Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Podcast România sustenabilă. „Sustenabilitatea nu e o modă trecătoare". Inundațiile catastrofale din Germania le-au demonstrat europenilor că schimbările climatice sunt o realitate pe care nu o mai pot ocoli

Recentele inundații catastrofale din Germania sau fenomenele extreme din Cehia le-au demonstrat europenilor că schimbările climatice sunt o realitate pe care nu o mai pot ocoli.

„Problema este că este deja târziu, iar oamenii au înțeles acest lucru. Și nu există îndoială, suntem într-un context global, suntem într-un demers și efort continuu care trebuie luat în seamă de toată societatea. Nu e un trend, o modă, ceva trecător. Durează destul de mult să implementăm o conștientizarea a conceptului de sustenabilitate, să conștientizăm că e ceva necesar, să conștientizăm că trebuie să implementăm asta în viața de zi cu zi, Ne ia timp ca și societate. trebuie să creștem cu această gândire. Nici efectele, nici schimbarea de comportament nu poți să le vezi de azi pe mâine”, a declarat Sarah Maria Joițoiu, Sustainability Advisor eMAG, în timpul Podcastului România Sustenabilă, a cărei invitată a fost, alături de Oleg Roibu, General Counsel eMAG. Absolventă a unui master de sustenabilitate în Germania, aceasta crede că noul concept trebuie să înceapă să facă parte din viața fiecărei persoane.


„Am văzut curente verzi, curente sustenabile generate de adolescenți sau de actori care nu au per se o forță publică foarte mare”,  remarcă Oleg Roibu, care subliniază în același timp și responsabilitatea pe care o au companiile în a iniția discuția despre sustenabilitate. „Este vorba despre o structură  pe care o dai, despre care sunt beneficiile, unde vrei să ajungi și cum se întâmplă schimbarea. Foarte important e să avem o imagine foarte clară despre unde vrem să ajungem. Și atunci schimbarea poate fi inițiată de o companie precum eMAG”, crede el.

Autoritățile române își propun să creeze un cod al sustenabilității care să oblige companiile să prezinte public, în fiecare an, informații despre practicile ce vizează mediul, societatea și politicile de personal, despre practicile în domeniul respectării drepturilor omului, dar și despre măsurile pe care le iau pentru a preveni corupția și darea de mită.

Codul îi va ajuta pe cetățeni să își dea seama care companii își derulează afecerea în mod sustenabil și care nu, cred reprezentanții eMAG.

„Având în vedere că alte state ale UE, precum Germania, au deja un Cod al Sustenabilității și, având în vedere că multe companii din România poate nu iau suficient de în serios elaborarea și publicarea unui raport de sustenabilitate, este necesară o standardizare a acestor informații non-financiare, din punct de vedere economic, mediu și social, pentru că este foarte dificil pentru consumator să înțeleagă și să compare. Trebuie să fie comparabilă informația și doar printr-un asemenea cod al sustenabilității sau printr-un registru este posibil”, spune Sarah Maria Joițoiu. 

Urmăriți integral podcastul România Sustenabilă, realizat de Claudiu Pândaru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Economia sustenabilă era economia de pe timpul bunicului meu. Avea pământ, fermă. Ceea ce cultiva cu calul, tot cu calul ducea la piață. Nu avea deșeuri, emisia de CO2 era de la fumul din cuptorul in care facea paine. Gunoiul de grajd se composta, se arunca pe camp. Cotoarele, cocenii, inclusiv radacinile de la porumb se adunau si se puneau pe foc. Avea livada de 200 de pomi in jurul fermei si toate crengile se adunau, orice marime si se puneau pe foc. Era munca permanenta, grea, dar fara poluare. Asa ceva nu va mai fi doar daca inventam roboti care sa faca toata munca, sau dupa un razboi nuclear iar cei ce raman, cativa, se intorc in epoca de piatra automat.
    • Like 2
  • Delia MC Delia MC check icon
    E frumos să visezi. Realitatea spune: ori reduci drastic consumul ăsta care poluează ori găsești o sursă de energie nepoluantă (amândouă cu predominanța uneia). Cum sursa nepoluantă se cam lasă așteptată, rămâne doar reducerea/reciclarea. Logic, nu poți să consumi până globul devine un morman de gunoi. Dar de aici lucrurile se complică venind în contradicție cu regele și motorul progresului în lumea capitalistă: profitul. Există și aici doar 2 posibilități: ori concernele își văd înainte de treabă și presiunea va fi pusă pe omul de rând, ori statul va trebui să se implice cu mână forte. Mediul de afaceri ar fi atunci strict reglementat de stat. Dar stai, o societate condusă după astfel de principii ar fi una de tip socialist. Dl Croitoru spune "socialismul ar putea fi privit și ca rezultat al unei astfel de evoluții, în care democrațiile au pierdut complet componenta liberală." Dar orice efort merită când e vorba de salvarea planetei. Noi, românii care ne mai aducem aminte cum era în vremurile demult apuse, mirosim imediat pericolul. Dar (foarte) tinerii cu caș la gură n-au nici un habar ce înseamnă socialismul și că cel mai mare pericol este că dacă ești deja în/in, that's no way out. Își imaginează că se pot juca stânga dreapta. Ori că vor lupta toți și or să accepte orice sacrificiu în numele salvării planetei. Toți adică Europa. China își vede de treabă, construind termocentrale cu nemiluita iar Brazilia defrișează intr-o veselie. Ne concentrăm numai pe realitatea noastră imediată și pe infinitezimalul interval de timp de când ființăm și măsurăm iar dacă nu ne iese ( și n-are cum) devenim frustrați și dăm vina pe alții ori pe noi înșine. Și în timpul ăsta clima își vede de treaba ei pendulând, poate mai repede decât fără "ajutorul" omului între glaciațiuni și perioade mai calde (interglaciațiuni).

    Nu prea-i văd pe adolescenții de azi că renunță la ultimul gadget și trag 4 ani de un telefon ori tabletă ori stau în casă iarna în frig. Dar peste câțiva ani își vor căuta de lucru intr-o economie pe care propriii părinți o vor fi subminat cu bună știință. Și atunci Greta o să mai spună că oamenii mari de acum, bătrânii de mâine, sunt răi? Sau ceva de genul "Păi noi eram tineri și înfierbântați, trebuia să vă luați după noi?"
    • Like 1
  • Adi check icon
    Hai sa lasam prostiile populiste socialiste. Lasand la oparte o vadita reclama escamotata in favoarea companiei Emag, mai precis:
    - Ce presupune Sustenabilitatea?
    - Cine pe Cine "sustine"?
    - Din banii..cui?
    - Apoi, cum este recompensat "Sustinatorul"? (in ce mod este recompensat de catre societate, cand, si de catre cine???).
    Scuze, dar nu cred in teorii in lipsa exemplelor concrete.
    • Like 5
    • @ Adi
      Gabi check icon
      Principiul de „Sustenabilitate” implică că cineva (trib, stat, firmă, etc.) preia de la ALTCINEVA nişte resurse (energie, bani, inteligenţă, etc.)
      „Preluarea” poate fi impusă de către stat, sau uneori acceptată benevol de către „donatori” (taxe, impozite, creşteri de preţuri la produse şi alimente). Însă, niciodată creşterile de preţuri nu sunt justificate publicului ca fiind un act social de binefacere. De exemplu, niciodată CFR-Călători, Metrorex sau Tarom nu vor justifica creşterile de preţuri la biletele de călătorie drept urmare a creşterii automate ale salariului minim, al lipsei de eficienţă/responsabilitate al Conducerii companiei, al pagubelor cauzate de către proprii angajaţi sau chiar al călătorilor.
      „Sustenabilitate” implică că, întotdeauna clientul (consumatorul final) acoperă pagubele produse întreprinderii (fie de stat sau private).
      Ca să fie clar: în realitatea practică, nimeni niciodată în lume NU face acte de binefacere - decât din banii ALTORA. După cum (bine) a spus Margaret Thatcher: „Socialismul nu durează decât până se termină banii altora”.
      • Like 4
    • @ Gabi
      Adi check icon
      Adica, mai clar si mai direct: "Sustenabilitate" inseamna sa iei de "undeva" (de la altii) si sa dai ALTORA. Dupa parerea mea; este un mod de a obtine un credit nemeritat si facil pe spatele ALTORA. Exact ce face statul atunci cand impune firmelor cresterea salariului minim - pentru moment toata lumea se bucura, apoi toata lumea se vaita ca a crescut cursul de schimb..ha ha HA! ;)
      • Like 2
  • Nume check icon
    De obicei cei care se exprima cat mai vocal intr-o anumita chestiune sunt de fapt cei care au probleme in acea chestiune. Se stie destul de bine ca firmele de comert care incurajeaza consumerismul lasa multe urme de CO2 si polueaza destul de mult. Electronice ieftine si multe aduse din China, fructe exotice din America de Sud si Asia, toata externalizare generala in China, India, Thailanda, Vietnam, peste de captura din Atlantic pe care il vrem proaspat si multe altele sunt de fapt cerute de noi. Prin urmare - daca intr-adevar exista un efect asupra ecosistemului Terrei - pana la urma toti sunte de vina in aceeasi masura: si non-ecologisti si ecologistii pentru ca TOTI consumam.
    • Like 3
  • Sustenabilitatea nu e o moda, ci o necesitate. Schimbarile climatice in Europa sunt o realitate de zeci de ani (olanda nu a mai organizat din 1997 patinaj pe canale intre orase pt ca...nu a mai inghetzat). Doar ca oamenii invata doar pe propria piele (si unii deloc), olandezii au invatat mai repede decat nemtii, iar romanii si mai greu.
    • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      ce să-i faci cu cât sunt mai săraci ”învață” mai greu. Când nu știi exact ce pui pe masă a doua zi pentru copii, problematica schimbărilor climatice apare așa ca un moft pentru pasionați sau bogați care se plictisesc. Când săracii aștia reprezintă 80 - 90% din populația planetei realizezi că marile probleme globale care ne frământă pe noi, minoritatea care nu-și mai încape în propria piele, sunt glume pe lângă marile probleme de supraviețuire care îi frământă pe ceilalți, uriașa majoritate.
      Propun un sondaj în Africa cu propuneri privind problemele lor esențiale ca să se vadă cât de importantă este problematica schimbărilor climatice produse de om. Pun pariu că nu prinde loc în primele 10 priorități.
      • Like 4
  • O analiză simplă dovedește că între inundațiile catastrofale și schimbările climatice ”produse” de acțiunile noastre nesăbuite nu există nici o legătură.
    Când extremiștii incearcă să forțeze asocieri improbabile pentru marea mulțime de naivi e nevoie de un echilibru al opiniilor. Dl Iancu de la Deutsche Welle are o opinie mai nuantata privind inundațiile din Germania:
    https://www.dw.com/ro/opinie-de-ce-au-fost-inunda%C8%9Biile-germane-catastrofale/a-58316655
    Mai mult decât atât o analiză a inundațiilor și pierderilor omenești din Europa, pe wikipedia (nu e de încredere dar orientativ merge) nu indică un trend ascendent:
    https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_floods_in_Europe
    Evenimentele catastrofale se petrec independent de puterea noastra. Să le asociezi cu ipoteze alarmiste ca să sperii oamenii implică mult cinism. Practicat după cum se vede cu zâmbetul pe buze. Indivizi cinici găsesc o nișă apoi mărșăluiesc pe ea, călcând pe cadavre. Scopul scuză mijloacele!
    De ce s-au produs inundațiile? Și-au tăiat germanii pădurea? Nu mai mult decât de obicei. Sunt campioni la energii alternative, dincolo chiar de orice logică și rezultat (reducerea emisiilor de CO2 e sub 0,5% în condițiile în care au cheltuit sume fabuloase). Deci ce puteau să facă mai mult de-atât și n-au făcut? Păi e simplu. Să avertizeze oamenii și să-i evacueze! Știau cu câteva zile înainte că este risc mare de inundații catastrofale dar sistemele de alarmare și avertizare nu au funcționat. Are asta legătură cu ipoteza alarmistă? Nu prea. Viiturile sunt evenimente normale, multianuale. Ele declanșează reproducerea la pești printre altele. Viiturile catastrofale se intampla la anumite perioade de timp. Ce putem face? Să nu construim in albia majoră și să lăsăm o luncă cât mai naturală care să preia aceste viituri. Sau dacă nu mai putem face asta datorită urbanizării să investim în sisteme eficiente de alarmare și evacuare. N-are, din păcate, nici o legătură cu isteria indusă de fanaticii ecologiști.
    Este cu atât mai caraghios ca, din postura de mare poluator să încerci să demonstrezi exact opusul: că de fapt chiar îți pasă de mediu! Cât de proști ar trebui să fie oamenii să înghită astfel de enormități? Mai proști ca cei care le produc!
    Aceleași prostii cu țintă doar spre civilizația occidentală. Ce eficiență au ele la nivel global? Nulă!
    Explicați celor + 70% populație umană săracă, care trăiește cu mai puțin de 10 dolari americani/zi că trebuie să rămână săraci ca să salveze planeta! Pentru că cei mai puțini de 10% care chiar ar putea să-și reducă din cheltuielile inutile vor putea fi prostiți o vreme dar toate scremetele lor vor avea rezultate nule. Pur și simplu balanța este prea dezechilibrată.
    Credeți cumva că cinicii care picură frică unidirecționat nu înțeleg aceste aspecte? Ați văzut vreuna din marile conștiințe ecologiste adresându-se altcuiva decât Occidentului? A tras cumva cineva de urechi China pentru poluarea dezastruoasa prin care pune în pericol viața și sănătatea propiilor cetățeni? Nu. Capitalismul e de vină! Lăcomia marelui capital! Despre lăcomia statelor totalitare nu e momentul să discutăm.
    Trei sferturi din populația globului nu există pentru acești activiști. Dar problema e globală!
    • Like 5
    • @
      In timp ce tarile sarace nu au timp de teorii, nici absurde nici concrete.
      Se gandesc doar la ce mananca si beau. Saracii nu se plictisesc, ei fac tot timpul ceva util: supravietuiesc. Ei nici macar nu au nevoie de o ocupatie. Nu au nevoie de idei (educatie, carti, etc.). Nu se simt niciodata vinovati, pentru nimic. Ei sunt doar victime si ceilalti sunt vinovati.
      Ce bine e sa fii sarac intr-o tara saraca !
      • Like 0
  • " ... practicile în domeniul respectării drepturilor omului,.."
    Legătura cu protecția mediului fiind...?
    Dacă nu respectă "practicile în domeniul respectării drepturilor omului" sunt inundații în Germania?
    • Like 5
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
Podcast România sustenabilă. „Sustenabilitatea nu e o modă trecătoare”.
text: Raluca Ion /
sound-bars icon