Sari la continut
Prevenție

„Somnolența în timpul zilei poate să fie cauzată de sindromul de apnee în somn.” Medicul pneumolog Marius Sava, despre o afecțiune pe care pacienții o pot conștientiza doar rareori de unii singuri

Marius Sava

Foto: captura youtube doctor de bine

O afecțiune răspândită mai ales în rândul bărbaților trecuți de 40 de ani, apneea în somn poate trece neobservată de pacientul care poate experimenta în timpul zilei o stare de somnolență, aparent lipsită de explicație. Partenerul este cel care sesizează în timpul nopții sforăitul intens și, mai îngrijorător, momentele în care respirația i se oprește cu totul: de zece ori sau de zeci de ori pe oră, cu consecințe din cele mai grave pentru sănătate.

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

„Am avut pacienți cărora li se oprea respirația de 85 de ori pe oră. Problema este că, în momentul în care se oprește repirația, scade saturația oxigenului din sânge, ajunge până la 75-76, la nivel de terapie intensivă. Apoi pacientul iar respiră normal, după care iar scade saturația și, bineînțeles, crește pulsul, ca să compenseze. Vă dați seama ce se întâmplă cu inima, nu mai este sub nicio formă în parametri”, explică medicul, într-un interviu pentru habits by Republica, realizat cu susținerea Rețelei de Sănătate Regina Maria. 

Citiți interviul pe larg:

Ce este și cum se manifestă apneea în somn?

Prima dată trebuie să înțelegem ce înseamnă termenul de apnee - înseamnă momentul în care nu există respirație. Poate fi vorba despre oprirea voită a respirației, cum se întâmplă când cineva face scufundări sau când cântăreții se antrenează pentru canto și folosesc o tehnică de apnee pentru a mări capacitatea plămânului. O problemă este ce se întâmplă când apneea apare în timpul somnului. Apneea poate să fie normală, dacă respirația se oprește de mai puțin de cinci ori pe oră - așa ne-a lăsat natura, din când în când să mai fie câte un reset. Când există mai mult de cinci astfel de episoade într-o oră, atunci începe să se numească apnee în somn.

În cazul acestor episoade normale, oprirea respirației este precedată de sforăit?

Nu neapărat, eu nu sforăi și am trei opriri de respirație într-o oră, mi-am făcut singur poligrafia. Respirația încetinește ușor, ușor, are loc un platou în care se oprește, după care reîncepi să respiri.

Când încep să apară problemele?

Până în cinci opriri sunt normale, când sunt mai mult de cinci opriri de respirație, atunci devine patologic câteodată. De ce câteodată? Pentru că dacă există până în 15 opriri de respirație și nu ai nicio afectare de organ, nu ești somnolent, nu ai hipertensiune, nu ai fibrilație, nu trebuie făcut nimic. Dar, dacă unul din aceste simptome există în timpul zilei - sau dacă există afectare de organ, atunci trebuie făcut ceva.

Apoi ajungem la sindromul de apnee în somn, unde sunt mai mult de 30 de opriri pe oră. În momentul acela, fie că este afectat un organ, fie că nu este, trebuie tratament.

Cum poți să îți dai seama că suferi de apnee în somn și că trebuie să mergi la medic?

La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul. Mai exact soțul vine cu soția - niciodată nu mi s-a întâmplat să fie invers, iar soția spune: Sforăie rău de tot și din când în când i se oprește respirația, și l-am cronometrat și i se oprește respirația și 50 de secunde.

Pacientul rareori simte apneea. Sunt unii pacienți care se trezesc cu o lipsă de aer acută, mai ales celor tineri li se întâmplă asta, pentru că sunt mai viguroși. Primul simptom sesizat de partener este sforăitul intens, pentru că sforăitul intens este un precursor al apneei.

Sforăitul este un sunet mecanic, produs de o vibrație în gâtul nostru, nu în nas. În momentul în care  tubul prin care trece aerul se îngustează, se înregistrează o vibrație. Când diametrul tubului prin care trece aerul scade la jumătate, are loc hypopnea. Așadar prima dată se înregistrează sforăitul, apoi, când scade calibrul tubului la jumătate, adică scade respirația la jumătate, este hypopnee, iar când aerul nu mai trece deloc este apnee. Cumva, prima etapă în formare unei apneei este hypopnea. 

Cine este mai predispus la această afecțiune?

Bărbații sunt cei mai afectați. Cauza este, pe de-o parte, una hormonală, dar mai este și faptul că bărbații au de obicei grăsimea dispusă în partea superioară a corpului. Și când grăsimea este în partea superioară a corpului, structurile gâtului nu mai funcționează cum trebuie. La pacienții cu obezitate, bărbați, incidența apneei este foarte ridicată. Așadar, dacă ai un indice de masă corporală peste 35 - indicele de masă corporală se calculează foarte ușor, greutate supra pătratul înălțimii, și sforăi, trebuie să te duci la medic.

Vârsta este un alt factor, pacienții predispuși la apnee au în general peste 40 de ani. Apneea în somn este cauzată cumva de slăbiciunea musculară, de faptul că mușchiul începe să își piardă din fermitate.

Care sunt cauzele sindromului de apnee în somn?

Există două tipuri de apnee. Apneea de tip central și apneea de tip obstructiv. Apneea de tip central semnifică oprirea respirației din cauză centrală, din cauză că lipsește triggerul - creierul nu-ți dă comanda să respiri. Asta se întâmplă în momentul în care pacientul are sechele după un accident vascular cerebral sau are niște boli neurologice rare.

Mai există un tip de apnee, tot centrală, cauzat de inimă, se numește respirație periodică. Inima își calibrează volumul de sânge prin respirație. E ceva mai rară și pentru tratarea ei este nevoie de o echipă medicală pluridisciplinară.

Și există apneea de tip obstructiv, în care există un obstacol pe tractul respirator. 85% din apneea de tip obstructiv este cauzată de obezitate, pacienții care au obezitate au un risc foarte mare de a o face. În celelalte 15% din cazuri, apneea este cauzată de o anumită conformație. Dacă nasul nu este într-o condiție bună, dacă ai rinită cronică, dacă ai o anumită alergie și ți se inflamează cornetele nazale, dacă ai o conformație a laringelui sau faringelui ciudată, dacă ai macroglosie - limba e foarte mare, dacă ai mandibula și maxilarul confomate într-un anumit fel, atunci ai un risc de a avea sindrom de apnee în somn. 

Ce anume din stilul de viață poate agrava apneea în somn?

Consumul de alcool seara, care are un efect miorelaxant și face ca mușchiul să nu mai acționeze la capacitate maximă. De asemenea, medicamentele miorelaxante. antidepresivele puternice sunt cauzatoare de sindrom de apnee în somn, câteodată obstructiv sau câteodată chiar central. Mai sunt și o serie de afecțiuni, precum hipotiroidia care pot cauza apnee în somn.

Care sunt cele mai grave consecințe ale acestei afecțiuni?

Am avut pacienți cărora li se oprea respirația de 85 de ori pe oră. Problema este că, în momentul în care se oprește repirația, scade saturația oxigenului din sânge, ajunge până la 75-76, la nivel de terapie intensivă. Apoi pacientul iar respiră normal, după care iar scade saturația și, bineînțeles, crește pulsul, ca să compenseze. Vă dați seama ce se întâmplă cu inima, nu mai este sub nicio formă în parametri.

Sindromul de apnee în somn are și o serie de complicații. Somnolența în timpul zilei poate să fie cauzată de sindromul de apnee în somn. Creierul stă, în timpul nopții, într-o stare de agitație ca să nu te lase să mori. Se trezește, încearcă să doarmă, apoi se trezește din nou, își spune: Moare, ia să-i dau un impuls electric. Acestea se numesc microtreziri și afectează calitatea somnului, fără ca pacientul să știe. Vă dați seama care sunt riscurile, dacă o astfel de persoană este șofer. De aceea, de acum un an și ceva, pentru șoferii profesioniști s-a introdus vizita obligatorie la somnolog.

Cel mai grav efect al sindromului de apnee în somn - rar întâlnit, este moarte subită în somn. La un moment dat creierul nu mai dă comandă de respirație și te lasă în apnee. Este foarte rară, dar se întâmplă. Sindromul de apnee în somn poate să afecteze absolut orice organism. În momentul apneei, crește stresul oxidativ, scade oxigenul și crește nivelul dioxidului de carbon. Noi suntem niște ființe care supraviețuim cu oxigen și, când crește dioxidul de carbon, se înregistrează foarte multe efecte la nivelul multor organe. La nivelul creierului poți să faci AVC, mai există o ateroscleroză accelerată - se pune grăsime pe artere, se îngustează calibrul arterei și nu mai ajunge sânge la creier. La inimă, există complicații precum aritmiile sau fibrilațiile atriale. Cauza cel mai des întâlnită a fibrilațiilor atriale, pe lângă boala ischemică, este sindromul de apnee în somn. Este hipertensiunea arterială, rezistentă la tratamentul medicamentos. Infarctul miocardic acut poate fi cauzat tot de sindromul de apnee în somn. Și mai există un ansamblu de afecțiuni, se numește sindrom metabolic. Sindromul metabolic înseamnă începutul de diabet, care poate să aibă drept cauză sindromul de apnee în somn, steatoza hepatică, disfuncția erectilă. 

Cum se pune diagnosticul, după ce pacientul se prezintă în cabinet însoțit de partener, așa cum povesteați?

Medicul face anamneza, apoi pacientul trebuie să răspundă la două chestionare - Epworth și STOP Bang. Ele se folosesc pentru stabilirea riscului de a avea sindrom de apnee în somn. După ce se stabilește riscul, se trece la investigație. Standardul de aur, pe care în România nu îl prea avem din păcate, se numește polisomnografie cardio-respiratorie nocturnă, care presupune că pacientul doarme la clinică. Ce-i drept, este foarte neconfortabil să nu dormi în casa ta și să dormi cu niște senzori pe tine: pe deget, pe torace, pe cap, pe pleoapă, pe picioare, cu multe cabluri.

În România, polisomnografie cardio-respiratorie nocturnă se poate face doar în trei locuri din păcate, dar ce se folosește la scară largă se numește poligrafie cardio-respiratorie nocturnă, care se realizează cu ajutorul unei benzi toracice, a unei măști faciale la nivelul nasului și/ sau gurii și a unui pulsoximetru. Noi îl setăm, pacientul se duce acasă, doarme în patul lui și vine a doua zi cu aparatul la medic. Dacă nu e concludent, mai face monitorizarea o noapte sau chiar două. Apoi tot traseul este luat și verificat de medic.

În ce constă tratamentul?

Este foarte complicat de vorbit cu pacientul. Nu există pastilă, nu există medicament care să trateze sindromul de apnee în somn obstructivă. La cel central, putem trata cauza.

Există tratament de cauză sau de efect. În cazul în care cauza este în zona ORL, precum hipertrofia de cornete nazale sau macroglosia, comunicăm cu un medic ORL care intervine chirurgical. Dacă vorbim despre sindromul de apnee în somn care are drept cauză obezitatea, primul lucru pe care trebuie să îl facă pacientul este să slăbească. Dar asta durează, iar pacientul nu poate fi lăsat să plece din cabinet așa, pentru că poate face accident cu mașina, poate face accident vascular cerebral etc. Așa că trebuie să tratăm efectul. Cum tratăm efectul? Cu ajutorul unui aparat care te ajută să respiri, care se numește CPAP (Continuous Positive Airway Pressure). CPAP este un aparat cu presiune pozitivă, format dintr-o mască care se pune pe nas sau pe nas și pe gură și un furtun prin care circulă un flux de aer continuu, la o presiune pe care noi o setăm în funcție de gravitate. Acel flux continuu de aer menține căile aeriene deschise în timpul somnului. În același timp, încercăm să convingem pacientul să slăbească sub orice formă, inclusiv chirurgie bariatrică, pentru că acesta este pașaportul lor pentru viață. Și să urmeze un set de reguli igieno-dietetice - să nu consume alcool seara, să nu ia medicație miorelaxantă, să nu doarmă pe spate. Din păcate, unii dintre pacienții care au obezitate și reușesc să slăbească - dar nu mulți, undeva la 5 la sută, rămân cu sindrom de apnee în somn și după, pentru că mușchii nu-și mai pot reveni la forma inițială.

În ceea ce privește aparatul CPAP, acesta se găsește la scară largă, dar din păcate, nu este compensat de CNAS, deși s-au făcut toate demersurile posibile. Costul închirierii lui este de circa 150 de lei pe lună sau poate fi cumpărat cu circa 3.000 de lei. Pacienții care au CPAP nu mai au sindrom de apnee în somn, câtă vreme îl utilizează. Nu mai sunt somnolenți, nu îi mai doare capul, se pot concentra mai bine, le revine funcția sexuală. Practic, reîncep să trăiască.

Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase.

Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult