Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Rămasă gravidă, prietena mea a fost forțată să-și dea demisia...” Despre o nouă formă de discriminare la care sunt supuse viitoarele mame din România

Bebeluși

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Domnule primar al oraşului Târgu Mureş, Dorin Florea, 

Spuneți că, în contextul discuțiilor despre dublarea alocației, vreți să introduceți condiții care trebuie îndeplinite de către orice cuplu care dorește să aibă copii: dovada unui loc de muncă și a unei locuințe stabile; situație financiară acceptabilă; un nivel de educație minim stabilit prin lege; vârsta minimă la care un adult să devină părinte.

Domnule primar, dumneavoastră ştiţi că 34.6 % din mamele anului 2018 (conform Elena Mihaela Iagăr şi Silvia Pisică, Evenimente demografice în anul 2018, Editura Institutului Naţional de Statistică, 2019) erau casnice la momentul naşterii? Îmi vine greu să cred că da. Credeţi că atât de multe femei hotărăsc să devină mame pentru trei sute de lei? Aş fi curioasă să aflu dintr-un studiu mai amănunţit propus de dvs. cum stau lucrurile. 

Haideţi să vă povestesc despre noua discriminare care se naşte în România în ceea ce le priveşte pe mame. 

Aflată la un loc de muncă, una dintre prietenele mele care era gravidă a fost convinsă să-şi semneze demisia pentru a i se face transferul pentru o altă firmă. În aceeaşi situaţie eram şi eu la momentul respectiv. Colega mea a reuşit până la urmă după multe discuţii să rezolve problema şi să i se semneze contractul. Eu nu am fost aşa norocoasă. Am zece ani de cotizaţii la stat, din care multe sume peste media naţională, iar pentru numai două luni lipsă am ajuns să nu primesc indemnizaţie. Pentru că am aşteptat o lună, am aşteptat două, am aşteptat şase şi am plecat. Am renunţat. Am rămas apoi gravidă. Dacă dumneavoastră, domnule primar, mi-aţi fi luat şi banii de alocaţie, nu ar fi fost prea uşor. Norocul meu că am sprijin. Altă prietenă a fost concediată. Nu a putut da firma în judecată din cauza faptului că nu are o fire războinică. Poate multe alte femei nu dispun de banii necesari pentru a putea angaja un avocat.

Laptele praf pentru un copil mic, în cazul în care din diverse motive nu poţi alăpta, costă undeva la cinci sute de lei pe lună; vaccinul pentru Rotavirus în două tranşe costă peste cinci sute de lei; un cărucior pentru copil costă peste o mie cinci sute de lei. Să mai continui? Poate până acum v-aţi lămurit. 

Nu este suficient că oricum legea actuală este o lege defectă, conform căreia o femeie care a lucrat numai un an de zile primeşte indemnizaţie, iar altă femeie care a lucrat zece ani, dar a avut o problemă în ultima vreme, nu primeşte nimic? 

Aveţi idee cum stăm cu sporul natural în România? Sună poate prea pragmatic şi lipsit de empatie, dar suntem martori ai majorării sarcinii economice a populaţiei active mai mult ca oricând. 

O singură întrebare mai am: Pensiile speciale sunt toate pe merit, domnule primar?

Având în vedere că problema dumneavoastră majoră se pare că sunt nou născuţii, să-mi fie cu iertare, dar mă face să cred totuşi că este o problemă personală. Rromi sau nu, cetăţenii respectivi sunt şi dumnealor cetăţeni ai acestei ţări, iar dumneavoastră nu aveţi niciun drept să interziceţi cuiva să aibă copii. Se pare că ne plac extremele, căci am plecat de la „decreţei” dacă ne amintim.

Gândiţi-vă bine, domnule primar, înainte să tăiaţi dreptul de a fi mame celor 34% din femeile care ar putea da naştere. În plus, vorbim despre 300 de lei, nu despre 300 de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    eS tufe mulea.
    • Like 0
  • check icon
    Legea nu protejează explicit în privința asta femeile însărcinate? Ar trebui!
    • Like 2


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult