„Nu are cum să nu știe ce se întâmplă”. Strategia premierului Ciolacu, angajat în crearea unui profil prezidențial personal, e o sabie cu două tăișuri

Democrație vine de la demos - popor și kratos - putere, adică puterea poporului. Ori, se știe că mulțimea ia decizii greșite în multe situații, departe de alegerile optime, pe care le-ar putea lua numai indivizi foarte instruiți, cu viziune clară, de ansamblu, a tot ce se întâmplă atât la scară națională, cât și în contextul multidimensional al relațiilor internaționale. Afirmația e verificabilă, foarte simplu. E ca și cum ai pune populația să joace o partidă de șah cu un mare maestru și ar vota pentru alegerea următoarei mișcări. Are rost să ne întrebăm de ce mulțimea ar pierde rapid partida?
Democrația ar fi benefică atunci când majoritatea unui popor (sau măcar a indivizilor care se prezintă la vot) ar avea un grad suficient de cultură socială, politică, economică și financiară, completate, nu în ultimul rând de un înalt spirit civic și patriotic, astfel încât să își exprime dreptul la vot în cunoștință de cauză, nu în baza sticlelor de ulei sau a pachetelor de mălai, zahăr sau făină primite de la cumpărătorii de voturi.
Faptul că după 34 de ani PSD încă reprezintă opțiunea majorității, spune destule despre "democrația" carpato-danubiano-pontică. Pe urmă tot ei ies în stradă să ceară rectificarea greșelilor comise în timpul alegerilor.
Repere democratice? Fiecare, dintre cei care merg la vot, nu se gândește decât la cum să-i fie lui mai bine. Nu pierde nimeni vremea făcând analize, studii, evaluări de riscuri. Se votează emoțional. Cutare îmi place, posibil să-mi meargă mai bine cu el, sau, cutare nu-mi place, sigur se împute treaba dacă iese ăla la alegeri. Oare grecii de ce au abandonat ideea de democrație? De ce nu se mai adună în agora ca pe vremea lui Socrate, să discute liber problemele cetății, discuții care să fie moderate de gânditorii cei mai renumiți ai vremii și apoi concluziile să fie prezentate conducerii statului și transpuse în viața reală? Cumva, nivelul de instruire a mulțimii scăzuse atât de mult, încât deciziile celor mulți deveniseră ridicole?
Vorbim de repere democratice dar ce fac reprezentanții aleși de popor în parlament pentru comunitățile care i-au ales? Ce a făcut acel Buzatu pentru vasluieni, cel mai sărac județ din România?
Din punctul meu de vedere, democrația e o vorbă în vânt, raportată la actualul nivel al instruirii populației. Tocmai de aceea PSD este încă în top iar partide precum AUR încep să urce în sondaje, pentru că aceste partide știu să manipuleze mai bine corzile sensibile ale hoardei năuce iar asta înseamnă într-adevăr pierderea reperelor democratice.

Știu etimologia cuvântului democrație și știu și ce presupune asta. Dar conducerea poporului se face nu direct, ca în cazul referendumului, ci prin reprezentanți. Care reprezentanți sunt aleși de popor în speranța că sunt mai buni și mai competenți decât ei în gestionarea trburilor țării. Că e așa sau de multe ori mai degrabă nu, asta e altă discuție. Îmi pare rău că după multe similitudini anterioare în opiniile noastre, acum trebuie să vă contrazic ferm. Democrația este o valoare esențială pentru mine, pentru care merită și murit, așa cum au murit atâția până acum. Cred că deosebirea dintre părerile noastre stă într-o nuanță importantă. Cred că și Dvs și eu suntem de acord că ORICE om are dreptul la fericire și împlinire. Atât boschetarul cât și multimiliardarul, atât prostovanul cât și înțeleptul. Nu cred că sunteți de altă părere. Deosebirea de opinii survine mai mult ca sigur din faptul că Dvs credeți că oamenii, să le zicem, ”inferiori”, adică prostovani, inculți, abrutizați etc nu pot vota nici măcar în propriul interes. Ei ar fi fericiți într-o anumită variantă dar nu sunt în stare să o identifice și să acționeze pentru acea variantă. Mai departe, credeți că dimpotrivă, oamenii ”superiori”, adică informați, culți, educați, inteligenți etc pot face alegeri viabile atât pentru ei cât și pentru concetățenii lor inferiori menționați anterior. Pare o idee corectă și generoasă, dar de fapt e o opinie - scuzați-mă - mizerabilă și cu un sâmbure otrăvit. Eu vă creditez cu bune intenții, să nu vă îndoiți de asta, dar aici avem exemplul clar că ”iadul e pavat cu bune intenții”. Unde cred eu că e problema? În faptul că unii vor să aranjeze viețile altora. În fapt oamenii nu au nevoie de soluția optimă a altora, ci au nevoie să trăiască după soluția lor, așa cum e ea. Chiar dacă se va dovedi proastă pe viitor. Asta e una. În al doile rând, e necesar să ne amintim că nu întotdeauna de-a lungul istoriei deștepții, culții, sofisticații au dat cele mai bune soluții. Merită să ne amintim că în perioada interbelică tinerii instruiți, inteligenți, în speță studenții erau mulți dintre ei legionari. Aveau desigur bune intenții și o ideologie ”generoasă”, aceea a ”purificării neamului”. Și s-a dovedit o mizerie chiar criminală până la urmă. De asemenea nici teoreticienii comunismului (Marx, Engels) nu erau niște nimeni în drum, ci filosofi, deci oameni instruiți, educați, inteligenți. Și cum a fost ideologia lor până la urmă? Tot o mizerie. Oamenii inteligenți și instruiți deci, pot veni cu fracturi grave de logică, fiindcă inteligența și instruirea uneori nu e dublată și de intuiția și bunul simț tradițional și uman. Românul spune: unde e multă minte e și multă prostie. O vorbă care e mai profundă decât pare. Nu vreau să fac apologia inferiorității intelectuale în detrimentul superiorității intelectuale, Doamne-ferește. Vreau doar să combat ideea binelui absolut oferit de inteligență și cultură, în orice condiții, care e la modă acum. Uneori oamenii simpli și prostuți au intuiții pe care nu le au deștepții cu aere în cap. Și haideți să ne uităm la ce au ales deștepții în ultima vreme: Johannis, PNL și puțin USR. Vi se par lucruri inteligente? Vi se pare că acum sunt ei înșiși mulțumiți de alegerile proprii? Nu credeți că și deștepții au fost victime ale manipulării într-un mod la fel de grav ca și prostovanii, doar că din partea cealaltă a spectrului politic? Am zis mereu că nici deștepții nu sunt scutiți de efectele propagandei, fiindcă propaganda NU se adresează intelectului pur, rațiunii, ci emoției. Iar emoțional suntem cu toții la fel de ușor de fraierit. Sigur, acum nici prostovanii nu sunt mulțumiți de propriile alegeri, dar nici deștepții. Și atunci? Cu ce drept le cereți celor mulți (și proști) să meargă pe mâna deștepților? Să-și lase viața pe mâna deștepților? Nu mă refer la reprezentanții aleși și asumați ca fiind mai deștepți, ci la concetățenii votanți, care se cred ei mai deștepți ca alții. Chiar dacă soluția deștepților ar fi una viabilă (deși nu avem nicio garanție în acest sens) fiecare om vrea și merită să-și aleagă propriul destin, efectiv după capul său. Împlinirea personală vine și din efectul traiului cu propriile alegeri, bune - rele cum sunt. Dvs (scuze pentru abordarea personală) ce îi veți spune fetei Dvs? Să facă strict cum spuneți Dvs fiindcă sunteți mai în vârstă, cu experiență și știți exact ce e de făcut într-o situație anume de viață, sau dimpotrivă, pe lângă niște sfaturi general valabile o veți lăsa să-și trăiască viața după mintea și sufletul ei? Fiindcă da, e vorba întotdeauna și de suflet. Dacă o persoană are o înclinație sufletească într-o direcție degeaba i se va spune că e mai bine altfel. Omul acționează și după ce-i spune inima, nu numai capul.
Revenind la democrație. Valoarea superioară a democrației nu e că e cea mai eficientă organizare social-politică, fiindcă e clar că nu are un sistem eficient de selecție a valorilor la vârf, chiar dimpotrivă. Dar le oferă oamenilor un cadru de libertate care le poate bătători drumul către fericirea individuală. Democrația are multe hibe, parțial aveți și Dvs dreptate, dar deocamdată e cea mai bună variantă. Alternativa ar fi dictatura, sau autoritarismul, sau elitismul, care sunt niște vaiante de-a dreptul otrăvite.
Aveți totuși dreptate cu un lucru, dar în alt sens decât cel exprimat de Dvs: acum, în lumea în care trăim, ”democrația e o vorbă în vânt”. Dar ideea e că NU ar trebui să fie o vărbă în vânt. Faptul că ne depărtăm de democrație e un lucru rău, care trebuie combătut cu forță. Pentru democrație trebuie luptat, dar dacă nici măcar nu mai vrem asta, dacă nu ne mai convine democrația, atunci.... începem să fim pierduți fără ca măcar să percem asta.
PS Lucrul cel mai semnificativ spus despre democrație îl știu de la Ion Rațiu, care la începutul anilor 90 spunea așa: democrația înseamnă că eu o să lupt până la ultima picătură de sânge pentru dreptul TĂU de a NU fi de acord cu MINE. Excelent sintetizat!

Poate nu m-am făcut înțeles. Știu foarte bine care sunt valorile democrației și nu am făcut apologia elitismului, nici a dictaturii. Ideea pe care am vrut să o scot în evidență a fost că cei care votează ar trebui să aibă un MINIM de cunoștințe pentru a trimite reprezentanți în Parlament în cunoștință de cauză. Nu am spus că trebuie să fie doctori docenți.
Poate că nu am subliniat destul de mult ideea că mulți dintre cei care merg la vot, votează emoțional, fără prea multe analize. Altfel, nu îmi explic cum PSD are în continuare majoritate (în sondaje) după 34 de ani de hoție neîntreruptă.
Și nu, nu m-am inclus printre cei care ar fi foarte instruiți, pentru că eu însumi consider că am ales greșit. Înainte de fiecare alegeri am avut mari dileme dar și mari așteptări, care ulterior nu s-au confirmat. Deci nu am avut niciun mesaj otrăvit, pur și simplu am observat că a alege în continuare aceleași partide de hoți (pentru că acum pot spune că și PNL e în aceeași oală cu PSD) care ne guvernează de 34 de ani, nu o să ne scoată din groapă. Dimpotrivă.
Iar cel mai rău e să nu ai cu cine să votezi. Ce mai rămâne atunci din democrație? Mai mult, e să-ți dai seama că dacă nu votezi e maximum de rău. Este abdicarea de la ultima redută a democrației. De aceea, contrar cu ce ați înțeles din ce am scris, eu iubesc democrația și tocmai din acest motiv sunt pentru prezența la vot. Dar mi-ar plăcea ca cei care votează să nu fie cumpărați de un litru de ulei sau de un kilogram de zahăr sau de praful în ochi aruncat de propagandă.
Ați amintit de fata mea. Față de mulți alți copii, a fost liberă să-și aleagă singură traiectoria, pe o cale vocațională, fără să îi impun ceva anume. Anul viitor o să voteze pentru prima dată. Evident că va fi liberă să aleagă pe cine dorește, inclusiv dacă va merge sau nu la vot. Dar avem discuții (așezate) despre...

Mă bucur să revăd acum la Dvs stilul echilibrat pe care vi-l știam. Tocmai fiindcă în postarea anterioară m-ați surprins. Dar acum sunt de acord în principiu cu ce ziceți. Și eu aș vrea ca mulți oameni să aibă un nivel intelectual mai ridicat. Și chiar un nivel moral mai ridicat, respectiv să nu-și dea votul în funcție de vreun cadou meschin, practic o șpagă la nivel mic. Dar asta nu înseamnă, cum spuneam, să nu ne mai dorim democrația, doar fiindcă mulți dintre noi nu știu ce să facă cu ea. Pur și simplu democrația aduce la putere oameni după cum merită cei care votează. De exemplu dacă cei care votează iau șpagă ulei, zahăr, găleți etc, atunci vor aduce la putere șpăgari și mai mari ca ei, care îi vor fura în stil mare pe timpul mandatului, cu toate consecințele respective. Mai există însă o nuanță pe care nu vreau să o trec cu vederea. E posibil ca respectivii alegători să fie pur și simplu derutați și să nu aibă încredere în nimeni, considerându-i pe toți la fel de răi. În aceste condiții o mică atenție primită poate face diferența, fiindcă oricum nu știau cu cine să voteze. E rău și imoral că se comportă așa și în acest caz, dar un pic mai puțin rău decât dacă aveau deja o opinie formată și cadourile primite le-au schimbat-o. În fine... Ziceam că oamenii au dreptul să voteze cum cred ei de cuviință și pe baza oricăror considerente (rațional, emoțional, sub impulsul momentului sau al intuiției etc) Nu în toate cazurile trebuie să primeze rațiunea. E bună și emoția sau intuiția, iar uneori rezultatul poate fi chiar mai bun. Cu mențiunea că emoția este, cum am spus, ținta manipulării, deci poate fi dirijată interesat de către profesioniștii în materie. Oricum, a fi deștept și instruit NU e o garanție a unei bune alegeri la vot. Toți avem o latură emoțională, care interferează cu latura rațională mai mult decât ne vine să credem. Și până la urmă cum definim o alegere bună la vot, față de una proastă? Nu-i așa simplu cum pare. O definiție ar fi: alegerea e bună (PENTRU MINE) dacă voi fi mulțumit de rezultatele ei și pe viitor. Una rea ar însemna că mă voi zgâria pe ochi ulterior. Asta pentru mine personal. Dar pentru țară? Ce e o alegere bună pentru țară? Una care va schimba lucrurile în bine pe viitor. Dar aici depinde cum interpretăm acel bine. Felul cum vedem binele oferă tocmai diferențele de concepții politice. De exemplu binele din ideologia progresită a USR-iștior nu e deloc binele pe care mi-l imaginez și mi-l doresc eu. De aceea eu nu voi vota niciodată cu USR-ul, cu care am o incompatibilitate ideologică de fond. Eu sunt tradiționalist, naționalist de conjunctură (încerc să explic mai încolo), creștin ortodox etc, ați înțeles ideea. USR-iștii sunt atei, promotori ai progresismului sub toate formele (”resetare” climatică, sexuală etc), adepți ai globalismului necondiționat, adepți ai libertinajului moral etc. Prin libertinaj moral eu înțeleg ideea că ești liber să faci absolut ce vrei dacă nu e ilegal și nu afectează libertatea celuilalt. Eu dimpotrivă, sunt pentru valori morale fixe, dictate de un comandament superior. Ca un mic exemplu, pe un progresist nu îl interesează cu cine face sex vecinul lui, dar pe un adept al moralei clasice creștine îl interesează, din punct de vedere moral, evident, nu ca și cancan. Asta nu înseamnă că discriminez pe nimeni, ci doar că nu creditez moral orice aspect, din simplul fapt că nu mă afectează pe mine.
În legătură cu mirarea Dvs că PSD-ul încă are (cei mai) mulți adepți, în ciuda evidenței că e un partid de șpăgari și care se gândesc mai mult la folosul propriu decât la binele comun. Păi spuneți-mi Dvs care partid credeți că e altfel. Lumea a rămas blocată pe ideea că furtul din bani publici și alte fapte de corupție sunt echivalente cu PSD-ul. Da, PSD-ul e așa rău cum se zice, dar nu are nici pe departe monopolul răului. Din cum puneți problema, prin excludere, înțeleg că despre USR aveți părerea cea mai bună, sau, în fine, cea mai puțin rea. Vă reamintesc că USR a fost și el la guvernare, chiar dacă foarte puțin timp. Dar chiar dacă a guvernat puțin, a apucat să-și dea măsura intențiilor, a faptelor și a incompetenței. S-a dovedit un partid format din oameni care se dădeau curați dar s-au dovedit a nu fi așa. De fapt unii din oamenii ăștia curați sunt în legătură de rudenie cu vechi securiști. Cum ar veni, partidul care se dă împotriva vechiului sistem securist, cel responsabil de ”capitalismul nostru de cumetrie”, își cam are originea tocmai în acest sitem, dar cu o prezentare mai cu ștaif, mai cosmopolită, mai progresistă, ceea ce poate păcăli. Plus că au un stil de a acționa simultan dur și fără cap. Sunt genul de oameni care întâi vor să dărâme și apoi să se întrebe ce e de făcut. Și oricum se pare că deși nu știu ce e de făcut, totuși nu se sfiesc să facă ceva și deci fac rău. USR are o imagine de partid pur, format din oameni deștepți, instruiți și de bună credință, ceea ce e total fals. Să ne amintim numai de Clotilde Armand și de felul cum a câștigat ea alegerile, prin fraudă, vizibilă pentru oricine pe imaginile preluate de la camerele de supraveghere respective. Deci vizibile pentru oricine, mai puțin pentru justiție. Fiindcă - iar un lucru suspect - USR-iștii par să aibă o imunitate clară în fața justiției, indiferent de ce suspiciuni rezonabile planează asupra unora dintre ei. E ca și când ar avea niște ”îngeri păzitori” care îi apără și îi mângâie pe creștet pentru a crește în intenția de vot. Deși se pare că intenția de vot nu e așa de mare precum au sperat ”îngerii păzitori” din afară, care acționează pe filiera ONG-istică....
Ați spus și Dvs că cel mai rău lucru într-o democrație e să nu ai nimic de ales din oferta electorală a momentului. Se pare că nu suntem departe de situația asta, în sensul că iarăși vom vota, cam cu silă, răul considerat mai mic. Cu mențiunea că fiecare votant consideră altceva ca fiind răul cel mai mic. Dvs considerați USR-ul ca fiind răul cel mai mic. Eu consider pe moment, repet, pe moment, AUR-ul ca fiind răul mai mic. Am votat de-a lungul timpului cam cu toți, mai puțin cu Vadim. Din 20 mai 1990 până prin 2008 am votat numai cu dreapta. PNL, PNȚ-cd, Convenția Democratică, PD etc iar la prezidențiale Ion Rațiu, Emil Constantinescu, chiar cu Băsescu în 2004. Doar în 2000 cu Iliescu (singura dată) doar în turul 2 când era cu Vadim și așa au votat toți cei de dreapta, cu silă, dar de nevoie. Începând din 2009 am votat înspre stânga, după ce am observat că dreapta începea să devină chiar mai rea decât stânga, datorită efectelor mizerabile ale regimului Băsescu din primul mandat. Am votat deci la prezidențiale Geoană în 2009, apoi Ponta în 2014, apoi Mircea Diaconu în 2019 în turul 1 iar în turul 2 nu m-am mai dus la vot. Nu puteam să aleg efectiv pe niciunul dintre Johannis și Dăncilă. Îmi era rușine că dacă mă vedea cineva cunoscut la vot știa că aș fi votat ori cu unul ori cu altul și nu puteam suporta ideea asta. La partide am votat în ultimii ani cu PSD-ul, care părea că revine cu alt suflu și alte intenții după regimul mizerabil al lui Băsescu. Din păcate lucrurile nu au mers înspre bine. Acum, deși nu îmi place deloc de Simion ca politician (e un tip limitat intelectual și conflictual, genul tipic de șef de galerie de fotbal), consider că ideologia naționalistă e mai bună (sau mai puțin rea) ca altele. Dacă acum ar fi alegeri, aș vota AUR pentru Parlament atât cel român cât și cel european, iar la locale depinde de oameni. La prezidențiale evident că nu l-aș vota pe Simion în niciun caz, dar aș vrea să nu iasă nici Ciolacu, nici Kovesi. Sper să apară altcineva mai potrivit, care să nu fie răul cel mai mic, ci să poată fi votat ca o variantă bună. Poate iarăși Geoană. deși e omul americanilor, evident, totuși dacă nu putem oricum scăpa de stăpâni, mai acceptabilă ar fi varianta Geoană. Ar promova, pe lângă interesele economice americane ȘI pe cele românești, așa cred. Ar fi deci o variantă gen ”chiorul între orbi”. Poate apare totuși și alta mai bună.
În final am rămas dator cu explicarea naționalismului meu ”de conjunctură”. Eu sunt patriot, țin la România și români, știți asta. Nu aș vrea ca spiritul acestui popor să dispară. Pe de altă parte, omenirea se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme globale cum ar fi: poluarea, amenințarea climatică (atâta câtă e), lipsa resurselor, creșterea demografică, foametea din anumite zone, criza economică peste tot în lume, criza energetică etc. Aceste probleme se rezolvă greu spre imposibil în condițiile în care omenirea e împărțită pe națiuni care sunt în concurență. Rezolvările pot exista doar în măsura în care omenirea va accționa ca un tot unitar, ca un mare stat federal. Un exemplu: dacă încercăm să trecem la energia verde la nivel de națiune, asta va fi un eșec, fiindcă la nivel mic, național, sursa de energie verde e intermitentă. Adică avem zi și noapte (intermitență pentru energia solară), secetă și inundații (intermitență pentru energia hidro) vânt sau acalmie (intermitență pentru energia eoliană). Dar la nivelul ÎNTREGULUI GLOB, aceste intermitențe nu există, ele se reglează statistic. În fiecare moment există pe glob zone cu noapte sau zi, secetă sau inudații, vânt sau acalmie. Deci un sistem energetic interconectat și dimensionat la nivel mondial, ar fi perfect pentru trecerea fezabilă la energie verde. De asemenea toate statele (regiunile) ar avea o politică unitară împotriva poluării (nu ca acum doar Europa), împotriva foametei, împotriva creșterii demografice, împotriva crizei economice. N-ar mai exista frontiere, spionaj, războaie și multe alte rele. Concluzia: soluția firească pentru viitorul (îndepărtat) este UNIREA umanității într-un mare stat federal, capabil să gestioneze marile probleme globale și dezvoltarea durabilă. E chiar un lucru firesc, până și în filmele SF când se vorbește despre populația altor planete se vorbește despre romulani, vulcanieni etc. Nici vorbă de stătulețul romulan X. Instinctiv deci noi știm că dacă trecem la probleme globale sau la dezvoltarea de nivel superior, organizarea fragmentată în state e caducă. Și atunci de ce eu mai sunt ACUM încă naționalist. Am zis, datorită conjuncturii. În acest moment pur și simplu asta e regula jocului. Există state-națiuni care se concurează între ele (inclusiv în cadrul UE). Cine nu joacă după regulile acestui joc riscă să dispară. Iar eu nu vreau ca România și românii să dispară. Câtă vreme așa stau lucrurile, sunt naționalist, țin cu ai mei, așa cum alții țin cu ai lor. Când se va trece la statul global - și sper, așezat pe principii morale sănătoase și cu respectarea culturilor și identităților naționale / regionale - mă voi bucura de pe lumea cealaltă, fiindcă evident atunci eu voi fi demult oale și ulcele...

Mulțumesc și “like” pentru această explicație extinsă. Am înțeles viziunea dumneavoastră și apreciez mult onestitatea celor descrise. Am votat similar, până la Băsescu_1, dar de la Băsescu_2 eu am rămas tot pe dreapta/centru dreapta. Am constatat cu amărăciune că și în PNL hoția este tolerată dar alianța PNL cu PSD a umplut paharul. Practic, nu mi-au rămas decât două opțiuni: USR sau AUR. Iar ideea că AUR ar putea să ajungă la guvernare îmi aduce aminte de Vadim și de atitudinea lui agresivă, periculos de apropiată de cea a unui dictator. Îmi dau seama că nici USR nu este o opțiune grozavă dar pentru mine e singurul partid care mai rămâne după ce le-am cernut pe celelalte. Cred că ar avea puterea să îndrepte lucrurile spre bine, să consolideze poziția României în UE și NATO. Nu știu dacă majoritatea de la USR sunt atei și/sau progresiști. Asta nu mă sperie atât de tare ca modul grosolan/grobian de acțiune al celor de la AUR, pe care îi percep ca pe niște atacatori neconteniți ai bunului simț. Am convingerea că USR va respecta credința creștin ortodoxă și tradițiile neamului și, foarte important, că vor reforma sistemul din temelii (de fapt ăsta a fost principalul motiv pentru care PNL s-a descotorosit de ei, fiind vizibil că ulterior alungării USR de la guvernare nu au realizat nicio reformă importantă). Mai este timp de reflecție, până la alegeri.