„Ce Dumnezeu se întâmplă în Islanda?” l-am întrebat luni seara pe Guðmundur Steingrímsson, parlamentar în Legislativul de la Reykjavík, imediat după ce au apărut primele imagini cu miile de oameni ieșiți în stradă. Islandezii văzuseră interviul cu prim-ministrul lor, bâlbâindu-se în momentul în care a fost întrebat dacă și-a ascuns banii în paradisuri fiscale, iar imaginile au declanșat mânia populară. „Oamenii și-au dat seama că sunt conduși de un om necinstit și arogant”, mi-a răspuns Guðmundur Steingrímsson, „cel mai necinstit și arogant om pe care l-am văzut în viața mea”.
I-am povestit că și la București au fost anul trecut proteste de stradă care au dus la căderea Guvernului.
„Suntem furioși și umiliți ca țară. Ca la noi la nimeni”, a continuat parlamentarul. Într-adevăr, ca în Islanda nicăieri: această mică țară nordică este singura din lume care și-a trimis după gratii bancherii responsabili de criza economică din 2008 și acum este prima care-și concediază conducătorii după apariția Panama Papers. 22.000 de oameni, practic o cincime din populația din Reykjavík, au protestat luni seara și au provocat demisia premierului. Islanda are o populație de 323.000 de locuitori.
Într-un scurt interviu pentru Republica, acordat ieri, parlamentarul Guðmundur Steingrímsson sintetizează cea mai gravă criză politică din Islanda din 2008 încoace.
1. Care a fost prima dumneavoastră reacție după ce l-ați văzut la televizor pe primul ministru răspunzând la întrebarea legată de offshore-ul său din Tortola?
Am fost dezamăgit, dar și furios. Prim-ministrul ne-a înșelat și ne-a mințit tot timpul. Nu ne-a spus sincer care îi sunt interesele. Nu a respectat legea, reglementările și codurile morale. Pare să creadă că niciuna dintre acestea nu-l privesc pe el personal. Trebuie să privim situația și din perspectiva istoriei recente din Islanda. După criza financiară din 2008, Islanda a avut ca problemă principală construirea încrederii – atât în noi înșine, cât și între noi. Simt că tot ceea ce s-a câștigat prin efortul multor oameni onești și muncitori din această țară este acum în pericol. Sunt uimit cum primul ministru nu vede cât de important era ca el să fi demisionat imediat. Acum a făcut-o, dar fără a-și cere scuze sau a regreta ceva. Întreaga națiune l-a concediat.
2. Care a fost reacția islandezilor?
Mânie. Națiunea nu va tolera. Reacția oamenilor îmi dă cu adevărat speranță. Există un sentiment puternic de dreptate și integritate în rândul oamenilor. Se pare că se va forma un nou guvern, de către aceleași partide, dar cu un nou prim ministru. Nu este suficient, deși acesta reprezintă un pas important, produs de reacția oamenilor. Recomand ca acest guvern să asculte mai departe de oameni și să anunțe cât mai repede alegerile.
3. 22.000 de oameni au ieșit pe străzi luni seara. Totuși, acesta nu este cel mai amplu protest din Islanda. Îmi amintesc cum 50.000 de oameni au protestat după criza din 2008. Există frustrare în rândul islandezilor legată de acest tip de fraudă politică? Cum ați descrie situația unei persoane neinițiate în finanțele și politica Islandei?
Protestul de luni după-amiaza a fost unul dintre cele mai ample din istoria recentă a Islandei. Este pe aceeași scală cu protestele de după criza financiară. Majoritatea islandezilor s-au simțit ofensați de comportamentul care tocmai a fost expus. Treaba stă cam așa: plătim cu toții taxe, noi, oamenii de rând, și participăm cu toții la economie folosind moneda națională – cu toate devalorizările și inflațiile aferente. Primul ministru a argumentat cu aroganță chiar, în ultimii ani, că moneda Islandei este cea mai bună din lume și că oamenii trebuie să investească în Islanda etc. Retorica sa a fost acum complet expusă ca fiind goală, atât din punctul de vedere al conținutului politic, cât și etic. Subliniez și alt lucru evident: este hilar de greșit, din atât de multe puncte de vedere, ca un politician să-și pună banii în paradisuri fiscale.
4. Este o certitudine acum faptul că numele primului ministru al Islandei apare în documentele Panama și a ieșit la iveală că deține una dintre companiile offshore. Care este impactul unei astfel de povești asupran populației și sistemului politic ale Islandei?
Primul ministru a demisionat acum, deși, gestul a fost împotriva voinței lui. În orice caz, a trebuit să facă față unor consecințe adecvate, ceea ce este important. În continuare trebuie să cercetăm zona de acoperire a acestor conturi offshore, dar nu numai în legătură cu primul ministru, ci și cu ceilalți. Noul guvern trebuie să anunțe limpede că ia foarte în serios această sarcină, dar și să admită că politica trebuie să fie ghidată de oameni, prin alegeri care să fie organizate cât mai curând posibil.
5. Ce acțiune puteți prevedea după dezvăluirea acestei informații, ținând cont de faptul că Islanda și-a trimis bancherii responsabili de criza financiară după gratii? Va fi Sigmundur Davíð Gunnlaugsson subiectul unei investigații oficiale?
Dacă investigațiile viitoare vor demonstra că primul ministru sau alții au încălcat legea, acești vor fi aduși în fața justiției. Investigația trebuie să aibă loc.
6. Care este situația economică a islandezilor după criză și cum li s-a schimbata cestora standardul de viață în ultimii câțiva ani?
Standardul de viață s-a îmbunătățit în ultimii ani și ne descurcăm relativ bine. Oamenii au un loc de muncă și a crescut și puterea de cumpărare. Turismul este acum cea mai puternică industrie ale noastre, ceea ce este o veste cu adevărat bună pentru Islanda, dar ridică și unele probleme. În general, trebuie să investim mai mult în infrastructură care a suferit enorm în timpul crizei economice. Suntem însă pe drumul cel bun, în special dacă politicienii reușesc să se poarte corespunzător.
9. Islanda este singura țară care și-a pus liderii în spatele gratiilor după criza din 2008. Câți mai sunt încă în închisoare?
Nu știu numărul concret, dar sunt câțiva.
10. Unde este închisoarea bancherilor islandezi? Știu că există o închisoare pe nume Kviabrryggja, fără ziduri, fără turnuri de supraveghere și localizată într-o zonă îndepărtată a Islandei …
Kviabryggja este la țară, o închisoare pentru infractorii care nu reprezintă un pericol major. Nu sunt liberi să meargă peste tot, dar sper că, atunci când li se va permite, se vor întoarce ca oameni îndreptați.
11. Spuneți-mi ceva despre dumneavoastră.
Am 43 de ani, doi copii, iar familia mea locuiește în Reykjavik. Sunt membru al Parlamentului din partea Partidului Un Viitor Luminos, parte a mișcării ecologice liberale, pe care l-am fondat laolaltă cu alții înainte de alegerile din 2013. Avem șase membri în parlament, din totalul de 63. Am fost președintele partidului, dar acum mă bucur de viață ca parlamentar obișnuit. Am un masterat în filosofie și sunt muzician. Am lucrat în presă înainte să intru în politică. Am publicat un roman și o carte pentru copii. După politică, mi-ar plăcea să mă dedic tâmplăriei, căci sunt un pasionat al domeniului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
mîrlan hoțalău corupt dea PDListilor
La noi... Dumnezeu cu mila ! Nici când sunt anchetaţi n-au minima onoare de a se suspenda măcar, nu mai vorbim de demisie... Ba, unde mai pui că mai sunt primiti şi cu flori şi pupături de către alegători !