Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Pregătiți-vă de acum de impact: ce se va întâmpla după 2030, anul în care generația „decrețeilor” din România va începe să iasă la pensie

familie - getty

Foto Guliver/Getty Images

Într-un articol precedent am arătat cum Pilonul 1 de pensii nu este sustenabil pe termen lung, aratându-și deja limitele.

Numărul pensionarilor va exploda după 2030, când vor ieși din activitate cei din generația „decrețeilor” și statul va trebui să plătească pensii acestora. Între 1966 și 1969 s-au născut 1,8 milioane copii. Aceștia vor ajunge la vârsta de pensionare în intervalul 2030 – 2035.

Imaginați-vă anul 2030, cu un sistem de pensii Pilon 1, din care vor fi plătite pensiile a peste 6,3 milioane pensionari, iar numărul angajaților va fi de cel mult 4,3-4,5 milioane. Cifrele pot evolua diferit la nivelul anului 2030, însă cele mai multe proiecții estimează acest număr de angajați.

Dar să mergem și mai departe și să aruncăm o privire pe proiecțiile aferente anului 2040. Conform unui studiu al Asociației Pensiilor Administrate Privat din România un salariat va susține 2,5 pensionari. Mai mult decât atât, numărul salariaților va fi sub 3 milioane, iar cel al pensionarilor va depăși 7 milioane.

Din această perspectivă, viitorul arată sumbru. Asta se întâmplă în România - se nasc din ce în ce mai puțini copii care în viitor să susțină piața muncii, din țară au emigrat cel puțin 4 milioane de români, conform OCDE, iar imigranții evită România.

Pentru ca sistemul să nu intre în colaps - căci da, acesta este drumul pe care mergem în prezent - va fi nevoie de decizii politice majore care să protejeze actualii pensionari, dar acest lucru să nu se realizeze în detrimentul viitorilor beneficiari de pensii.

Imaginați-vă o țară cu peste 7 milioane de pensionari, care este viitorul acelei țări? Este cineva convins că tinerii vor fi tentați să rămână în România împovărați fiind de taxe și impozite? Nu, probabil numărul de lucrători va fi nu de sub 3 milioane, ci chiar mai redus, iar presiunea pe fiecare angajat va fi atât de ridicată, încât vom avea atât angajați, dar și pensionari săraci și nefericiți.

În prezent, pensionarii depind de alocările de la buget pentru plata pensiilor. Acesta și-a atins limitele, va intra în colaps în lipsa unor reforme structurale. Nu există niciun fundament economic prin care sistemul de pensii Pilon 1 să poată fi redresat, iar scăderea numărului de angajați, concomitent cu creșterea numărului de pensionari, îl va pulveriza. 

Există două soluții pe care politicienii le pot lua în considerare pentru a reechilibra sistemul de pensii, dar și rata scăzută a natalității.

Prima soluție este reprezentată de creșterea ratei de imigrație. România poate atrage forță de muncă din străinătate, oameni calificați, pentru a compensa rata de emigrație.

Cea de-a doua este reprezentată de reîntoarcerea românilor plecați peste hotare, care la vârsta pensionării vor alege România pentru a-și duce traiul. În țara natală costurile de trai sunt mai reduse decât în Vestul Europei, mulți dintre cei ce au muncit în străinătate dețin deja o casă în România, iar țara natală va reprezenta o bună opțiune pentru aceștia.

Astfel, pot intra anual în România peste 14,4 miliarde de euro, care să susțină un buget alocat plății pensiilor.

Calcul: 2.000.000 (nr. posibil al cetățenilor români întorși în țară) x 600 euro (pensie lunară minimă) x 12 luni = 14,4 miliarde euro.

Cifrele utilizate sunt ipotetice și pot diferi, însă acesta este un scenariu.

Cel de-al treilea scenariu este reprezentat de creșterea contribuțiilor la Pilonul 2 de pensii. Mai jos aveți un calcul aferent unui salariu mediu net pe economie (sursa: calculator-salarii.ro):


Priviți cifra de 1291 lei, aferentă CAS. Ce vă spune această sumă?

Știți care este în prezent procentul aferent viramentului lunar la Pilonul 2 de pensii? Acesta este de 3,75% din salariul brut, adică cca. 193 de lei. Conform legii, procentul trebuia să atingă 6%, adică 309 lei și chiar și așa este un procent redus.

Din întreaga sumă aferentă CAS, angajații virează către Pilonul 2 suma de 193 de lei. Restul de 1097 de lei, merge la pilonul 1, adică plata pensiilor celor ieșiți din activitate în prezent. Cum vi se pare această diferență? Este echitabil?

Când auziți că se promit creșteri de pensii nu statul este cel ce plătește acele măriri, ci voi. Statul doar redistribuie ceea ce ia de la fiecare dintre noi și virează către pensionari.

Când veți ieși la pensie numărul celor ce vor activa în piața muncii, conform proiecțiilor actuale, nu va depăși 3 milioane de angajați. Vom avea cu toții pensii mici din cauza numărul redus de angajați, care la rândul lor vor fi împovărați de taxe.

Creșterea contribuției la Pilonul 2 va avea multiple efecte pozitive atât în ceea ce privește veniturile viitorilor pensionari, dar și asupra pieței de capital. Pilonul 2 reprezintă pilonul de bază al pieței de capital din România în condițiile în care cele 7 fonduri de pensii private Pilon 2 au investit peste 7,5 miliarde de lei la Bursa de Valori București.

Acesta se poate numi și patriotism economic. O masă largă de cetățeni, care prin intermediul fondurilor de pensii, investesc în economia națională bani pentru a-și maximiza veniturile viitoare aduce atât sănătate economică și libertate.

În ultimii 3 ani, românii au ieșit în stradă nu doar pentru a se opune unor decizii politice, dar și pentru a demonstra pentru susținerea Pilonului 2 de pensii. Oamenii au perceput condițiile impuse fondurilor de pensii ca un atentat la adresa propriei independențe. Oamenii au câștigat, acum trebuie să mergem mai departe și să analizăm cum putem găsi acel amestec optim de decizii care să permită o existență decentă atât actualilor pensionari, bunicii și părinții noștri, dar și nouă. O generație independentă...

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Principala problema urmează să apară în administratia publica, de îndată ce vor începe să plece decrețeii la pensie (nici mie nu-mi place termenul "decreței", mai ales că mi se aplică, născut fiind în anii '70, dar altul n-avem). Situația este mai gravă decât la privat, pentru că acolo se mai poate negocia, poți să "cumperi" un bătrân (vorba autorului articolului) sau să-l motivezi să lucreze în continuare, un patron isteț are diverse pârghii - salariu, program de lucru flexibil, poate și un post de (middle) management etc.
    La stat, însă, problema e mai complicată, acolo nu există aceste pârhghii de motivare, există doar principiul "știi să faci? atunci fă și pentru X și Z, că ei nu știu/nu pot/nu vor!".
    Functionariatul din aparatul ministerelor, agențiilor și celorlalte structuri se împarte în două categorii: oamenii care fac treabă și cei care stau pe lângă ei și chibițează, aka nu fac mare lucru. Cu alte cuvinte, dacă mâine s-ar privatiza serviciile statului, prima categorie sunt cei pe care orice patron i-ar păstra, iar a doua categorie sunt cei care ar fi dați afară.
    Problema e că ambele categorii abia așteaptă pensia și să iasă din sistem, cu două excepții minore: 1) directorașii de prin ministere care au învățat să se facă utili tuturor partidelor politice și care primesc locuri prin consilii de administrație la companii de stat și 2) șmecherii din armată-poliție, pentru care ieșirea la pensie la 45 de ani este o realitate și nu o glumă, cum ar trebui să fie.
    În rest, funcționarii sunt din ce în ce mai sătui de tot felul de lucruri, precum:
    - presiunile, mofturile si istericalele demnitarilor (numiti sau alesi), care nu numai că nu cunosc legislația dar mai și cer lucruri imposibile legal (gen ministra Monica Ridzi, care făcea ședințe cu funcționarii din subordine cerându-le să "găsească soluții", când singurele soluții erau ilegale, motiv pentru care a și ajuns la pușcărie);
    - protejații politicienilor, care trebuie purtați în spate pentru că "a lucrat la cabinetul lui X", și care protejați adesea nu au bunul simț măcar să mimeze interesul sau munca (a se vedea cazul angajărilor fictive ale lui Dragnea, cucoanele alea doreau să li se trimită mașina instituției ca să vină la locul de muncă oficial...)
    - schimbarile de legislatie de la o guvernare la alta, când ce a fost OK este acum greșit și "e nevoie de o reformare din temelie a sistemului, bla, bla, bla", cu rezultatele care se văd în sănătate, educație, politici economice ș.a.
    - "contrele" dintre institutiile statului, provocate de legislația incoerentă, gen Curtea de Conturi zice ca e albă, Agentia Nationala pentru Achizitii Publice zice ca e neagră... Cine trage ponoasele pentru lipsa de claritate a legislației, scriind hârtii peste hârtii și plimbându-le între instituțiile lipsite de coordonare? Funcționarul public, despre care mulți politicieni imbecili par să creadă că-și face singur legile și normele de aplicare a acestora!
    - stupizenia multor cetățeni care, după ce că nici măcar nu merg la vot, se așteaptă de la funcționari "să reformeze sistemul", probabil printr-o mișcare de forță din interior, un fel de lovitură de stat administrativă împotriva politicienilor !?!

    Cu toate aceste belele pe cap, zi de zi, nu e de mirare că ți se face scârbă și nici nu mai vrei să auzi de administrația publică. Și apropo de cele două categorii de funcționari descrise mai sus: dacă aceia care fac treabă abia așteaptă să plece, crede cineva despre ceilalți, paraziții, că ar avea de gând să rămână în sistem, probabil să facă după pensie ce n-au făcut până atunci? Hai, să fim serioși!

    Dacă la această situație se adaugă și problema calității profesionale și intelectuale a noilor generații intrate în administrația publică - tinerii născuți după 1990, mulți dintre ei absolvenți de universități private gen Spiru Haret (!), obsedați de whatsapp și care se închină la influencerii de pe web, convinși că Che Guevara a fost un fotbalist iar Basarabia este zona Gării Basarab din București, atunci putem să concluzionăm că vom avea ocazia să trăim vremuri interesante, vorba chinezilor. (Da, exagerez, sunt mulți tineri bine educați în generațiile post 1990, dar oare câți au mai rămas în țară, respectiv dintre aceștia, câți își doresc să lucreze în mult-hulitul sistem public?)
    • Like 0
  • Autorul vrea sa spuna in final ca, indiferent ce am face, in tarisoara asta nu vom avea sanse niciodata. Geaba s-a schimbat regimul acum 30 de ani, geaba au trecut 30 de ani, geaba ganduri de viitor, adica parc-am fi blestemati!!!!!
    • Like 1
  • Delia MC Delia MC check icon
    1. Slabă speranță că din cei plecați se vor întoarce mulți. Poate la pensie, cu pensia de dincolo dar nici ăștia mulți și asta din cauza sistemului de sănătate și cei cu contracte temporare de muncă. La 45-50 de ani cine vine s-o ia de la capăt cu salariul minim? Iar afacerile individuale nu consumă dar nici nu produc bani pentru fondul de pensii. Cel mai probabil vor opta pentru o pensie privată.
    2.Imigrația pe modelul german. Cand Merkel a spus " wir schaffen das " in sinea ei probabil la asta s-a referit. Și unii o cred proastă...
    3. Pilotul 2 e o soluție limitată și supusă "intemperiilor" - vezi cum psd se întindea la el și își propunea să-l desființeze. Soluția e învestirea în fonduri mutuale și de investiții (NU ca FNI) sigure (pilonul 3) dar asta presupune o alfabetizare financiară pe fast forward în stilul cunoscut: românii au "talentul" deosebit de a se confrunta repede cu probleme care la alții se manifestă în timp. Americanii sunt din 1984 responsabili de pensia lor. Acest decalaj e foarte greu spre imposibil de recuperat. Plus că unele fonduri noi ar găsi cu siguranță un mod de a-și păcăli clienții. Așa că situația rămâne extrem de complicată...
    • Like 2
    • @ Delia MC
      Felicitări doamna ați atins bine problema, și soluția chiar ar fii sa investim în pensii private că și alții,la nici o țară în afara de noi nu aștept oamenii numai pensie de la stat sunt combinate cu pensii private! Investesc in fonduri mutuale ce aș putea să facem și noi,avem posibilitatea
      • Like 0
  • Pentru un stagiu complet de cotizare estimat la 36 de ani şi o contribuţie lunară medie la pensie de 400 lei, obţinem suma aproximativă 172800 lei. Media duratei de viaţă a pensionarilor în Romania (medie care include atât bărbaţii cât şi femeile) este estimată la aproximativ 69 ani. Media actuală a vârstei de pensionare în România este (aproximativ) 62 ani (nu-i considerăm aici pe tovarăşii speciali, puţini, da' mulţi...). Prin urmare, din contribuţia plătită în lungul anilor lucraţi, un pensionar "mediu" ar trebui să primească o pensie medie lunară estimată la 172800:(12x7), adică aproximativ 2000 lei lunar. Există corecţii care o reduc la aproximativ 1700 lei lunar. Aşadar, actualii angajaţi contribuie pentru viitoarele lor pensii, domnule economist, nu plătesc, după cum insinuaţi, pensiile actualilor pensionari.

    Din punct de vedere al sistemului de pensii de stat, situaţia ideală ar fi cea în care durata medie de viaţă coincide cu stagiul complet de cotizare. Cum în România lucrurile nu stau aşa, putem ajunge la ea aplicând două soluţii: ori mărim vârsta de pensionare, ori scădem durata medie de viaţă! Dumneavoastră ce părere aveţi? În rest, vorbiţi vorbe...
    • Like 1
  • Alex Alx Alex Alx check icon
    2 solutii perfect realizabile:

    1. devalorizarea monedei astfel incat pensia sa nu mai reprezinte nimic ca putere de cumparare
    2. o revolutie inspre o alta organizare sociala, fara pensii si obligatii sociale. reset.
    • Like 1
  • Forta de munca necesara va fi adusa de afara. Productivitatea va creste, a crescut in ultimii 10 ani, deci vor creste si veniturile la buget. Astea se vor redistribui, pentru ca, ghici ce, pensionarii voteaza!
    Nu urmeaza apocalipsa: doar trebuie sa intelegem ca in Romania vor fi din ce in ce mai putini romani si mai multi altii, care vor lucra pentru pensiile batranilor nostri. Asta se intampla in Italia, Spania si Germania, romanii lucreaza si nativii iau pensii.
    A doua limba vorbita in Toronto nu e franceza, ci chineza. Iar strazile sunt pline de barbati cu turban si de femei cu rochii multicolore. Cu multi copii. Franceza e abia a noua limba...si a fost candva a doua!
    Asta e globalizarea, oamenii sunt din ce in ce mai multi si mai mobili. Treaba Romaniei e sa creeze conditii de dezvoltare a afacerilor, iar capitalul si oamenii vor veni. In felul asta pensionarii vor fi in siguranta.
    • Like 4
    • @ Cristian Dogar
      Dan check icon
      Domnule Cristian Dogaru,, tocmai ai spus ,cam ce doream si eu ,sa spun.Dar , ma intreb ,? Oare de ce au ,facut britanicii BREXIT ?? Oare din cauza ,ca ; Primarul Londrei este de orig. musulman ? Si la fel ,ca in Canada , Musulmanii sunt ,foarte multi si stapanesc ,anumite zone,unde nici Politia nu are acces? La fel in Paris, deci sa intelegem ca urmeaza Romania !! Adevarul este ca ,asiaticii ,sunt mai rezistenti la efortul fizic sustinut, si mai seriosi in munca care o presteaza .Referitor la pensii , asa este , Grija politicienilor cred ca ; ar fi mai bine sa ,faca o Lege echitabile a pensiilor , si sa se termine cu ,,PENSIA SPECIALA ,,ptr ca ,odata ajunsi la varsta de pensionare ,,vorba d-lui CTP.. Un batran == Un batran ,, Sa fie o diferenta ,dar nu una astronomica,,
      • Like 2
    • @ Dan
      Delia MC Delia MC check icon
      Big like.
      Englezii și-au dat puțin cu tesla în capete (alea pline acum de fumuri naționaliste) și încă nu realizează. Mda, ambițiile politice ale lui Boris Johnson...
      • Like 1
    • @ Delia MC
      englezii nu si-au dat cu nimic nicaieri. Pot primi in continuare imigranti, treaba e ca ii vor primi doar pe aceia pe care au ei chef. Pe restul ii intorc de la granita. Aven nevoie de zugravi? Primim zugravi. Ne trebuie IT-isti? Dati-le drumul sa vina. Vrem musulmani cu multi copii dupa ei sa stea pe ajutoare? NU, nu-i vrem, inapoi de unde au venit.
      • Like 0
  • pai sa nu mai plece din tara salariile nu mai sunt bataie de joc patronatul nu are incotro decat sa mareasca salariile si atunci o mai buna echitate raport intre munca si salarii ai va face sa nu mai plece din tara mai e si chestie de patriotism da asta la generatiA facebook ZERO
    • Like 1
  • In 2030 voi avea 45 de ani vechime si STAGIU DE COTIZARE. Statul imi ia acum 25% din salariu CAS (echivalentul unei pensii bunicele) luna de luna. Vreau doar sa-mi dea inapoi banii mei, nu vreau nimic de la contributorii de atunci, multi-putini, cati vor fi ei... Speranta de viata este de 72 de ani, rezulta ca pentru fiecare an de pensie, voi fi muncit cam 6 ani si jumate. Contributiile pe 6 ani si jumatate ajung chiar si pentru o pensie... speciala pentru un an de "varsta a 3-a". Adica ar trebui sa am o pensie de vreo 5000 - 6000 de lei, chiar spre 7000 de lei (uitandu-ma la... CV) . Nu-i invrajbiti pe tinerii de azi contra parintilor si bunicilor lor, ca si ei la randul lor vor primi de la copiii si nepotii lor! Trebuie sa constientizati toti ca pensionarii nu sunt "asistati sociali", ei primesc inapoi ceea ce au dat deja societatii, pentru a o mentine in functiune, zeci de ani la rand! Va plac pozele cu lupi, in care cei valizi ii protejeaza pe cei batrani, dar cand e sa aplicati la oameni aceleasi principii, sentimentele se schimba, ei sunt doar babe, mosi, balast pentru cei activi...
    • Like 9
  • Teoretic sună apocaliptic.....în realitate impactul este un fâââssss, un procent important din cele 1,8 mil au plecat demult din această țară în care nu mai ai loc de SPECIALI.....
    • Like 2
  • A venit Câțu acum cu pachetul de reglementare a așa ziselor contracte part-time așa că problema e rezolvată parțial , cu contracte de două și patru ore cel puțin un milion de oameni nu vor mai avea pensii și astfel se scapă de o parte din problemă. ,, Soluții " sunt iar asta e una dintre ele iar pentru ceilalți ridicam vârstă de pensionare la nivel occidental iar cum noi nu trăim atât problema e ca și rezolvată. Să fim ,, optimiști", noi avem ,,soluții ", suntem dăștepți.
    • Like 1


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult