Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Rămasă gravidă, prietena mea a fost forțată să-și dea demisia...” Despre o nouă formă de discriminare la care sunt supuse viitoarele mame din România

Bebeluși

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Domnule primar al oraşului Târgu Mureş, Dorin Florea, 

Spuneți că, în contextul discuțiilor despre dublarea alocației, vreți să introduceți condiții care trebuie îndeplinite de către orice cuplu care dorește să aibă copii: dovada unui loc de muncă și a unei locuințe stabile; situație financiară acceptabilă; un nivel de educație minim stabilit prin lege; vârsta minimă la care un adult să devină părinte.

Domnule primar, dumneavoastră ştiţi că 34.6 % din mamele anului 2018 (conform Elena Mihaela Iagăr şi Silvia Pisică, Evenimente demografice în anul 2018, Editura Institutului Naţional de Statistică, 2019) erau casnice la momentul naşterii? Îmi vine greu să cred că da. Credeţi că atât de multe femei hotărăsc să devină mame pentru trei sute de lei? Aş fi curioasă să aflu dintr-un studiu mai amănunţit propus de dvs. cum stau lucrurile. 

Haideţi să vă povestesc despre noua discriminare care se naşte în România în ceea ce le priveşte pe mame. 

Aflată la un loc de muncă, una dintre prietenele mele care era gravidă a fost convinsă să-şi semneze demisia pentru a i se face transferul pentru o altă firmă. În aceeaşi situaţie eram şi eu la momentul respectiv. Colega mea a reuşit până la urmă după multe discuţii să rezolve problema şi să i se semneze contractul. Eu nu am fost aşa norocoasă. Am zece ani de cotizaţii la stat, din care multe sume peste media naţională, iar pentru numai două luni lipsă am ajuns să nu primesc indemnizaţie. Pentru că am aşteptat o lună, am aşteptat două, am aşteptat şase şi am plecat. Am renunţat. Am rămas apoi gravidă. Dacă dumneavoastră, domnule primar, mi-aţi fi luat şi banii de alocaţie, nu ar fi fost prea uşor. Norocul meu că am sprijin. Altă prietenă a fost concediată. Nu a putut da firma în judecată din cauza faptului că nu are o fire războinică. Poate multe alte femei nu dispun de banii necesari pentru a putea angaja un avocat.

Laptele praf pentru un copil mic, în cazul în care din diverse motive nu poţi alăpta, costă undeva la cinci sute de lei pe lună; vaccinul pentru Rotavirus în două tranşe costă peste cinci sute de lei; un cărucior pentru copil costă peste o mie cinci sute de lei. Să mai continui? Poate până acum v-aţi lămurit. 

Nu este suficient că oricum legea actuală este o lege defectă, conform căreia o femeie care a lucrat numai un an de zile primeşte indemnizaţie, iar altă femeie care a lucrat zece ani, dar a avut o problemă în ultima vreme, nu primeşte nimic? 

Aveţi idee cum stăm cu sporul natural în România? Sună poate prea pragmatic şi lipsit de empatie, dar suntem martori ai majorării sarcinii economice a populaţiei active mai mult ca oricând. 

O singură întrebare mai am: Pensiile speciale sunt toate pe merit, domnule primar?

Având în vedere că problema dumneavoastră majoră se pare că sunt nou născuţii, să-mi fie cu iertare, dar mă face să cred totuşi că este o problemă personală. Rromi sau nu, cetăţenii respectivi sunt şi dumnealor cetăţeni ai acestei ţări, iar dumneavoastră nu aveţi niciun drept să interziceţi cuiva să aibă copii. Se pare că ne plac extremele, căci am plecat de la „decreţei” dacă ne amintim.

Gândiţi-vă bine, domnule primar, înainte să tăiaţi dreptul de a fi mame celor 34% din femeile care ar putea da naştere. În plus, vorbim despre 300 de lei, nu despre 300 de euro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    eS tufe mulea.
    • Like 0
  • check icon
    Legea nu protejează explicit în privința asta femeile însărcinate? Ar trebui!
    • Like 2


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult