Cu o săptămâna înainte de finala Opening Opportunities, liceenii din echipa coordonată de mentorul Alexandru Hernest, Technical Engineer la Microsoft, și-au dat seama că programul pe care îl creaseră nu funcționa. „Cu ce o să ne prezentăm acum în fața juriului?”, și-au spus adolescenții la capătul a câteva luni în care încercaseră să construiască de la zero o aplicație care să îi pună în legătură pe pacienți cu medicii din spitalele de stat. Timpul era scurt, soluțiile nu se întrezăreau la prima vedere, iar tinerilor aproape le venea să creadă că nu se poate.
Credit foto: Andrei Răileanu
„În acel moment, cei doi din echipă care se ocupau de programare, o fată de clasa a XII-a și un băiat de clasa a X-a, le-au spus celorlalți: Mergeți înainte pe partea voastră, lucrați ca și când aceste probleme ar fi rezolvate, iar noi în timpul ăsta o să ne ocupăm ca lucrurile să arate așa cum vreți. Mie mi se părea greu, mi s-a părut că și-au asumat o mare responsabilitate, dar au reușit”, spune Alexandru Hernest.
Lecția trăită a perseverenței
Peste ani, puțin va mai conta dacă programul acela imaginat de câțiva elevi de liceu va fi devenit sau nu un produs pe care cineva să îl cumpere. Ce va conta pentru toți cei care au fost de față va fi clipa aceea în care doi copii au decis să aibă încredere în ei, să reia totul de la început, să găsească greșelile și să le repare. Este lecția perseverenței, care odată trăită se poate transforma pentru un om într-o sursă de putere care să schimbe și pentru sine, și pentru ceilalți lucrurile în bine. Este una dintre victoriile educației: să ajuți un copil să-și dezvolte o resursă autentică și personală care să îi permită să învețe și să progreseze toată viața.
De-a lungul ultimilor patru ani, peste 1.800 de liceeni români, îndrumați de peste 150 de mentori voluntari Microsoft, au luat parte la programul Opening Opportunities, finanțat prin inițiativa globală Microsoft YouthSpark și creat și derulat de Asociația Techsoup cu sprijinul ANBPR. Cu ajutorul mentorilor lor, elevii au dezvoltat site-uri web, aplicații de mobil și de desktop, jocuri sau proiecte de robotică. Iar odată cu ele și-au dezvoltat abilități care să îi ajute să găsească soluții, să lucreze împreună cu ceilalți, să aibă încredere în forțele proprii, dar și în puterea echipei.
„Munca în echipă aduce întotdeauna rezultate mult mai bune decât munca pe cont propriu”
„Cei doi membri ai echipei mele care s-au ocupat de programare au descoperit limbajul de programare pentru Android. Le-a plăcut foarte mult și au spus că vor să îl folosească în viitor. Fata vrea să studieze mai departe calculatoare la Politehnică”, povestește Alexandru Hernest. Însă în opinia lui, cunoștințele din domeniul tehnologiei reprezintă doar o mică parte din ceea ce au învățat elevii. „Cred că o lecție pe care cu toții au învățat-o ar fi că munca în echipă aduce întotdeauna rezultate mult mai bune decât munca pe cont propriu. Faptul de a împărtăși idei cu ceilalți, de a ști să-i asculți, de a recunoaște că ideea ta nu e preferată de echipă și de a accepta să fii sincer cu tine și să începi să lucrezi la altă idee au fost niște lecții foarte importante pentru ei la acest moment din viață”, crede mentorul.
Echipa selectată de el fost formată din 13 elevi din Suceava, Bârlad, Iași, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeș și București, deși recomandările programului erau ca numărul să nu treacă de 8 sau 9. A avut 40 de aplicații și i-a fost greu să refuze tineri talentați. „A fost puțin mai greu să lucrez cu atâția oameni, dar am spus că ar fi fost păcat să nu participe la un astfel de proiect, atâta vreme cât calitățile lor se puteau califica la ce căutam noi. E frumos ca în clasa a zecea să faci un proiect cu Microsoft”, explică Alexandru Hernest.
„Credeam că această fată nu face mare lucru, până când un coleg de-al ei mi-a spus: Tot ce am făcut până acum, am făcut împreună cu ea”
Pentru că membrii echipei sale erau din șase județe discuta cu ei pe Skype. A început să îi descopere și să își dea seama că unii dintre ei aveau calități pe care nu le-a intuit la prima vedere. Cel mai tăcut dintre băieți era de fapt cel care făcea ca majoritatea lucrurilor să se întâmple din punct de vedere tehnic. O elevă de clasa a noua care nu spunea niciodată nimic avea calități reale de vorbire în public. „Credeam că această fată nu face mare lucru, până când un coleg de-al ei mi-a spus: Tot ce am făcut până acum, am făcut împreună cu ea. Doar că m-a lăsat pe mine să vorbesc de fiecare dată. Când a ajuns la București și am cunoscut-o față în față, mi-am dat seama că se exprima foarte bine și, cu o zi înaintea finalei, am inclus-o și pe ea în panelul de prezentare. A făcut o prezentare foarte bună”, își amintește Alexandru Hernest.
„M-am gândit să îl refuz, însă am primit un mesaj de la colegii lui care mi-ai scris că ar merita să facă și el parte din proiect”
Atunci când evalua aplicațiile liceenilor, colega sa, Delia Vișan, Relationship Manager la Microsoft, a vrut să o respingă pe cea a unui băiat care nu a răspuns la întrebarea „Cum i-ați explica ce este calculatorul unui om care a dormit 30 de ani?” pentru că este prea mult de scris.
Credit foto: Andre Răileanu
„M-am gândit: Ok, dacă la întrebarea asta nu răspunde că e prea mult de scris, în momentul în care o să fie foarte mult efort de depus în cadrul proiectului ce o să facă? M-am gândit să îl refuz, însă în același timp am primit un mesaj de la colegii lui, care mi-au scris că au un prieten, care poate că nu are atât de multe cunoștințe de calculator, dar cântă la chitară, face beatboxing și cred că ar merita să facă și el parte din proiect. L-am inclus în echipă și cred că a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o, pentru că puștiul este extraordinar. Este foarte talentat, le-a ridicat tuturor moralul, iar în momentul în care am ajuns în finală a făcut coloana sonoră pentru trailerul jocului pe care îl făcuseră”, spune Delia Vișan.
Atunci când a decis întreaga componență a echipei, coordonatoarea le-a trimis elevilor aflați în Râmnicu Vâlcea, Iași, București și Curtea de Argeș un e-mail prin care le spunea că au fost acceptați în program și le comunica data unei întâlniri prin Skype. „În momentul în care am intrat pe Skype, ei deja vorbeau ca și când se cunoșteau de o viață, iar eu nu înțelegeam ce se întâmplă. Mi-au explicat că s-au căutat reciproc pe Facebook de când au primit e-mailul, s-au adăugat în listele de prieteni, și-au făcut un grup de WhatsApp și au început să comunice despre proiect”, povestește ea. Câteodată, întâlnirile de pe Skype durau și șase ore, în care se căutau soluții, se schimbau idei, se făcea saltul de la descurajare la încredere. Cu fiecare bug rezolvat, cu fiecare idee bună, cu fiecare etapă preliminară depășită, adolescenții căpătau mai multă încredere în ei.
„Au intrat foarte neîncrezători în propriile forțe și au ieșit foarte încrezători. Asta mi-a dat și mie mai multă încredere în mine”
Rezultatul vizibil după șase luni de muncă a fost un joc online. Însă în spatele jocului a crescut și a început să ruleze o poveste despre prietenie, depășirea limitelor, încredere și perseverență. Finala, unde câștigătoare au fost desemnate alte echipe, a avut loc în martie. Însă adolescenții și cea care le-a fost mentor comunică și astăzi și își fac planuri. Pasionată de psihologie și dezvoltare personală, Delia Vișan a simțit de la început că programul Opening Opportunities reprezintă o șansă atât pentru ea, cât și pentru copii să evolueze. „Pe ei, această experiență i-a schimbat foarte mult la capitolul încredere în sine și motivație. Au văzut că dacă au un țel și perseverează pot să ducă la bun sfârșit tot ce și-au propus. Clar este o experiență care ne-a schimbat pe toți, sunt foarte impresionată de acești elevi și îmi doresc să continui să mă implic în proiecte cu copii. În urma feedback-ului pe care l-am primit de la ei, cred că am făcut o treabă foarte bună, în ideea că au intrat foarte neîncrezători în propriile forțe și au ieșit foarte încrezători. Asta mi-a dat și mie mai multă încredere în mine”, povestește Delia Vișan.
„Le-am spus că stă doar în puterea lor să ducă la bun sfârșit proiectul”
Patricia Druga, Channel Marketing Manager la Microsoft, este un voluntar cu experiență și a coordonat în urmă cu doi ani o echipă din București formată exclusiv din fete. Le-a lăsat de la bun început să își aleagă singure rolurile din echipă și, ca și ceilalți mentori, a încercat să le îndrume spre cea mai bună soluție, lăsându-le însă întotdeauna pe ele să ia deciziile.
„Erau conștiincioase, veneau tot timpul pregătite, când le dădeam o sarcină era gata până săptămâna următoare. Cred că m-a ajutat un pic că la început le-am spus că stă doar în puterea lor să ducă la bun sfârșit proiectul. Doar dacă își doresc foarte mult și se implică pot să îl ducă la bun sfârșit”, explică ea. Deși toți mentorii lucrează într-o companie de tehnologie, au pregătiri diferite și nu toți au abilități de programare. Atunci când echipa a avut dificultăți în scrierea codului, Patricia Druga i-a cerut ajutorul unui coleg care se ocupă de noile tehnologii. „Am simțit că acest program ne-a făcut și pe noi, ca angajați, să comunicăm mai bine. Colegul meu le-a înscris pe fete la un pre-hackathon pentru studenți, desfășurat la sediul nostru, unde și-au dat seama că tot ce făcuseră pe partea de cod era greșit. Acolo, în două zile, au reușit să codeze corect, de la zero”, arată Patricia Druga. Pe măsură ce lunile au trecut, a văzut că fetele din echipa ei au devenit mai încrezătoare în abilitățile lor din domeniul tehnologiei. O elevă de clasa a XII-a, care ar fi vrut să dea la o facultate cu profil umanist, a intrat la Politehnică, la Științe Aplicate. O alta a intrat la Automatică.
„Mi-am dat seama că am o experiență și niște lucruri valoroase care, odată transmise mi departe, sunt importante pentru cei din jur”
Mai multă încredere în ei înșiși au căpătat și membrii echipei coordonate de Corina Iordache, Learning and Development Specialist la Microsoft.
„Am simțit asta din felul în care s-au prezentat în finală. Pe unii, această experiență i-a ajutat inclusiv să se îndrepte către piața muncii. După Opening Opportunities, un băiat de clasa a X-a și-a depus CV-ul pentru un job part-time în domeniul IT. Faptul că a avut atâta încredere în el încât să candideze m-a bucurat foarte mult. Mai ales când știam că era atât de timid și că la început vorbea rar, de abia spunea ceva. A învățat un pic din limbajul de programare pe care l-am folosit, dar și-a manifestat și interesul pentru Java, pe care a început să îl învețe separat de proiect, din resurse online”, spune Corina Iordache. Experiența de coordonator în programul Opening Opportunities a învățat-o ceva și despre sine. „ Mi-am dat seama că am o experiență și niște lucruri valoroase care, odată transmise mi departe, sunt importante pentru cei din jur. I-am văzut pe ei cum trec din punctul A în punctul B și mi-am dat seama că am o ușurință în a încuraja oamenii, în a-i motiva”, explică specialistul în învățare și dezvoltare.
În cele patru ediții, Opening Opportunities a adus tehnologia mai aproape de 7.000 de liceeni care au participat la mai mult de 100 de evenimente locale organizate în biblioteci și licee. Dintre aceștia, peste 1.800 au beneficiat și de programul de mentorat, în care au cunoscut profesioniști din domeniul IT, au dobândit cunoștințe și abilități noi, au stabilit legături cu oameni de aceeași vârstă care au pasiuni și interese comune. Și, cel mai important, au avut experiențe care i-au dus spre uși deschise, către lume și către ei înșiși.
O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.