Problema demografică a României este că locuitorii ei îmbătrânesc rapid, înainte de a deveni bogați, iar numărul mare de pensionari care va apărea peste 6-7 ani (primii „decreței” - n.n.) va accentua problema deficitului bugetului de pensii, spune analistul financiar Radu Crăciun, invitat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.
Schimbarea politicilor demografice ar putea fi benefică, dar România se confruntă cu provocări similare celor din vestul Europei, unde măsuri favorabile natalității nu au reușit să inverseze tendința de îmbătrânire demografică a populației. Una dintre soluții ar fi, în opinia lui Radu Crăciun, dezvoltarea unor politici eficiente de încurajare a economisirii pe termen lung.
„Problema României este că e o țară care, ca multe altele, va deveni bătrână înainte să devină bogată. Asta înseamnă că statul, bugetul, economia nu vor avea suficient de multă potență economică pentru a susține din surse publice numărul mare de pensionari care va apărea peste 6-7 ani. Și atunci acești pensionari trebuie ajutați să economisească cât mai mult pe cont propriu, pentru a-și asigura prosperitatea”, a declarat Radu Crăciun.
Întrebat dacă nu ar trebui schimbate politicile demografice ale României, analistul financiar s-a arătat sceptic în ce privește reușita unui astfel de proiect, care nu a dat rezultate în țări dezvoltate. „Da, dar nu mă aștept la minuni. Mă uit la ce se întâmplă în vestul Europei, unde sunt țări mult mai bogate decât România și care, din păcate, în pofida politicilor favorabile natalității, nu au reușit să inverseze tendința. Deci în România, obiectiv vorbind, nu mă aștept să reușim să inversăm tendința de îmbătrânire a populației. (...) Însă ceea ce ar putea să se întâmple în România, legat de ceea ce spuneam mai devreme și nu se întâmplă din păcate sub nicio formă - nu există nicio politică de încurajare a economisirii pe termen lung. Cu toate că pe toate canalele media auzim mesaje de tipul români, economisiți, e un lucru bun să puneți bani deoparte și așa mai departe, de fapt nu vedem niciun stimul fiscal prin care oamenii chiar să fie încurajați să economisească. De exemplu, în multe țări dezvoltate există deduceri fiscale pentru asigurări de sănătate, asigurări de viață. Deductibilitatea fiscală pentru pensia facultativă în România este neschimbată în ultimii 15 ani, cu toate că salariul a crescut de două ori și jumătate”, a subliniat Radu Crăciun.
Analistul financiar a atras atenția că sistemul de pensii din România se află într-o poziție fragilă, având contribuții reduse și un buget în deficit, care are nevoie de finanțare suplimentară din alte categorii bugetare. O reformă a sistemului de pensii ar trebui să abordeze două aspecte: unul economic, legat de sustenabilitatea financiară, și unul etic, vede Radu Crăciun, în contextul discuțiilor privind pensiile speciale și regulile diferite pentru unele categorii profesionale.
„O reformă a pensiilor are două laturi: una economică și una etică. Se discută foarte mult despre pensiile speciale, cel puțin în momentul de față. Dacă s-ar desființa pensiile speciale peste noapte, impactul bugetar nu ar fi spectaculos, dar avem o problemă etică în care avem reguli diferite pentru categorii diferite de profesioniști. (...) Cealaltă latură este latura economică, în care suntem interesați să avem un sistem de pensii care să fie sustenabil. Va trebui să ne asigurăm că avem resurse. Sunt multe găuri prin care banii se scurg și nu ajung la pensionari.
Al doilea aspect ar fi creșterea graduală a componentei private. Peste tot în Europa, componenta publică începe din ce în ce mai mult să joace un rol strict de protecție socială. Lumea nu va merge în vacanță la pensie pe pensie publică, ci doar în măsura în care va exista o componentă contributivă, administrată privat, „pe persoană fizică”, prin care respectivul să acumuleze suficient de mulți bani ca să îi ofere prosperitate la pensionare. Asta este direcția. Nu trebuie să reinventăm roata, este suficient să ne uităm la alte țări care au în sistemele lor de pensii private mii de miliarde de euro. În România, deocamdată, avem 24 de miliarde de euro echivalent în pensii private”, a explicat Radu Crăciun.
Amintim că noua lege a pensiilor prevede două majorări pentru anul viitor, an electoral. Prima, de la 1 ianuarie, constă în indexarea pensiilor cu valoarea inflației. A doua majorare ar urma să aibă loc în septembrie 2024 și va avea ca rezultat o creștere în medie de 40% a pensiilor. Nu este clar de unde vor veni banii care vor acoperi creșterile de pensii, impactul total al majorărilor din 2024 urmând să fie de aproximativ 25 de miliarde de lei.
Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Prioritară ar fi eliminarea plății la negru a forței de muncă, plată care nu aduce nicio contribuție la fondul de pensii. Iar această eliminare ar trebui să vină ca presiune atât din partea statului (prin autoritățile de control abilitate) cât și de la înșiși angajații. Ei trebuie să conștientizeze că dacă acceptă plata la negru (sau la gri), la pensie o să aibă o dudă (sau o pensie extrem de mică).
A doua măsură, inevitabil, va fi creșterea vârstei de pensionare.
Altă măsură: facilitarea forței de muncă din exteriorul țării. Deși, nu mi-aș dori să ajungem ca Germania, Anglia sau Franța, cu milioane de emigranți. Mult mai ok ar fi ca statul și mediul privat să adopte măsuri pentru întoarcerea în țară a românilor din diaspora. S-a făcut ceva, dar prea puțin.
Și, nu în ultimul rând, pensionarii ar trebui încurajați pentru reangajare, dacă aceștia sunt încă în putere și dispuși să muncească. Din păcate, sectorul privat dorește să angajeze cu prioritate tineri pe care să-i cocoșeze câte 10-12 ore pe zi. Pe când o bursă a locurilor de muncă pentru seniori?
Amânarea acestor măsuri și așteptarea pasivă a ieșirii decrețeilor la pensie arată gradul foarte mare de inconștiență al decidenților politici.