Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Nivelul de radon din locuința mea e atât de mare, încât echivalează ca efect cu câteva pachete de țigări fumate zilnic”. Cum au creat câțiva timișoreni una dintre cele mai mari rețele globale de monitorizare a mediului, prezentă în peste 60 de țări

uRADMonitor

Traficul auto intens, centralele de termoficare, unitățile din industria chimică și a materialelor de construcții, arderile ilegale de deșeuri sunt surse importante de poluare a aerului în România. Poluarea atinge cote alarmante în preajma sezonului rece, accentuată de lipsa vântului și concentrarea poluării la sol. Încălzirea locuințelor prin arderea de combustibil solid - inclusiv deșeuri - contribuie masiv la poluarea cu particule pe întreg cuprinsul țării.

Rețelele independente de monitorizare a calității aerului au cunoscut o dezvoltare puternică în ultimii ani. Una dintre primele mari rețele, extinsă la nivel global, este uRADMonitor, creată de compania Magnasci SRL, din Timișoara.

„Senzorii electronici devin o prelungire a simțurilor noastre, iar în lumea modernă semnalele senzorilor contribuie cu informație. Suntem datori să utilizăm corect aceste fluxuri noi de informații pentru a modela lumea noastră și a o face mai bună, mai sigură și mai sustenabilă”, spune Radu Motișan, fondator și CEO al Magnasci SRL, care a dezvoltat rețeaua uRADMonitor.

Senzori „Made in Romania”

Povestea uRADMonitor a început la Timișoara, în 2014, la scurt timp după incidentul de la Fukushima, când câțiva tineri ambițioși au început să pună bazele a ceea ce avea să devină prima rețea globală de monitorizare a mediului, cu o tehnologie avansată și eficientă din punct de vedere energetic, de concepție proprie.

Pe carcasele senzorilor uRADMonitor scrie „Made in România”, un motiv de mândrie în plus pentru echipa Magnasci.

„Toate etapele-cheie de dezvoltare au fost implementate local, de la proiectarea electronicii, prototipuri, dezvoltarea software-ului pentru aparate, al software-ului pentru server, securitate, arhitectură de baze de date mari, backend-ul serverului și interfațaă cu utilizatorul”, spune Radu Motișan.

În cei peste 6 ani de existență, compania a dezvoltat mai multe tipuri de senzori care sunt folosiți acum în peste 60 de țări, fiind utilizați de persoane fizice, universități, institute de cercetare, municipalități. Începând cu 2021, compania a întărit colaborările cu universități de prestigiu din țară și din străinătate, pentru a sprijini efortul lor de cercetare.

Parteneriatele au ca scop transformarea volumului mare de măsurători acumulate în livrabile utile orașelor, companiilor și cetățenilor. Folosind o multitudine de senzori și conectivitatea asigurată de Internet, rețeaua culege date care reprezintă măsurători în timp real ale nivelurilor de poluare din aer. Fie prin propriul detector aflat în zona în care se desfășoară activitatea, fie prin raportare la un aparat din apropriere, rețeaua poate în permanență să verifice nivelul parametrilor măsurați.

„Internet of things”, o fereastră de oportunitate pe care uRADMonitor a prins-o când a trebuit

Cum a venit ideea uRADMonitor? „Cu ani în urmă, cam tot ce însemna automatizare necesita, aproape în toate cazurile, un calculator care printr-un port serial făcea interfața între automatizarea dorită și mediul online. În 2012, am construit, în regim de amator, un aparat electronic cu senzori care raporta datele măsurate prin Internet, direct, fără să folosească un calculator, cum se făcea în mod tradițional. Aparatul avea implementate protocoale de comunicație (TCP/IP) și printr-o conexiune pe cablu ethernet era conectat printr-un router direct la internet. Măsurătorile de la senzori ajungeau astfel automat la un server central, unde se puteau vedea grafice sau se puteau analiza datele”, povestește Radu Motișan.

Era ceea ce numim astăzi ,,internetul lucrurilor” (,,internet of things”-IoT), o fereastră de oportunitate pe care uRADMonitor a prins-o când trebuie. Senzorul astfel construit consuma foarte puțin, sub 1 Watt, iar costul de producție scăzut permitea distribuirea unui număr mare de astfel de aparate pe glob. Ceea ce s-a și întâmplat.

Rețeaua globală de monitorizare a mediului uRADMonitor este prezentă acum în peste 60 de țări. Din punct de vedere hardware, senzorii IoT uRADMonitor aduc un avantaj economic major pe partea de costuri reduse. Un alt aspect favorabil și inovator constă în democratizarea accesului la date privind mediul înconjurător.

uRADMonitor a început prin a măsura fondul de radiație Gama, imediat după dezastrul de la Fukushima.

„Atunci oamenii voiau să știe ce e în jurul lor și le poate face rău, dar datele nu erau disponibile sau erau de multe ori cenzurate sau manipulate. uRADMonitor a venit să dea acces liber și transparent la astfel de date”, explică Radu Motișan.

Mai târziu, odată cu extinderea portofoliului de senzori uRADMonitor, au apărut și cei senzorii care măsurau poluarea aerului.

„În România, am asistat la un șoc în rândul societății civile, confruntate cu datele incredibil de mari de poluare, fapt ținut până atunci sub preș cu intenție și/sau ignoranță. Acest fapt a dus la un val de exigențe sporite față de cerințele de calitate a vieții, impactând până la urmă binele nostru, al tuturor. Numesc acest proces conștientizare și mai e mult de lucru aici”, consideră antreprenorul.

El spune că inovația se întâmplă atunci când sunt explorate zone noi, și aici e un exemplu de îmbinare a mai multor tehnologii, pentru a obține un rezultat nou, deoarece tehnologiile hibride software și hardware hardware împreună depășesc potențialul componentelor luate separat.

„Am găsit suport în oamenii cu experiență adunați în jurul Innovation Labs, cărora le sunt și acum recunoscător”

În 2016, echipa care lucra la dezvoltarea uRADMonitor era în faza absorbției de feedback pentru a matura produsul. Acesta avea să fie desemnat, în acel an, câștigătorul finalei Innovation Labs, principalul program de pre-accelerare dedicat startup-urilor de tehnologie din România.

„Activam atunci pe o piață complet nouă și astfel am găsit suport în oamenii cu experiență adunați în jurul Innovation Labs, cărora le sunt și acum recunoscător. Faptul că uRADMonitor a fost desemnat câștigător (plus premiul special Orange) a adus foarte multă vizibilitate proiectului uRADMonitor, dar dincolo de asta i-a dat un vot de încredere care a fost important pentru ceea ce facem”, punctează antreprenorul.

”Rolul Innovation Labs în creșterea și dezvoltarea uRADMonitor? Când un startup vine cu o tehnologie hardware nouă, care pe lângă aceasta mai prezintă și date independente care ne impactează pe toți, ca societate, poate exista un anumit scepticism”, continuă Radu Motișan.

„Vorbeam de votul de încredere, de legitimitatea pe care ne-a oferit-o Innovation Labs. A ajutat, în acest caz, pentru că oameni cu experiență din jurul evenimentului Innovation Labs au privit sub lupă ce înseamnă uRADMonitor și au spus la final da, e o tehnologie foarte bună, care merită susținută și folosită și i-au dat votul lor.

Acest lucru se propagă mai departe către cei poate mai puțin tehnici care asimilează direct concluzia pozitivă”, vede tânărul antreprenor.

Echipa a păstrat legătura de-a lungul anilor cu inițiatorii programului de pre-accelerare și au participat la edițiile ulterioare ale evenimentului pe partea de mentorat, oferind sfaturi legate de dezvoltarea hardware și producție.

Totodată, Radu Motișan s-a implicat și în diferite etape de jurizare ale programului Innovation Labs, în acest an fiind parte și din juriul finalei.

„Văd Innovation Labs ca pe unul dintre proiectele serioase ale României care cultivă inovația și antreprenoriatul. Avem nevoie de așa ceva ca de aer”, spune el.

Un sfat pentru tinerii ce intră în Innovation Labs: „Nu umblați după cai verzi pe pereți, ci identificați ce se poate îmbunătăți la procese reale”

Ce sfaturi ar da tinerilor care intră în Programul Innovation Labs? „Aș insista încă o dată pe ideea că antreprenoriatul înseamnă muncă, nu este un joc de noroc. Să dezvolți un produs sau un serviciu înseamnă un efort considerabil care trebuie planificat ca atare. Sigur că în rândul celor tineri, categorie predominantă în rândul participanților la Innovation Labs, experiența nu este încă conturată. Dar “materia primă” din care se va rafina la un moment dat o afacere de succes trebuie să fie acolo: un bagaj solid de cunoștințe, seriozitate, disciplină și -cel mai important o determinare de fier”, explică el.

De asemenea, antreprenoriatul trebuie să rezolve o nevoie reală, subliniază Radu Motișan, iar felul în care acea nevoie e rezolvată trebuie să fie inovativ, adică fie mai ieftin decât competiția, fie mai repede, fie mai bine. „Altfel direcția nu va fi sustenabilă și e păcat de timpul pierdut”, spune el.

„Nu știu dacă există sfaturi de dat, pentru că fiecare caz e unic și nu se aplică o teorie generală. Dar cred că e important de înțeles că antreprenoriatul nu înseamnă joacă la loto, ci înseamnă muncă. Din păcate felul în care unii oameni au făcut averi în România (afaceri cu statul, legi cu dedicație sau multă bișniță ) a funcționat ca exemplu extrem de toxic pentru o întreagă generație. Este muncă, perseverență , inteligență, rezolvarea de probleme, ajutarea celor din jur, care funcționează ca ingrediente în ceea ce trebuie să însemne antreprenoriatul. Succesul nu vine dintr-o semnătură cu titlul de director și nici dintr-o abordare oportunistă cu câștig pe termen scurt, ci din recunoașterea societății care se întoarce către antreprenorul care merită susținere. Și de aici o mulțime de concluzii: nu faceți aplicații pe care nu le va folosi nimeni niciodată, nu clonați platforme, pentru că vă luptați într-o piață dură dictată de concurență, nu umblați după cai verzi pe pereți, ci identificați ce se poate îmbunătăți la procese reale. Nevoile oamenilor sunt în general simple, dar vizează utilitatea practică, și succesul vine dintr-o rezolvare cât mai eficientă a unui număr cât mai mare de astfel de nevoi”, punctează CEO-ul Magnasci SRL.

Senzorii uRADMonitor, în 60 de țări: din vârful Mauna Kea, până la Institutul Astronomic din Hawaii și până în stepele Mongoliei. În România, senzorii sunt montați în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Bistrița

Dacă acum șase ani, la start, uRADMonitor avea 3 produse concurente, în 2021 numărul produselor create de competitori era mai mare de 50, iar anul acesta probabil vor fi peste 100.

”O diferență majoră față de competitori constă”, explică Radu, ”în faptul că uRADMonitor a fost primul produs gândit sub forma unei rețele. Poți avea senzorul tău personal, poți fi o instituție care are o rețea de senzori privată, dar dincolo de asta, marea majoritate a senzorilor oferă public datele lor, formând o rețea impresionantă. De aici au rezultat colaborări cu universități și institute de cercetare, au ieșit articole în publicații în zona științifică. Acestea au deschis uși noi, altfel inaccesibile pentru grosul concurenței”. 

Pe partea de tehnologie, sistemele uRADMonitor au fost gândite să funcționeze în mod automat și neîntrerupt în cele mai dure medii, din vârful Mauna Kea, până la Institutul astronomic din Hawaii și până în stepele Mongoliei.

Aceasta echivalează cu un nivel de calitate ridicat al produselor, care funcționează ca diferențiator puternic pe termen lung. În România există câteva sute de senzori uRADMonitor, iar în orașele mari, primăriile au instalat astfel de sisteme în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Bistrița. În străinătate, compania are colaborări cu firme din SUA, Australia, Noua Zeelandă, Franța, Lituania, Germania. Cel mai recent oraș străin în care se derulează un proiect de instalare de senzori uRADMonitor este Mönchengladbach, lângă Düsseldorf, Germania.

Provocări ce devin motiv de laudă: tehnologia românească uRADMonitor a obținut două premii la Paris, în competiția Airparif Challenge.

O provocare continuă pentru echipa care a dezvoltat uRADMonitor este menținerea competitivității pe o piață foarte dinamică. Periodic produsele uRADMonitor se întorc pe masa de design. Ca un exemplu, „uRADMonitor Model A3”, unul din cele mai bune produse create de echipa de la Magnasci, este la versiunea hardware a 9-a în decurs de 5 ani, cu a 10-a variantă în curs de dezvoltare. De două ori produsul a fost afectat de criza semiconductorilor post-pandemie, fiind nevoie de o regândire a producției și a lanțului de furnizori.

„Mentenanța și acel we stand by our products care devine o povară crescândă reprezintă, de asemenea, o provocare. Cu atât mai mult cu cât produsele sunt parte a unei rețele pe care o vrem completă și cât mai funcțională. Singurul lucru care ajută aici e calitatea produselor:, să fie gândite din start să funcționeze ani la rând (complet opus trendului actual al industriei, care încearcă transformarea produselor fizice în servicii)”, spune Radu Motișan.

Totodată, e nevoie de multiple certificări necesare pe partea de hardware și, dincolo de ele, multiple teste de laborator necesare pentru a garanta acuratețea unor aparate de măsură cum sunt senzorii uRADMonitor. Aici certificările devin din povară motiv de laudă, când rezultatele sunt foarte bune -– anul trecut tehnologia românească uRADMonitor a luat două premii la Paris, în cadrul competiției de senzori AIRPARIF Challenge.

 „Nivelul de radon din locuința mea e atât de mare încât echivalează ca efect cu câteva pachete de țigări fumate zilnic. Nu am știut nimic despre asta când m-am mutat”

Problema poluării cu radon -– element chimic gazos, incolor și fără miros, cu proprietăți radioactive, format prin dezintegrarea radiului -– în România, asupra căreia au avertizat și cercetătorii de la Universitatea Babeș Bolyai care au măsurat concentrația de radon în sute de şcoli şi grădiniţe și mii de locuinţe, i-a preocupat și pe dezvoltatorii uRADMonitor.

Radu Motișan spune că a ajuns să facă un senzor pentru detectarea radonului dintr-o nevoie personală, după ce a aflat că în aerul din locuința sa acest element chimic gazos este prezent într-o concentrație mare. „Nivelul de radon din locuința mea e atât de mare încât echivalează ca efect cu câteva pachete de țigări fumate zilnic.”

”Nu am știut nimic despre asta când m-am mutat. Suntem obligați să facem o mulțime de certificări de tot felul (de exemplu certificări energetice), dar iată că de radon nu zice nimeni nimic. De aici dorința mea de a dezvolta un senzor automat pentru radon, ușor de folosit, care poate măsura la fel ca restul aparatelor uRADMonitor, valoarea concentrației radonului folosind avantajele IoT: : monitorizare continuă pentru a prinde și cele mai mici variații. Sper să reușim să creștem conștientizarea și pe aceste probleme, pentru că impactează negativ sănătatea unui număr mare de oameni”, atrage atenția fondatorul și CEO-ul Magnasci.

Ce soluții sunt? În faza de construcție, mitigarea radonului înseamnă o investiție de câteva zeci, maximum sute, de lei, prin instalarea unor țevi de aerisire riflate, direct sub placa cea mai de jos, explică Radu Motișan. Ulterior, devine mult mai greu, adaugă el.

„În funcție de factorii de mediu, pot fi și 16 ore pentru ca particule radioactive să ajungă în București” în cazul unui incident nuclear la centrala de la Zaporojie

În spațiul public se discută intens despre riscul generat de războiul din zona centralei de la Zaporojie, Ucraina. L-am întrebat pe Radu Motișan dacă senzorii din rețeaua uRADMonitor au detectat creșteri ale nivelului de radiații și în cât timp de la eventuala producere a unui incident nuclear este posibilă detectarea radiațiilor în România.

„Senzorii uRADMonitor nu au detectat creșteri până în prezent. Avem senzori pe zona de est a României, dar și în Republica Moldova și în Ucraina. Astfel, în caz de nevoie, putem identifica un eventual incident, dar și viteza de propagare -– în funcție de factorii de mediu pot fi și 16 ore pentru ca particule radioactive să ajungă în București”, precizează Radu Motișan.

Compania sa colaborează cu autoritățile din Ucraina pentru monitorizarea calității aerului, și există discuții cu primaria Kiev și Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei.

Autoritățile din România nu și-au exprimat vreo intenție în acest sens, spune el, dar compania colaborează cu universități din România care ajută în monitorizarea situației și procesarea datelor, spune Radu. Începând din martie, după ce Rusia a atacat centrala nucleară de la Zaporojie, Ucraina, cea mai mare centrală nucleară din Europa, compania Magnasci a primit tot mai multe solicitări pentru livrarea de senzori de monitorizare a radiațiilor.

„Senzorii îi putem face tot mai mici și tot mai ieftini”

Magnasci, compania din spatele uRADMonitor, intenționează să lanseze, în circa doi ani, următorul produs din portofoliul în creștere pe o verticală diferită de IoT.

În ce privește uRADMonitor, rețeaua va continua să se extindă, asimilând progresul tehnologic curent.

„Suntem în punctul de înregistrare a primului brevet, pentru o tehnologie de monitorizare a aerului revoluționară”, se mândrește Radu Motișan, a cărui echipă face continuu eforturi de îmbunătățire a produselor, pentru menținerea competitivității: „Senzorii îi putem face tot mai mici și tot mai ieftini. Un exemplu este SMOGGIE, probabil cel mai mic senzor automat de particule din lume. Creștem rezoluția datelor de la nivel de oraș la nivel de stradă, iar asta se întâmplă sub ochii noștri”. 

Portofoliul de produse uRADMonitor:

uRADMonitor A - monitorizează automat fondul de radiație gama pentru a semnala rapid incidente nucleare. Produsul se poate conecta prin cablu Ethernet, oferă acces direct la date și acces programatic prin Cloud / API, rulează cu consum redus de energie. Este rezistent la ploaie și variații mari de temperatură. Este utilizat de persoane, companii, universități, institute de cercetare sau orașe.

uRADMonitor A3 - un dispozitiv uRADMonitor multiparametru care oferă monitorizare complexă: temperatură, umiditate, relativă, compuși organici volatili, formaldehidă, particule în suspensie PM1, PM2.5, PM10, dioxid de carbon, ozon și zgomot ambiental. Se poate conecta prin 4 metode: Ethernet WIFI, GSM și LoRaWAN. Oferă acces direct la date și acces programatic prin Cloud / API, rulează cu consum redus de energie. Are o dimensiune compactă de 110x65x25 mm.

În România sunt 900 de astfel de aparate uRADMonitor, fiind utilizate de persoane, companii, universități, institute de cercetare sau orașe.

uRADMonitor SMOGGIE - monitorizează automat pulberile în suspensie PM1, PM2.5, PM10. Transmite datele automat prin WIFI, permite acces direct la date și acces programatic prin Cloud / API și rulează cu un consum redus de energie.

uRADMonitor SMOGGIE-CO2 - monitorizează automat concentrația de dioxid de carbon în aerul din interior (de exemplu în săli de clasă, birouri), precum și temperatura, umiditatea relativă, dioxidul de carbon. Transmite datele automat prin WIFI, permite acces direct la date și acces programatic prin Cloud / API, are un cu consum redus de energie.

uRADMonitor seeRADON. A doua cea mai frecventă cauză a cancerului pulmonar, după fumat, este expunerea la radon. Magnasci a construit un senzor automat care monitorizează radonul, folosind un semiconductor foarte precis. Dispozitivul transmite datele automat, prin WIFI, permite acces direct la date și acces programatic prin Cloud / API, are un consum redus de energie, iar dimensiunile sale sunt reduse: 90x70x34mm. De asemenea, pe lângă concentrația de radon, măsoară și temperatura și umiditate relativă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult