Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Noi suntem țara!” Oamenii care luptă să aducă și maternitățile mici din România în secolul 21

Cătălin Cîrstoveanu - Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

În România, există câteva locuri care au resursele necesare și personal pregătit pentru a trata și salva nou-născuți în stare critică. Într-o țară cu un sistem precar de îngrijire a nou-născutului, ele sunt ca un fel de bărci de salvare mereu încărcate peste limită. Însă, din nefericire, oricât de mult și-ar dori medicii să îi trateze, nu toți copiii primesc un bilet pentru viață.

Secția de Terapie Intensivă Nou-născuți de la Marie Curie este cea mai modernă din țară, dar și din sud-estul Europei. Astăzi, acolo sunt internați cu 7 bebeluși mai mult decât ar permite-o capacitatea. Însă pe lista de așteptare se află alți copii care nu mai au timp. „Ce se întâmplă este cel mai oribil lucru, este teroarea noastră, a medicilor care trebuie să primim acești pacienți, pentru că, în spatele fiecărui nu pe care trebuie să îl spunem, este foarte posibil să rămână un copil mort. Sunt 41 de copii morți pe care nu am putut să-i primim, în condițiile în care noi aveam, în condiții ilegale, câte 5,6, 7 în plus”, spune medicul Cătălin Cîrstoveanu, cel care conduce secția TINN de la Marie Curie. 

Secția TINN de la Marie Curie a fost construită cu sprijinul Fundației Vodafone România, care a susținut, de asemenea, renovarea și modernizarea compartimentul destinat nou-născuților care au nevoie de terapie intensivă de la Spitalul Județean Constanța.

„Dacă secțiile acestea nu ar exista și nu ar salva acești copii ne-am putea imagina că o școală din România a dispărut”

Împreună, cele două secții tratează anual 1.300 de bebeluși în stare gravă. La nevoile de asistență medicală din România, cifra poate părea o picătură într-un ocean. Și Angela Galeța, directoarea Fundației Vodafone România, a avut, la un moment dat, această senzație. „Dar mi-a spus odată un medic și m-a încurajat să mergem mai departe: 1.300 de copii înseamnă înseamnă între 37 și 40 de clase, ceea ce înseamnă o școală din România. Dacă secțiile acestea nu ar exista și nu ar salva acești copii ne-am putea imagina că o școală din România a dispărut”, spune ea.

România rămâne o țară cu o rată mare a mortalității infantile, care e aproape dublă față de media UE. Și ar putea fi chiar mai mare în condițiile în care unii dintre copiii grav bolnavi nu și-ar găsi an după an salvarea în străinătate, atrage atenția medicul Cîrstoveanu, care duce aproape săptămânal mici pacienți din România în spitale din UE. Numărul copiilor cu vârste sub un an care au murit în 2019 în România trece de 1.100. O școală.

5 milioane de lei pentru dotarea secțiilor de neonatologie

Pentru ca mai mulți nou-născuți să poată fi salvați, Fundația Vodafone România a lansat joi, în timpul unui eveniment online. „Fondul Viață pentru Nou-Născuți”, o linie de finanțare în valoare de 5 milioane de lei. Aceasta este destinată organizațiilor neguvernamentale pentru proiecte de renovare, modernizare și dotării cu echipamente medicale a secțiilor de neonatologie din spitalele publice românești. 


Un SMS cu textul RITM la 8845

Fundația a anunțat și o campanie publică de strângere de fonduri, al cărei scop este ca proiectul să ajungă la cât mai multe unități medicale. Astfel, cetățenii și companiile pot redirecționa impozitul pe venit, respectiv profit, dar pot face și donații prin SMS, trimițând textul RITM la numărul scurt 8845 pentru 2 euro lunar. „Sunt mai bine de 8 ani de când Fundația Vodafone România a început lupta pentru șansa la viață a celor mai vulnerabili membri ai societății. În continuare, România are cea mai mare rată a mortalității infantile, aproape dublă față de media țărilor Uniunii Europene. E firesc să nu abandonăm lupta și să ne propunem să facem mai mult și mai mulți. Am avut parteneri extraordinari din rândul ONG-urilor în cele două proiecte anterioare și suntem convinși că împreună cu donatorii și sponsorii care se vor alătura demersului nostru, cu societatea civilă, cu autoritățile, cu administratorii spitalelor putem schimba statisticile și putem da tuturor nou-născuților prematur sau cu afecțiuni medicale severe șansa să fie tratați în unități spitalicești dotate corespunzător”, a declarat Angela Galeța.


80 de milioane de euro din PNRR pentru terapie intensivă neonatală

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a afirmat că există bani prevăzuți prin PNRR pentru dotarea secțiilor de terapie intensivă nou-născuți.

 „Din PNRR am alocat pentru dotarea secțiilor TINN 80 de milioane de euro, am făcut o specificare mai generală cu privire la destinația acestor investiții, așa că, pe măsură ce primi și informațiile din teritoriu să reușim din nou să punem accent acolo unde este nevoia mai mare”, a afirmat Ioana Mihăilă. Aceasta a spus că a semnat un parteneriat cu Fundația Vodafone România. „Apreciem eforturile depuse până acum de Fundația Vodafone România și de alte entități neguvernamentale pentru renovarea, modernizarea și dotarea cu echipamente medicale a secțiilor de neonatologie din țară. Este nevoie în continuare de investiții și de implicare susținută pentru a aduce toate secțiile de neonatologie din spitalele publice românești la standarde europene. Investițiile Ministerului Sănătății vor fi direcționate către secțiile de neonatologie de nivel III, complementare proiectelor anunțate de Fundația Vodafone România și care sunt destinate compartimentelor și secțiilor de nivelul I și II”.

„Nou-născutul poate să stea cu cu 3 luni mai mult internat decât un adult, poate să aibă nevoie de 4 ori mai mulți bani, dar, de fapt, el primește de 4-5 ori mai puțini”

Care este diferența între o secție de nivel III, precum cea de la Marie Curie sau de la maternitatea Cuza-Vodă din Iași? O secție de nivel III trebuie să preia nou-născuții veniți pe lume înainte de 32 de săptămâni, cu patologii severe, care au nevoie de suport respirator și alimentație parenterală, explică medicul Maria Stamatin, șefa Secției de Terapie Intensivă Neonatală de la maternitatea Cuza-Vodă.

 „Nivelul II va îngriji nou-născuții peste 33 de săptămâni care necesită un suport respirator non-invaziv, alimentație parenterală parțială și patologii mai ușoare. Nivelul I de maternitate va îngriji nou-născuții fără niciun fel de patologie. 

Din păcate, ce se întâmplă acum este că și la nivelul I și la nivelul II se nasc copii cu patologie, cauza faptului că sarcinile nu sunt urmărite”, arată Maria Stamatin. Este doar una dintre probleme. 

O alta, adaugă ea, extrem de gravă, este aceea că banii alocați neonatologiei sunt foarte puțini în România, iar decidenții par să nu înțeleagă că este nevoie deseori de mai mulți bani ca să salvezi viața unui bebeluș de 500 de grame decât ca să o salvezi pe cea a unui adult. Medicul Cârstoveanu subliniază la rândul său paradoxul. „Nou-născutul poate să stea cu cu 3 luni mai mult internat decât un adult, poate să aibă nevoie de 4 ori mai mulți bani, dar, de fapt, el primește de 4-5 ori mai puțini.”

„Sunt secții care nu au făcut achiziții de la ultimul proiect de Bancă Mondială din 2007”

De ce ar fi  nevoie pentru a crește calitatea îngrijirii medicale a nou-născuților?

„Pe primul palier este infrastructura. Unitățile de nivel II să fie așa cum trebuie. Dacă nu există aer comprimat, oamenii aceia dau doar oxigen. Și dacă dau doar oxigen, chiar dacă copilul nu e intubat, strică ochii, afectează iremediabil vederea, produc leziuni pulmonare. Nivelul III este cu mari probleme. Sunt secții care nu au făcut achiziții de la ultimul proiect de Bancă Mondială din 2007. Al doilea palier e foarte important, e legat de finanțare. Doar 3% din programele națională se alocă pentru nou născutul critic, dar și pentru alte probleme precum screening. Ceea ce este enorm de puțin. Iar al treilea lucru, trebuie personal. Fără personal e un dezastru”, a văzut medicul Cîrstoveanu, care subliniază că există spitale unde doar 80% din schema de personal este completată.

La Marie Curie ajung copiii care nu pot fi tratați în alte parte. Când nu îi pot interna, mediciii trebuie să îi privească pe părinți în ochii înlăcrimați. Iar uneori îi duc în secție pentru a le arăta că, într-adevăr, nu mai sunt locuri. „Și ei întreabă: Cine e de vină pentru asta? Țara! Adică noi. De fapt noi suntem de vină. De asta suntem și noi aici împreună, pentru că noi suntem țara”, a spus Cătălin Cîrstoveanu la lansarea „Fondului Viață pentru Nou-Născuți”.

„Vorbim despre viitorul copiilor din România. Este o chestiune critică”

Murielle Lorilloux, CEO al Vodafone România, spune că experiența construirii secției de la Marie Curie și a renovării și modernizării celei de la Constanța a arătat că se poate. Însă este nevoie de mai mult. 

„Vorbim despre viitorul copiilor noștri. Suntem părinți, poate vom fi bunici într-o zi. Vorbim despre nou născuți și nimeni nu poate să se simtă la adăpost dacă nu investim în viitorul nou-născuților din secțiile de terapie intensivă. Este o chestiune critică pentru România, în care trebuie să investim cu toții. (...)Dr. Cîrstoveanu a zis ceva mai devreme: Noi suntem țara. Noi suntem țara, fie că suntem companii, ong-uri, jurnaliști, factori de decizie, oricine am fi. Chiar și eu, ca străin care am norocul să trăiesc în România printre voi. Noi suntem țara. Și împreună putem. Avem nevoie de această campanie de strângere de fonduri. Poate că noi împreună am putea  salva viața bebelușului tău, a familiei tale. Și trebuie să înțelegem că, dacă nu suntem toți împreună, nu o vom putea face pe cât de repede este nevoie”, crede Murielle Lorilloux.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult