Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ana a respins o ofertă de „job bun”, la o multinațională, după ce la interviu și-a dat seama că viitorul nu sună bine

Femeie care tastează la calculator

Foto: Guliver/ Getty Images

„Poți lucra de oriunde vrei tu. Nu doar de-acasă. La noi însă, comunicarea e numai în scris."

E unul din zecile de anunțuri de recrutare pe care Ana le-a găsit pe un site internațional de joburi. Lucrează în Resurse Umane de aproape 20 de ani. În toți acești ani a fost în mijlocul oamenilor cu care în general a comunicat față în față și, în funcție de situație, pe email, telefon sau Skype. Preferă însă comunicarea față în față, nu se vede făcând HR doar din spatele calculatorului.

Jobul acesta la care a aplicat acum sună interesant pentru Ana. Companie multinațională în creștere, cu renume excelent pe piață. Nu foarte mare, că nu se vede lucrând într-o corporație cu mii de oameni. Nu i se potrivește, a mai încercat.

Responsabilitățile sunt cele generale: administrare de salarii și beneficii, analiza datelor privind atașamentul angajaților față de organizație, crearea de programe de dezvoltare, promovarea relațiilor cu angajații etc. A mai făcut asta și chiar i-ar plăcea să-și continue cariera tot în HR.

E fost invitată, prin e-mail, la un interviu cu cea care urma să-i fie manager. Obișnuită fiind cu interviurile telefonice și video, acum că toți practicăm distanțarea fizică, nu mică i-a fost mirarea când i s-a comunicat că interviul pentru poziția respectivă va fi exclusiv în scris. 45 minute, maximum 1 oră. O provocare pentru ea care folosea Skype cu colegii doar pentru discuții scurte. Nu pe telefon urma să dea interviul, ci pe desktop, ca să-i fie mai ușor să scrie. A fost încurajată să nu scrie fraze lungi, ci să răspundă în propoziții scurte la întrebările ce urmau să i se adreseze.

Interviul a decurs bine, cu schimb de informații exclusiv în scris. A durat o oră. În cursul interviului a aflat că de fapt comunicarea în compania respectivă se făcea numai în scris, oamenii nu puneau mâna pe telefon să se sune iar apelurile video nu erau încurajate. „Suntem mai productivi așa, i s-a răspuns. În plus, totul e documentat în scris."

Urmează să dea un test de aptitudine, în cazul în care e selectată pentru etapa următoare. Apoi va lucra câteva săptămâni împreună cu ei part time, așa de probă, să vadă dacă se potrivesc.

S-a gândit câteva zile bune până să-și dea seama că jobul acela nu e pentru ea. N-ar putea să stea ani de zile în spatele unui calculator, 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, bătând în continuu la mașină. Nu-i nimic rău în asta, s-a gândit, atâta timp cât ți se potrivește. Cât nu ai nevoie să pui mâna pe telefon ca să rezolvi o problemă în 5 minute, care pe chat s-ar rezolva în jumătate de oră.

Atunci și-a amintit o întâmplare din primii ei ani de HR, când i-a zis unei colege să nu-și bată capul cu o problemă neesențială. Pentru Ana, să nu-ți bați capul era tot una cu „să nu te stresezi, că se poate rezolva simplu". Pentru colega ei, să nu-ți bați capul era un fel de „las-o baltă, c-o rezolvăm altădată". Noroc c-au putut sta de vorbă și a înțeles fiecare ce a priceput cealaltă. Asta n-ar fi mers așa ușor pe chat. I-ar fi luat minute bune să-i explice colegei că e de fapt o chestiune de înțelegere a lui nu-ți bate capul, nicidecum că nu vrea s-o ajute să rezolve problema. Probabil ar fi lăsat baltă discuția, că-i prea greu să te-nțelegi om cu om pe chat. 

„Să fie oare distanța asta socială noua formă de eficiență?" s-a întrebat Ana puțin îngrijorată. „Deocamdată nu. Mai vorbim peste câțiva ani."

A deschis emailul și a scris un mesaj politicos în care i-a anunțat că jobul nu mai e de interes pentru ea. Că le mulțumește pentru disponibilitate și interes și le dorește mult succes pe viitor. Deja se simte mai bine...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Morala?
    P.S. Sunt doua tendinte clar divergente referitor la multinationale. Una prin care ne scapa de saracie si de prostie si ne face oameni si cealalata in care multinationalele sunt sclavie si daca scapi (fugi sau esti dat afara) tot oameni ne face. Foarte ciudat cum doua lucruri divergente te aduc in acelasi punct:)
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult