Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Profesorii se pierdeau, rămâneau blocați. Și atunci i-am chemat pe copiii noștri să-i ajute”. Elevii care le predau profesorilor lor o materie nouă

Antonia Haller

„În timpul orei, nu aveți voie să vă jucați”, spune una dintre regulile stricte din laboratoarele de informatică din școlile românești. Însă o fundație românească, pe nume EOS, și-a propus să scoată cuvântul „nu” din enunțul de mai sus, pentru a-i ajuta pe elevi să deprindă mai ușor noțiuni de programare și să își dezvolte gândirea critică. În parteneriat cu Microsoft și Ministerul Educației, Fundația EOS a început un program de formare în timpul căruia îi învață pe profesori să le predea copiilor informatica cu ajutorul jocului Minecraft - varianta pentru educație sau al Microbiților.

Antonia Haller, profesor de informatică la Colegiul Național Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea, a aflat de jocul Minecraft de la băiatul său și de la elevii săi de la clasă. L-a considerat inițial o pierdere de vreme. „Elevii cei mari îmi spuneau să îl las pe copilul meu să se joace pentru că e un joc foarte deștept, iar eu încercam să le explic că pierde foarte mult timp. Ei îmi spuneau: Lăsați-l să se joace, o să vedeți beneficiile mai târziu”, povestește Antonia Haller. După ce a luat parte la cursul organizat de EOS a început să vadă cum poate fi folosită versiunea educațională a jocului pentru a-i iniția pe elevi în programare, dar și pentru a-i face să înțeleagă noțiuni de chimie și de fizică. A descoperit pe site-ul Minecraft for Education lecții de informatică create de profesori din lumea întreagă pe care le pot aplica la clasă și profesorii români. Și a început să le predea și altor cadre didactice din Vâlcea noile metode.

„E primul curs de genul acesta și este foartre util pentru elevi. Atunci când predai clasic, fiind vorba despre programare, cod, algoritmică, îi poți pierde pe copii pentru că unora li se pare foarte greu”, a văzut profesoara.

Însă nici profesorilor nu le-a fost ușor să intre în lumea elevilor lor. „Copiii fac lucrul ăsta de la sine. Cu profesorii, cel puțin o jumătate de zi ne chinuiam să le spunem cum să meargă înainte, cum să se uite stânga-dreapta, pentru că nu se joacă. Și asta li se părea foarte greu - se pierdeau, rămâneau blocați. Chiar la prima grupă de formare, i-am chemat și eu și colega mea pe copiii noștri să-i ajute pe profesori. Ați căzut în apă, nu-i nimic, puteți înota. Haideți să vă arătăm cum puteți să zburați”, își amintește Antonia Haller.

„Contează foarte mult și drumul pe care îl parcurgi până la rezultat”

Dacă copiii îi ajută pe profesorii lor să se acomodeze în universul Minecraft, cei mari îi învață pe cei mici cum să îi dea acestuia o valoare care să le folosească în viața reală. 

„Inițial, profesorii au spus: Ce curs e ăsta în care ne jucăm? În momentul în care s-a ajuns la partea de cod, profesorii i-au văzut într-adevăr utilitatea și aplicabilitatea în educație. Și-au dat seama că este o altă formă de a-i convinge pe copii să învețe programare. Una este să scrii niște linii de cod, pur și simplu, și alta e să vezi urmarea a ceea ce faci. Baza este tot acolo: în algoritmică, în gândirea logică, în gândirea critică. Contează foarte mult și drumul pe care îl parcurgi până la rezultat: dacă vezi rezultatul într-o construcție, mai ales într-un joc pe care chiar îl joci, ești atras”, explică Antonia Haller.

Dacă în urmă cu 15 ani trebuia să îi învețe pe copii cum să deschidă un calculator sau cum să copieze un document, astăzi elevii se descurcă în lumea digitală mai bine decât profesorii lor. Însă acest lucru nu înseamnă că sunt utilizatori competenți de tehnologie și că o utilizează pentru a învăța. 

„Important este să înțeleagă să folosească tehnologia în avantajul lor, nu să se piardă în lumea asta”

„Viitorul aici este, indiferent în ce domeniu ne-am duce: ne uităm inclusiv la medicină, 3D printing, printarea de țesut. Important este să înțeleagă să folosească tehnologia în avantajul lor, nu să se piardă în lumea asta. Începând cu cele mai simple lucruri, au acele manuale în format electronic. Noi, profesorii și părinții, trebuie să îi ajutăm. Eu am preferat să îi blochez tableta copilului meu, să îi instalez doar manualele. Așa nu mai cară toate manualele în ghiozdan, merge la școală doar cu o tabletă și își accesează manualul”, spune profesoara.

Pentru a-și ajuta elevii să folosească tehnologia în interesullor, profesorii trebuie să știe să le livreze cunoștințele necesare într-o formă atractivă. 

„Cel mai greu e să te pui la mintea lor. E greu, pentru că noi suntem setați pe o anumită programă și este greu să adaptezi, să aduci cunoștințele pe care le ai de predat într-o formă atractivă. Eu știu că am de predat lucrul ăsta și trebuie să îl predau, dar trebuie să îl predau altfel. Acest altfel e de fapt cheia și ai satisfacții mai mari, în momentul în care îți vezi pe ei plecând încântați de la ore”, arată Antonia Haller. 

Recent, fundația EOS a organizat prima ediție a concursului național Minecraft pentru educație. 89 de echipe au recreat în Minecraft cetatea Alba Carolina, iar doi elevi ai Antoniei Haller au câștigat categoria destinată claselor a XI-a și a XII-a. „Le-am spus că se va puncta celmai mult partea de cod, le-am explicat despre ce este vorba iar ei au fost foarte atrași de partea de Java script și foarte implicați”, povestește aceasta.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult

OnLaptop

Cu o experiență de aproape 15 ani în business-ul IT, Valentin Morlovea a intrat pe nișa reparațiilor de laptop-uri în 2015, o afacere a cărei dezvoltare depinde fundamental de viteza de răspuns în soluționarea problemelor clienților. În prezent, 70% din laptopurile care intră în OnLaptop Service Center&Shop din București, sunt reparate în maxim 24 de ore, lucru care este posibil datorită dezvoltării unui soft dedicat.

Citește mai mult

iziBAC

„Am primit mesaje după ultima sesiune de Bac, pe unul dintre ele chiar l-am postat. Era o fată care nu a putut să se pregătească pentru biologie și a învățat la această materie doar cu iziBAC și în contextul acesta a luat 9.20”, povestește Adrian Stratulat.

Citește mai mult