Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Se urmărește lichidarea bătrânilor”

Tineri și bătrâni, covid-19

Foto: Robert Ghement/ EPA/ Profimedia Images

După 89, odată cu acordarea libertății de exprimare, România s-a îmbolnăvit grav de scenarită. Manifestările acestei maladii sociale erau vizibile cu mult înainte, bârfa, zvonistica, cleveteala, toate acestea adânc înrădăcinate în ființă națională au dus la proliferarea scenaritei. Românii nu au încredere în autorități, este ceva legat de ființa națională, un sentiment istoric moștenit din generație în generație. Nu e mai puțin adevărat că nici autoritățile, conducătorii, nu au făcut nimic, dar absolut nimic, să schimbe acestă situație. Cetățenii văd în stat un dușman, un asupritor, un boier tiran și neîngăduitor. Din acest motiv suntem suspicioși, neîncrezători, precauți. Este și o caracteristică profundă a naturii noastre rurale, țăranii nu au încredere.

Oamenii niciodată nu au considerat că statul sunt ei, statul a fost întotdeauna „tagma jefuitorilor”. Securitatea a speculat această slăbiciune, în dorința cronică de a controla populația și-a construit un sistem diabolic de răspândire de zvonuri și dezinformare. În laboratoare lor au inventat scenarii cât mai fanteziste, toate având rolul de a dezbina, de a înfricoșa, de a controla. Astăzi toți acei scenariști au ieșit la lumină, ei și urmașii lor. Apar la televizor sub titulatura de maeștri ai presei, specialiști în nimic, analiști fără obiect al muncii.

S-a propagat cu putere varianta că acest virus a fost fabricat de oamenii răi cu scopul de a lichida populația în vârstă a planetei care constituie astăzi o povara financiară. Se pornește invariabil de la o declarație a doamnei Lagarde care, se uită să se precizeze acest amănunt important, analizând deficitele fondurilor de pensie, a conchis că oamenii trăiesc mai mult, prea mult. De aici, cârcotașii au pornit și au brodat: „Se vrea omorârea pensionarilor”. Declarația e mai veche, e făcută în contextul crizei din 2008, iar la vremea respectivă s-a comentat că, de fapt, se urmărește creșterea vârstei de pensionare. Un biolog, îmi pare rău că nu i-am reținut numele, dar nu e singurul, a spus că este absolut normal să apară o asemenea pandemie, e o chestiune naturală care se întâmplă mai ales când apare suprapopulare și a dat exemplu rozătoarelor. A explicat foarte clar că din analiza virusului, așa cum este el astăzi, nu rezultă deloc că ar fi fost fabricat în laborator, mai mult chiar, arată foarte natural. A mai vorbit și despre selecția naturală, o lege fundamentală a vieții. Selecția naturală nu are legătură nici cu fondurile de pensie, nici cu laboratoarele, ea există pur și simplu.

Nu există nici cea mai mică dovadă că acest virus a fost făcut, putea să fie un cutremur devastator, un război sau o inundație. Pe planetă am schimbat toate echilibrele, am distrus, am exploatat, am poluat. În condițiile acestea ne putem aștepta la absolut orice. Știm din fizică că la o acțiune există și o reacțiune de forță egală și de sens invers.

Nu cred în teoria cu ocultă mondială, cred că planetă asta poate să ne facă cel puțin la fel de rău precum i-am făcut noi. Atâta timp cât între vorbele doamnei Lagarde și virusul Covid 19 nu se face o legătură clară, toate scenariile astea sunt apă de ploaie. Cei care le vehiculează sunt rău intenționați, vor să inducă panică, ura, răzbunare. Și cam ce-ar dori acești domni atotștiutori? Să închidem granițele, să fugim în peșteri și să aprindem focul cu scânteia de la cremene. Sau poate ar vrea ca odată cu granițele închise stăpânii lor să pună șaua pe noi și să continue să fure fără nicio frică?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nu exista dovezi ca a fost facut, dar nici ca nu a fost facut. In schimb este evident ca multe elite chiar vor sa scape de batrani.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult