Foto: Getty Images
În timp ce oamenii au devenit din ce în ce mai conștienți de faptul că mașinile cu motor termic sunt responsabile de multe din noxele care fac aerul din orașe greu respirabil, o altă sursă de poluare este deseori trecută cu vederea la nivelul mentalului colectiv: casele și apartamentele în care locuim. În România, multe dintre locuințe sunt încălzite cu centrale termice. „România funcționează foarte mult pe centrale termice de apartament, nimeni nu știe de când sunt, cât produc sau cum ar arăta o politică publică de eficientizare. Conform statisticilor, emisiile clădirilor rezidențiale generează aproximativ 40% din totalul emisiilor CO2 în orașe”, spune Cristian Dragu, vicepreședintele Asociației Române pentru Smart City și fondatorul Casa din Viitor, care furnizează sisteme de automatizare pentru case inteligente.
Cristian Dragu, care conduce și o companie de construcții specializată în fundații speciale, este interesat de soluțiile care pot fi găsite pentru a face locuințele, spațiile publice și orașele sustenabile, astfel încât să răspundă cu adevărat nevoilor oamenilor, având în același timp un impact cât mai mic asupra mediului. Într-un interviu pentru Republica el vorbește despre cum putem face atât casele, cât și orașele inteligente.
„De-abia acum se mișcă lucrurile pe piața automatizărilor rezidențiale”
Cristian Dragu fondat Casa din Viitor în urmă cu 10 ani, când conceptul de automatizare bazată pe tehnologie wireless era unul nou. Într-un interviu acordat în 2014, era întrebat când crede că vor fi și în România foarte multe case inteligente și răspundea, optimist, că în 2-5 ani. „De-abia acum se mișcă la noi lucrurile pe piața automatizărilor rezidențiale”, spune astăzi Cristian Dragu.
Ce înseamnă o casă inteligentă? „O casă inteligentă ar trebui să știe ce să facă atunci când proprietarii sunt plecați: să eficientizeze energia, să prevină un eventual furt. Să se „manifeste”. La un scenariu împotriva hoților, ar putea să simuleze prezența casa, chiar dacă proprietarii sunt în vacanță. La capitolul eficiență energetică, ar putea ca atunci când lumina de afară e prea intensă să coboare jaluzelele și să regleze centrala termică sau chillerele. Să ia decizii, fără ca proprietarii să intervină. Trebuie să poată să fie controlată de la distanță de pe un dispozitiv mobil și să transmită proprietarului feedback pe telefon, să aibă un sistem de senzori care să-i permită să fie alertat atunci când se modifică ceva. Sunt senzori de căldură, temperatură, vânt, senzori meteo care decid dacă trebuie să ude plantele din grădină, senzori de vibrații, de cutremur, sau senzori de vibrații făcuți pentru pentru persoanele în vârstă care ar putea să cadă”, spune Cristian Dragu. Concepute pentru a oferi un grad ridicat de confort, sistemele de automatizare rezidențială contribuie a o eficiență energetică crescută, prin felul în care gestionează procesele de încălzire, răcire, iluminat din locuință. Totodată, reprezintă o soluție în cazul persoanelor vârstnice sau cu dizabilități, care au nevoie de un mediu adaptat și de monitorizare pentru a fi în siguranță și pentru a putea beneficia de o autonomie mai mare.
Montarea unui astfel de sistem poate fi făcută aproape oriunde, fără să presupună vreo modificare radicală, precizează Cristian Dragu. Și își permite, de pildă, să setezi, când pleci de la serviciu, temperatura pe care dorești să o găsești în casă.
America de Nord - cea mai mare piață pentru casele inteligente
La nivel global, cheltuielile consumatorilor pentru hardware, servicii și taxe de instalare legate de casele inteligente au totalizat 86 de miliarde de dolari în 2020, în scădere de la 95 de miliarde de dolari în 2019 din cauza recesiunii economice determinată de întreruperile extinse ale afacerii cauzate de COVID-19, arată o analiză a Strategy Analytics. Cu toate acestea, proiectele amânate în 2020 au fost sau vor fi puse în aplicare în 2021, ceea ce va duce la o creștere în 2021 la 123 miliarde dolari. Iar cheltuielile ar urma să crească la 173 de miliarde de dolari până în 2025, prognozează sursa citată. Cea mai mare piață din lume pentru casele inteligente este America de Nord (40%), urmată de Asia-Pacific (29%) și Europa de Vest (18%).
O casă inteligentă are o valoare de piață crescută, este mai prietenoasă cu mediul și mai sigură, principala barieră pe care o resimt consumatorii fiind, potrivit studiilor, cea de cost.
O casă inteligentă are o valoare de piață crescută, este mai prietenoasă cu mediul și mai sigură, principala barieră pe care o resimt consumatorii fiind, potrivit studiilor, cea de cost.
Mare parte a clientelei Casei din Viitor locuiește în nordul Capitalei și în alte zone cu ansambluri rezidențiale upper medium și premium din marile orașe din țară, iar amortizarea investiției se face într-o perioadă cuprinsă între 5 și 10 ani, precizează el.
Există însă componete de automatizare rezidențială care pot fi achiziționate din hipermarketuri de construcții și site-uri de comerț electronic.
Cum să faci o clădire sustenabilă
Automatizarea este însă doar o parte din procesul care trebuie urmat atunci când vrei să creezi o clădire sustenabilă. Totul pleacă de la materialele folosite, care ar trebui să fie cât mai prietenoase cu mediul. Plasticul reciclat poate fi folosit incliusiv la construcții și au apărut deja firme care produc din el cărămizi. Sunt lacuri în Capitală în care protecția de mal este făcută din plastic reciclat. Iar același material poate fi folosit foarte bine și la băncile din parcuri, o soluție pe care ar putea să o adopte mulți primari din țară, spune Cristian Dragu. Un alt material care poate fi reciclat este oțelul.
„În accepțiunea de economie circulară, de reduce, reuse recycle, oțelul poate fi refolosit, este cel mai recilat material. Conduc o companie care se ocupă de fundații speciale, și noi îl refolosim, aveam tehnologia necesară. Asigurăm protecția malurilor pentru parcările subterane și extragem fișele metalice pe care le instalăm. Soluția alternativă ar fi pereții de beton, care să rămână acolo”, exemplifică el.
Soluții alternative de energie
O altă componentă care face o clădire să devină mai sustenabilă este folosirea energiei venite din surse regenerabile. „Sunt sisteme care pot produce energie local, cum sunt panourile fotovoltaice, sunt casele care în momentul acesta sunt puțin prohibitive, cele off grid, neconectate la un sistem de electricitate, însă pe măsură ce vor deveni mai răspândite, vor fi mai accesibile”, crede Cristian Dragu. În toată lumea, eficientizarea energetică a clădirilor este o prioritate. „În Dubai, a apărut abordare unor companii care fac eficientizarea cu totul a unor clădiri. Preiau contractele cu totul de la operatorul la energie și își asumă ei toată investiția, inclusiv costurile cu panouri solare și cu senzorul de automatizare care controlează toate aceste sisteme, inclusiv sistemele de frig și, la sfârșit, generează o eficientizarea de până la 60-70-80%. Iar câștigul lor este un procent din economie realizată la energie”, povestește el.
„Smart city este despre oameni, nu despre tehnologie”
Vicepreședinte al Asociației Române pentru Orașe Inteligente, Cristian Dragu subliniază că fundamentul smart city în reprezintă oamenii, nu tehnologia. „Smart city nu e decât un sinonim despre dezvoltare durabilă. Smart city este despre oameni, tehnologia trebuie pusă în practică în mod conștient, astfel încât oamenii să beneficieze de un anumit confort. Tehnologia vine ca un instrument, ca un suport ca să îi ofere cetățeanului confortul și siguranța de care are nevoie”, explică el. În România drumul către orașele inteligente este de abia la început, dar exemple de bune practici există deja în orașe precum Alba Iulia sau Cluj și chiar în comune precum Ciugud. Dezvoltarea unui oraș inteligent trebuie să plece de la o strategie bazată pe date și pe proiecte de bugetare participativă, făcute după consultarea cetățenilor. „Lucrurile pleacă dintr-o strategie, ar trebui să fie integrată partea de eficiență, sustenabilitatea, eficiența energetică, partea de mobilitate. Partea de mobilitate ar trebui să fie integrată cu toate politicile: și cele ale orașului, și cele ale județului, și cele ale țării. Proiectele ar trebui integrate într-un portofoliu, care să aibă logică și să aibă legătură unul cu celălalt. Pentru a face proiecte de mobilitate urbană, trebuie să colectezi date, să vezi cum se mișcă oamenii, ce mijloc de transport folosesc, la ce ore. Indiferent că faci o șosea sau un pasaj subteran, decizia trebuie să fie fundamentată astfel”, spune Cristian Dragu.
Potrivit Statista.com, veniturile globale proiectate pentru tehnologiile, produsele și serviciile destinate orașelor inteligente vor ajunge la 129 miliarde de dolari în 2021. Această cifră include veniturile pe care companiile le generează oferind atât produsele care utilizează tehnologia informației pentru a crea mai multă valoare în cadrul orașului, cât și infrastructura precum cloud computing și conectivitatea de care e nevoie pentru a folosi aceste produse.
Articolul face parte din seria „România sustenabilă”, realizată cu susținerea eMAG.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mult mai interesante sunt de instalat aceste aparate la cladirile de birouri, scoli, institutii unde se poate inchide incalzirea complet intre orele 19 si 6 dar si de instalat panouri solare pe acoperisurile plate si orienta grilajele cu panouri fix pe directia sud si acoperi asa 80% din consumul zilnic de electricitate si deveni un mic venit prin energia injectata in retea in timpul weekendurilor.