Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Ni s-a spus că venim de pe altă planetă”. Un român a creat o aplicație care arată, cu ajutorul inteligenței artificiale și al realității virtuale, câți și ce fel de arbori au fost tăiați din pădure. România Sustenabilă

padure - getty

Foto: Getty Images

Imaginează-ți o pădure digitalizată integral, în care monitorizarea tăierilor se realizează automat, utilizând inteligența artificială și realitatea virtuală.

În imaginea de mai jos, cu roșu apar copacii care au fost tăiați, identificați automat prin intermediul unei aplicații concepute și validate în pădurile temperate și boreale.

Foto: captura Facebook Bogdan Candrea

Sustenabilitatea lucrării silvice se poate realiza folosind un sistem indepedent, fără hârtii, adaptat secolului în care trăim. Scanarea unei suprafețe de aproape un hectar durează circa 15 minute.

„Așa cum un croitor poate să ne creeze un costum sau o rochie perfectă și noi astăzi am creat algoritmi care se raportează într-un mod unic la fiecare arbore și estimează riguros cantitatea de biomasă aflată în trunchiul și ramurile acestuia”, explică Bogdan Candrea (foto), proprietarul Forest Design SRL, o firmă din Brașov care propune soluții tehnologice care aduc realitatea din pădure în format digital.


Folosind datele obiective culese în teren, inteligența artificială și puterea de calcul a unei platforme IT, echipa lui Bogdan a generat hărți cu caracteristicile principale ale pădurilor românești, la un detaliu fără precedent.

„Am făcut-o din pasiune pentru pădurile noastre!”, spune antreprenorul.

VIRTSILV este o platformă IT bazată pe inteligența artificială (care cuprinde o colecție de algoritmi), de ultimă generație, dezvoltată și testată în România, concepută pentru asigurarea sustenabilității resurselor forestiere oriunde pe suprafața globului, prin prevenirea activităților ilicite și a fraudelor din comerțul ilegal cu materiale lemnoase.

Păduri digitalizate de români, din Europa, până în Noua Zeelandă și Gabon

Înființată în 2004, Forest Design are acum o echipă de 10 ingineri silvici, cărora li se alătură alți 10 colegi, în mai multe orașe din țară, care acoperă ca specializări: matematician, analist IT, inginer baze de date, programatori software care lucrează în regim part-time pentru implementarea și dezvoltarea soluțiilor IT.

Soluțiile informatice de sustenabilitate a pădurilor pe care le-au dezvoltat în ultimii ani au fost testate în Europa, în state precum Austria, Bulgaria, Cehia, Finlanda și Germania, dar și în Argentina, Australia, Noua Zeelandă, Peru, Uruguay, SUA, unde firma este partener într-un proiect cu scopul creării unui portal de sustenabilitate ecologică în domeniul agricol. În Gabon, echipa oferă consultanță în realizarea unui geoportal pentru sustenabilitatea managemetului din pădurile tropicale.

Profesorii „ne-au repetat obsesiv că această meserie este potrivită, în special, celor dedicați și pasionați”

În perioada liceului, cu profil silvic, în anii ‘90, Bogdan Candrea a întâlnit o serie de profesori experimentați în practica silvică și care „ne-au repetat obsesiv că această meserie este potrivită, în special, celor dedicați și pasionați.”

Cu acest gând, Bogdan a plecat la facultatea din Brașov, tot la recomandarea lor, deși familia nu era împăcată deloc, pentru că avea alternativă acasă, la Suceava, la mai puțin de 30 km de casă. A interacționat cu realitatea din structurile de administrare silvică doar prin deplasările realizate pentru a culege informații necesare proiectelor de an la materiile de specialitate și nu se putea imagina ca fiind parte a uneia din ele.

O întâlnire la care a participat în studenție avea să îl facă să își dea seama ce drum vrea să urmeze mai departe. 

În 2003, când era în an terminal la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov, Bogdan Candrea a avut șansa să participe la o întâlnire care avea ca subiect digitizarea amenajamentului silvic. „Știu că am plecat extrem de nedumerit, pentru că după vreo 3-4 ore de discuții, fusese o dezbatere aprinsă cu multe argumente și contraargumente privind necesitatea și oportunitatea utilizării de aplicații software GIS în Silvicultură”, spune Bogdan Candrea.

„Aici a fost acel moment de cotitură în care mi-am dat seama că singurul mod prin care pot să-mi continui pasiunea pentru silvicultură e într-un cadru propriu, în care am un cuvânt de spus și unde să pot atrage alături de mine oameni cu aceleași aspirații”, continuă antreprenorul. I-a fost clar atunci că doar o inițiativă privată era cea mai bună alegere. În minte i-au apărut o groază de întrebări: Ce știa el despre antreprenoriat? De unde trebuie început? Care sunt pașii? În decursul anilor, spune că a găsit parțial răspunsuri la întrebări, dar pentru unele dintre ele căutarea continuă.

Patru tineri ambițioși și un vis mare: „Natura, în format digital”

Totul a început în urmă cu 18 ani, când patru tineri pasionați, cu un vis mare – digitalizarea pădurilor – și-au pus în minte să demareze propria afacere.

Bogdan își aduce aminte cu mare plăcere și astăzi că, în urma unei discuții din martie 2004, împreună cu prietena lui, sora lui și soțul acesteia, el a scris pe o bucată de hârtie denumirea companiei: Forest Design SRL și motto-ul „The nature in digital format”.

„Pentru mine, atunci, dar și acum, reprezentarea digitală a arborilor și a relațiilor dintre aceștia sunt singura cale pentru a asigura obiectivitatea în managementul forestier. Pot spune cu modestie că nu știam unde se poate ajunge ca tehnologie, dar cred că era o nevoie clară care poate crea valoare tuturor factorilor implicați, nevoie regăsită și în prezent”, punctează inginerul silvic.

Călătoria corabiei Forest Design a început atunci, în 2004, motivată de acel motto. În decursul anilor, pe puntea corabiei au urcat mulți experți care au avut în minte aceeași destinație. „Aducerea realității din pădure într-o formă structurată și într-un interval de timp redus pentru suportul deciziilor - nu am renunțat la ideea chiar în timp real - a fost și rămâne misiunea cu care ne începem fiecare zi”, punctează Bogdan Candrea. Echipa sa și-a pus la dispoziție timpul și energia pentru studiul pădurilor - realizarea de amenajamente silvice, reconstrucția terenurilor degradate prin împădurire, evaluarea cantității de lemn/biomasă de pe un anumit teritoriu), precum și pentru evaluarea de ecosisteme terestre (inventarierea și cartarea habitatelor forestiere de interes național și comunitar, precum și monitorizarea acestora.

Platformă IT care poate să reconstruiască bușteni pe care îi potrivește virtual pe arborii tăiați din pădure

Crearea de sisteme de tip geoportal pentru managementul transparent al resurselor  - de exemplu un geoportal pentru managementul categoriilor de folosință a terenurilor, registrul spațiilor verzi, geoportal pentru specii faunistice și habitate de interes comunitar) este o altă activitate la care lucrează cu pasiune cu colegii săi ingineri silvici și IT-ști.

Prin folosirea inteligenței artificiale și a realității virtuale, echipa lui Bogdan Candrea a pus la punct un sistem de trasabilitate a resurselor forestiere - VIRTSILV - prin crearea unei colecții de algoritmi capabili să identifice și să reconstruiască părți tăiate din arbori (bușteni) pe care, mai apoi, să le potrivească virtual pe acei arbori din pădure din care au provenit.

„Cum calculez amprenta de carbon?”

Pentru deținătorii de terenuri forestiere singurul mod realist de a-și „culege roadele” este, dintotdeauna, extragerea și vânzarea lemnului. Din păcate, spune Bogdan Candrea, la nivel de societate, prin nevoile noastre, am înțeles să plătim doar lemnul extras din pădure și convertit în diverse produse de care avem nevoie. El este de părere că, pentru a putea face acțiuni concrete în reducerea modificărilor climatice cauzate de încălzirea globală, e nevoie să depășim nivelul restrâns de înțelegere a pădurilor și să percepem importanța pe care o au și aceste ecosisteme terestre în sechestrarea carbonului.

„Carbonul este perceput ca «moneda digitală» în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pentru a face acțiuni concrete în această direcție, trebuie să ne raportăm la păduri ca la niște rezervoare imense prin care putem stoca (sechestra) carbonul. Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că planurile de management ale pădurilor nu estimează și nici nu au în vedere cuantificarea acestei resurse. Această lipsă de informație nu este doar în România, ci prezentă la nivel global și probabil că pe măsură ce societatea va conștientiza și accepta să plătească pentru această resursă, suprafața ocupată cu păduri va crește în mod considerabil, iar managementul acestora va fi unul mult mai adaptat în acest sens”, vede el.

La întrebarea „cum calculez amprenta de carbon?”, antreprenorul spune că există extrem de multe metode de calcul prin care putem ca fiecare din noi să aflăm răspunsul corect, într-un mod simplu.

„Pe noi ne-a preocupat să răspundem la întrebări precum: Cât carbon stochează arborii de pe o anumită suprafață? Prin management activ putem crește această cantitate (de exemplu prin menținerea și sau extragerea anumitor specii, prin păstrarea unui anumit număr de o anumită dimensiune pe o unitate de suprafață etc.)? Cât de mult carbon vor stoca arborii plantați în următoarele decenii?”, spune antreprenorul. 

Soluții pentru gestionarea durabilă a pădurilor

Gestionarea durabilă a pădurii poate fi asigurată prin cunoașterea cât mai exactă a trei indicatori: Care este cantitatea totală de biomasă de pe o anumită suprafață de teren?; Care este aportul anual de biomasă care se adaugă prin creșterea pădurii?; Care este cantitatea de biomasă care se pierde prin influențe atât naturale (uscarea naturală, rupturi și doborâturi de vânt și zăpadă, atacuri de insecte), cât și antropice (extragerea lemnului pentru diversele întrebuințări în societate).

Acești indicatori sunt extrem de simplu de înțeles de oricine fără a fi nevoie de o pregătire specială în științele biologice, explică inginerul silvic, adăugând că estimarea cu acuratețe a acestor indicatori rămâne o provocare pentru cei implicați. Dintr-o dorință de simplificare a estimărilor, statele, în decursul timpului, au creat reglementări proprii prin care pot fi puse valori în dreptul fiecărui indicator.

„Acest lucru, deși este bine fundamentat teoretic, este departe de a fi suficient de precis în practică, fiind valabil doar ca valori medii și pentru suprafețe foarte mari de analiză.


Algoritmi care estimează riguros cantitatea de biomasă aflată în trunchiul și ramurile fiecărui arbore 

Ecuațiile calometrice simplifică forma arborelui pentru a estima volumul aparent al acestuia și indirect biomasa stocată, dar în realitate forma arborelui este mult mai complexă. În teorie, doi arbori cu același diametru, înălțime și din aceeași specie, au același volum. Realitatea ne demonstrează că suntem diferiți, la fel cum și doi arbori cu aceleași caracteristici au volume diferite și implicit folosințe diferite, continuă Bogdan Candrea.

„E ușor de înțeles că și pentru oameni am putea crea o ecuație unică cu o valoare unică în ce privește înălțimea, talia și greutatea, dar utilizarea ei pentru a realiza o singură pereche de pantaloni sau o singură cămașă, care să se potrivească oricui, ar fi inutilă pentru o grămadă dintre noi. Avem la dispoziție mijloace prin care, așa cum un croitor poate să ne creeze un costum sau o rochie perfectă și noi astăzi am creat algoritmi care se raportează într-un mod unic la fiecare arbore și estimează riguros cantitatea de biomasă aflată în trunchiul și ramurile acestuia”, descrie Candrea soluția tehnologică dezvoltată.

                                                În imagine, vizualizare de sus a unei plantații de salcâm

Ideea transformării digitale a sectorului forestier face parte din motto-ul companiei sale din 2004, însă astăzi, când se află pe buzele tuturor politicienilor sau a celor din administrație, i se pare că „aproape că-și pierde din substanță”.

„Credem că digitalizarea este modul prin care ne asigurăm obiectivitatea deciziilor noastre, modul prin care realizăm rapid și transparent schimbul de valoare între beneficiar și clientul final și nu în ultimul rând oferim informații detaliate societății sau celor cu adevărat interesați de acest subiect”, continuă antreprenorul.


„Sistemele informaționale ne sunt nouă, oamenilor, cu adevărat folositoare în prognoză doar în măsura în care datele de intrare sunt corecte și nu pot fi modificate ulterior după bunul plac al cuiva. Credem că preluarea independentă de emoțiile unui individ uman a valorilor biometrice pentru arbori este una dintre căile normale în a alimenta un sistem informatic cu date de intrare și elementul primordial în asigurarea obiectivității. Altfel, ne învârtim într-un cerc vicios în care cine strigă mai tare sau este investit cu mai multă autoritate are în cele din urmă dreptate”, punctează inginerul silvic.

„Ni s-a spus în ultimii doi ani, la finalul prezentărilor unde ne expunem abordarea și soluțiile, că venim de pe altă planetă”

Într-o țară unde se fac studii de dragul studiilor și care nu încurajează antreprenoriatul, inginerul silvic spune că, atunci când își prezintă soluțiile tehnologice, de multe ori este întâmpinat cu replici de genul „veniți de pe altă planetă”.

„Ni s-a spus în ultimii doi ani, la finalul prezentărilor unde ne expunem abordarea și soluțiile, că venim de pe altă planetă. Suntem convinși că reușim să explicăm ceea ce fac serviciile noastre cu adevărat și că interlocutorii noștri înțeleg foarte bine aspectele tehnice, dar am ajuns la concluzia că aducerea adevărului din pădure nu este un țel pentru prea multă lume cu adevărat. Atunci când nu mai resimțim susținere decât de la un număr mic de parteneri, ne aducem aminte de un citat: « Puterea caracterului unei persoane este măsurată prin cantitatea de adevăr pe care poate să o tolereze» - Nietzsche”, spune Bogdan, care își dorește să reușească să creeze cât mai multe parteneriate, pe plan național și internațional.

„Suntem convinși că putem fi parte a soluției în ceea ce privește managementul sustenabil al pădurilor prin crearea de soluții obiective, utilizând inteligența artificială. Evident că muncim din greu și finanțările noastre legate de cercetare-dezvoltare sunt asigurate din resurse proprii. Asta înseamnă că pașii pe care îi facem sunt mici comparativ cu ceea ce ne dorim să facem sau cu ceea ce vedem la competitorii noștri externi. Consecvența este importantă și de altfel trăim cu speranța, așa cum spunea Freud – «Într-o zi în retrospectivă, anii de chin ni se vor părea cei mai frumoși» ”, vede el.

Principalii parteneri ai Forest Design sunt în prezent proprietari și administratori privați de pădure, companii private, universități, precum și organizații neguvernamentale naționale și internaționale.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult