Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Antreprenorul Andrei Pitiș: Mi s-a întâmplat să mă întâlnesc cu cineva care să îmi spună că participarea la Innovation Labs i-a schimbat viața în bine și de atunci a înțeles cum funcționează business-urile

Andrei Pitiș

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Innovation Labs, cel mai longeviv program universitar de pre-accelerare pentru startup-uri tehnice și mentorat pentru tineri antreprenori, studenți și cercetători, marchează al zecelea an de activitate.

În jurul programului s-a dezvoltat, în toți acești ani, o importantă comunitate națională, cuprinzând atât ambasadori Innovation Labs în fiecare din cele 15 universități partenere, cât și absolvenți ai acestor universități, profesioniști din industria IT, specialiști din ecosistemul mai larg de antreprenoriat inovativ, investitori, antreprenori, leadership de top din cadrul unora dintre cele mai mari corporații active pe piața din România.

Programul a ajutat la lansarea a unui număr semnificativ de startup-uri early stage: peste 520 de echipe, cu peste 3.700 de participanți individuali, cu investiții de peste 5 milioane de euro ridicate în ultimii trei ani.

Finala celei de a zecea ediții a programului Innovation Labs a avut loc luni, 25 iulie. Demo Day 2022 s-a desfășurat în Aula Magna a Universității „Politehnica” din București. 

Antreprenorul și investitorul în tehnologie Andrei Pitiș, cofondator Innovation Labs, spune într-un interviu pentru Republica.ro că în prezent tinerii antreprenori din IT sunt mult mai conectați, mai informați și mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul lor, comparativ cu generația de acum 10 ani. Viziunea sa este crearea de echipe mixte între studenții din IT și cei din alte domenii, care să colaboreze real în realizarea unor produse specifice.

„Eu aș vrea să ducem Programul Innovation Labs în direcția în care să atragem oameni care să fie diferiți, să atragem cât mai mulți oameni, studenți la jurnalism, de exemplu, care să scrie poveștile de marketing din sfera de tehnologie, sau studenti la teatru care să ajute cu pitching-ul sau studenți la arte vizuale care să facă designul pentru paginile aplicațiilor. Acum suntem parteneri cu toate aceste universități, iar dacă reușim să facem echipe mixte, care să colaboreze real, eu cred că dacă reușim să facem asta, apoi the sky is the limit”, spune Andrei Pitiș.

Care este istoria Innovation Labs?

Proiectul a pornit acum 12 ani, cu doi ani înainte să înceapă în mod oficial. Eu am avut o carieră în IT, de foarte multă vreme, am vândut companii, am lucrat în companii care dezvoltă software în Statele Unite ale Americii. La acea vreme mi-aș fi dorit să dezvolt produse cu totul în București, nu doar părți, și pentru asta mi-ar fi trebuit product manageri - acei oameni care să gândească produse specifice, să lucreze cu echipe de dezvoltatori, să se gândească la ce nevoi rezolvă aceste produse. Le-am zis celor din State, iar ei au zis – ok, angajează product manageri. Dar nu existau product manageri, erau puține firme de produse specifice – Gecad, Bitdefender -, programatori erau atunci, mai mulți ca acum, nu erau atât de multe firme de IT. Mi-am dat seama că e nevoie de practică - chiar dacă înveți teoretic, dar e nevoie să încerci practic să faci un produs care îți place ție, să pornești un startup.

Și atunci am realizat că un motiv pentru care există așa mulți oameni de product în SUA, de exemplu, este acela că toate facultățile au un program de startup. Toate. Studenții se pot duce în programul de startup-uri, au la dispoziție mentori, diverse facilități pentru a-și porni startup-ul lor, astfel încât, când termină facultatea, sunt două căi: pot să se ducă către startup-ul lor, sau pot să se angajeze. La noi, la vremea respectivă, erau două căi: rămâneau în facultate sau se angajau, plecau în afara țării. Asta este geneza Programului Innovation Labs - în momentul în care noi am realizat că avem nevoie de ceva practic, că nimic mai bun și practic nu se poate face decât să îți faci startup-ul tău, studenții să facă practică la compania lor. Programul a pornit adresându-se studenților - acum se adresează și altor categorii - sub formă de pre-accelerator. Este un program educațional, de mentorat, studenții sunt puși în diverse situații în care dezvoltă produsul lor care trebuie să rezolve o nevoie din societate, din business, o nevoie reală, pe care ei să o identifice, să o înțeleagă și să o definească - cum se rezolvă și de ce trebuie rezolvată.

După aceea, ne-am dat seama că o problemă a învățământului românesc, cu precădere universitar, este că nu încurajează absolut deloc lucrul în echipă. În orice altă facultate de profil din afară, după admitere, ți se zice: ok, trebuie să faci o echipă de 5-7 oameni și să faci un proiect.

Noi am pornit programul dorind să facem o școală de mentorat și să-i învățăm pe studenți lucrul în echipă. Am reușit să ne adresăm elitelor și să găsim studenții cei mai buni și atunci ei, deoarece sunt foarte buni, au reușit chiar să pornească niște startup-uri, care apoi au intrat în ecosistem. 

Câte dintre proiectele care trec prin Programul Innovation Labs reușesc să supraviețuiască și să primească finanțări?

Cam toate programele de accelerare pornite de diverse entități am observat că au câte două-trei startup-uri care au trecut prin Innovation Labs. Multe din startup- urile noastre au fost premiate - avem un startup care a luat premiul 1 la concursul Microsoft Global, alți tineri au luat premii în Elveția, la alte concursuri, sunt unele startup-uri care au obținut finanțări destul de mari. Dar pentru mine scopul este unul educațional. Nu mă uit la numărul de startup-uri care au reușit să ia finanțări. Poate mă voi uita, peste încă 10 ani.

Mi s-a întâmplat să fiu sunat sau să mă întâlnesc cu cineva care să îmi spună că participarea la Innovation Labs i-a schimbat viața în bine și de atunci a înțeles cum funcționează business-urile. Altcineva m-a sunat din SUA, să îmi spună că a avut un startup care a fost în prima ediție a Innovation Labs, acum 9 ani, și vrea să facă niște investiții și voia să mă întrebe, să îmi ceară o opinie. Eu sunt foarte impresionat că oameni care au trecut prin program se bucură, mă bucur că îi cunosc și că ne-am intersectat drumurile și e o bucurie foarte mare ca acum să trăiesc într-un ecosistem al startup-urilor așa cum îl visam acum 10 ani noi, o mână de oameni, și nu doar noi, ci și fonduri de investiții, alte acceleratoare din București, din Cluj, Timișoara care au participat la crearea acestui ecosistem. Mie mi se pare că trăim niște vremuri la care acum 10 ani realmente toți cei care am contribuit la acest ecosistem doar visam.

Cum sunt tinerii antreprenori de acum față de cei de acum 10 ani? Sunt mai curajoși, au idei mai inovatoare?

Sunt mult mai conectați și mai informați și mult mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul lor. În continuare observăm că mulți dintre ei nu cred sau nu au încredere că ar putea să adreseze o piață globală și încearcă să rezolve niște probleme locale, imediate. Asta nu e rău, însă în software se pot crea produse globale. Aici se vede un pic provincialismul nostru, că am fost tot timpul la o margine de imperiu, cum zicea Djuvara, faptul că nu considerăm că de aici poate porni lumina. Cred că asta ne afectează puțin, ca nație. În firmele în care am lucrat și startup-urile pe care le-am avut am lucrat cu oameni de pe toate continentele.

Noi românii nu suntem nici mai deștepți, nici mai proști, putem să creăm aceleași produse sau poate chiar mai bune decât unele din orice țară. Cred că foarte important este ca tinerii antreprenori să ajungă și să locuiască pentru puțină vreme în Statele Unite ale Americii - mă gândesc la cum pot să deschid uși spre asta, pentru că pentru mine a fost ceva determinant. Am fost la o vârstă destul de fragedă în SUA, am avut primul startup în California și faptul că am fost acolo și am vâzut cum se pune problema și ce înseamnă societate deschisă... România este acum o societate deschisă, însă sunt încă niște prejudecăți care nu le dau tinerilor aripi.

Care sunt abilitățile de care au nevoie tinerii români pentru a deveni buni antreprenori în IT?

Cred că e o combinație, trebuie să te naști cu un apetit pentru risc, după care trebuie să îți dezvolți cât mai multe skill-uri. Este un skill de comunicare cu mai multe fațete – comunicare internă, cu echipa, cu firma, dar și comunicare externă, cu potențialii clienți sau cu piața. Sunt skill-uri diferite - una e o comunicare umană, cu oamenii și felul în care colaborezi cu ei și se combină cu skill-urile de leadership, și cealaltă este o abilitate de comunicare în afară, către un public mai larg, care ține mai degrabă de niște skill-uri de marketing sau de brand. Abilitățile de comunicare sunt foarte importante.

Un bun antreprenor în IT are nevoie și de abilități în a identifica o problemă și de a propune o soluție, de a crea un produs, care să fie unic sau de calitate.

Are nevoie și de skill-uri financiare - trebuie să simtă de câți bani are nevoie, de unde îi ia - de la clienți, de la investitori sau de la parteneri - și cum poate să balanseze cheltuielile. Orice avion rulează pe pistă și la un moment dat decolează, iar pentru asta trebuie să aibă benzină cât să decoleze, nici prea multă, pentru că după aceea nu se poate ridica de la sol și rulează prea mult.

Un alt skill ar fi cel de timing care este foarte important - să știe când să lanseze produsul sau produsele noi, să aibă intuiția momentului, asta mi se pare poate cea mai importantă abilitate a unui antreprenor de succes. Sunt oameni care nu au skill-ul acesta și din cauza asta nu reușesc, pentru că lansează un produs în momente nepotrivite.

O altă abilitate este aceea de a ști cum să treacă peste probleme, peste tragedii, skill-ul de a te ridica de jos. Orice om de afaceri de succes este cel care s-a ridicat de jos, cel care nu s-a mai ridicat - de acela nu mai auzim, dar lupta lor a fost probabil similară, până la ultima bătălie din care cel de care am auzit s-a și ridicat.

Ce îi atrage pe tineri să-și deschidă o afacere în domeniul tehnologiei informației?

Cred că fiecare om are locul lui. Cel puțin în domeniul tehnologiei, unde salariile sunt foarte mari comparativ cu alte sectoare, nu banii per se sunt motivul pentru care își deschid o afacere. Sunt foarte mulți care își creează o afacere pentru că nu au de ales, că poate în domeniul lor de activitate nu există un job bine plătit și atunci se duc să facă un business, să poată să câștige mai bine. În software nu e așa. Poți să ai un job bun, din care câștigi foarte multe mii de euro pe lună, muncind relativ relaxat, aproape de oriunde, cu un laptop în brațe. Însă sunt unii care își dau seama că nu au stare să facă chestia asta și sâ câștige acele multe mii de euro, stând doar cu un laptop în brațe și făcând chestii primite de la alții, își dau seama că ei vor să creeze produsul lor și ajung să schimbe lumea - poate sună prea pretențios. Orice produs tehnologic face viața oamenilor un pic mai frumoasă, le-o îmbunătățeste cumva. De exemplu Clever Taxi - aplicația românească de e-hailing pentru taxiuri, dezvoltată de Clever Tech - la vremea respectivă nu exista o aplicație de taxi, a fost prima și a rămas number one după mulți ani, când a fost cumpărată de myTaxi (companie deținută de Daimler – n.n.). Culmea e că băieții de la Clever Taxi fuseseră la concursul de dinaintea primei ediții a Innovation Labs - aceea a fost cumva geneza Innovations Labs. Ei au luat locul 2, eu atunci am fost în juriu și nu am reușit să îi conving pe membrii juriului să le dea locul 1. Și atunci am zis bine, o să investesc eu și o să vedeți că o să fie foarte tari. Am investit, am lucrat împreună, au lansat și au fost number one. Era un produs frumos, simplu, salva timp. Oamenii, în loc să stea la telefon cu cineva 10 minute și apoi să afle că nu există de fapt mașină, apasă pe un buton și le venea mașina în fața blocului. Tehnologia ne dă posibilitatea să creăm aplicații, servicii și produse noi, care să facă viața oamenilor mai frumoasă.

Care este viziunea pe care o aveți în ce privește dezvoltarea Innovation Labs?

Innovations Labs a crescut foarte mult de-a lungul anilor. Noi am pornit în București, partener principal a fost Microsoft, apoi s-a alăturat Orange, apoi au venit și ceilalți. Acum avem 7 parteneri principali, Fundația Româno- Americană este partener strategic.

Lor le datorăm faptul că ne-am extins la nivel național. Ei au venit și au zis: „Uite, vă dăm grantul ăsta, ne place foarte mult ce faceți în București, puteți extinde programul în țară?” „Nu știm dacă putem....” „Nu ne interesează, vă descurcați voi”. „Bine...”. A fost greu la început, dar acum suntem chiar un program național. Am pornit de la 5 universități din România, iar acum suntem în 15 universități. La cursurile pe care le țin în cadrul programului, de fiecare dată am 200-300 de participanți și îi întreb de unde sunt. Sunt realmente din toată țara, toți lucrând de acasă – pe hartă nu mai sunt doar centrele universitare, ci vin participanți din orașe mai mici, din sate, nu există niciun fel de barieră.

Foto: Facebook Andrei Pitiș

Chiar recent vorbeam cu un student dintr-o localitate mică de lângă Cluj, îmi spunea că a mers la Facultate la Cluj și credea că după facultate se angajează și asta e. Și a intrat în Programul Innovation Labs și și-a dat seama cum i se deschide pur și simplu lumea și cum apar tipuri de job-uri diferite, nu doar de programatori, ci și de product manageri, User Experience designer, de marketing, de testare. Sunt o mulțime de joburi în industria asta, mult mai multe decât se vede din afară și care pot să acomodeze o grămadă de tipuri de personalități omenești. Eu aș vrea să ducem Programul Innovation Labs în direcția în care să atragem oameni care să fie diferiți, să atragem cât mai mulți oameni, studenți la jurnalism, de exemplu, care să scrie poveștile de marketing din sfera de tehnologie, sau studenti la teatru care să ajute cu pitchingul sau studenți la arte vizuale care să facă designul pentru paginile aplicațiilor. Acum suntem parteneri cu toate aceste universități, iar dacă reușim să facem echipe mixte, care să colaboreze real, eu cred că dacă reușim să facem asta, apoi the sky is the limit.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult