știu cum să planifice.
- Moderator: Scad salariile sau nu după toate măsurile fiscale anunțate de Guvern?
- Dan Schwartz: Dacă vor fi adoptate cum au fost propuse în ultima lor variantă, în unele cazuri salariile vor crește, în altele nu. O problemă mare o au Guvernul și bugetul României, care trebuie să fie gata până la 31 decembrie.
Dan Schwartz vede o problemă în modul de prezentare a contribuțiilor sociale - introducerea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, concomitent cu o scădere a cotei generale de asigurări sociale și cu o scădere a cotei de impozit pe venit: „Când e vorba de privat, contractele de muncă nu pot fi modificate decât prin acordul părților. În public, cel putin teoretic, angajatorul, reprezentat de stat, poate să modifice salariile brute, angajații fiind prezumați a-și da acordul. În privat, această prezumție nu funcționează, se poate spune că piața va regla. E posibil, dar asta se va întâmpla în timp, în niciun caz de la 1 ianuarie”.
Consultantul fiscal spune că de la 1 ianuarie vor trebui modificate toate contractele - ori noi contracte, ori acte adiționale - atât în mediul privat, cât și în sectorul public.
- Moderator: Dacă angajatorul nu mă cheamă la semnat până la sfârșitul acestui an, înseamnă că salariul meu scade de la 1 ianuarie 2018?
- Dan Schwartz: Este greu de spus. În practică e posibil ca anumite entități să nu țină cont de forma juridică. În mod efectiv să platească după noua modalitate, urmând ca contractul să fie modificat apoi. E la limita legii, o așa-zisă soluție adoptată în lipsa timpului necesar pentru un comportament perfect legal.
- Moderator: Ce se întâmplă cu angajatorii care nu sunt de bună credință?
- Dan Schwartz: Zâmbesc când aud formularea asta. După părerea mea toți sunt de bună credință. Contractul de muncă nu e decât confirmarea din punct de vedere juridic a unei negocieri economice, dintre un salariat și un angajator. Fiecare din părți vrea un avantaj, poate fi de mai multe naturi, material sau social, până la urmă se ajunge la o valoare. Deci buna credință e întotdeauna prezumată. Nu înțeleg ce înseamnă de bună credință sau de rea credință.
Întrebat dacă angajatorul privat, în final, după ce va aplica toate măsurile anunțate de Guvern - mutarea contribuțiilor sociale, contribuția asiguratoare pentru muncă (taxa de solidaritate), reducerea impozitului pe venitul salarial de la 16% la 10% -, va avea costuri salariale mai mari, Dan Schwartz spune că „e foarte probabil să îi crească”.
„Sunt calcule pe care în mediul de afaceri le-am făcut deja, să știm cum facem bugetele. În calculele noastre am plecat de la două prezumții inițiale, făcute înainte de publicarea noilor măsuri: prima a fost că reducerea cotei de impozit pe venitul salarial de la 16% la 10% va reveni integral angajatorului. De ce am plecat de la prezumția asta? Pentru că un angajator de bună credință vrea să păstreze salariul net la nivelul anterior modificărilor. Dacă asta e înțelegerea, salariații vor accepta principial să revină angajatorului. Asta am luat în calcul pentru proiecție.
A doua prezumție a fost că această contribuție la fondul de garantare a salariior va rămâne la 0,25%. În aceste condiții am recalculat salariile pentru salarii între cel minim pe economie și 4.500 euro net, considerat mare în România. Ca medie se pleacă de la creșteri de costuri salariale pentru angajatori în cazul salariilor mici plătite, în special minim pe economie, și până la 2,87% pentru salariile mari. Ca medie suntem la o economie de costuri salariale de 2,7%. Asta se întâmpla înainte de modificarea cotei la fondul de garantare. Noua propunere, acest 2,25%, se aplică la un salariu brut mai mare decât anterior, atunci costul angajatorului e mai mare, e foarte probabil ca economiile generate de primele modificări să fie compensate, în fapt anulate. Angajatorul poate să plătească și mai mult. În cel mai bun caz va rămâne la același nivel ca acum”, a explicat Dan Schwartz.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.