Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Te rog rămâi pe loc, te vom recupera!” Tehnologia care salvează vieți

Salvare cu drone

Ați auzit vreodată zgomotul produs de ruperea unei crengi de copac? Când se rup ligamentele sau oasele unui om, senzația este de o sută de ori mai intensă. Asta a simțit Ciprian Zamfirescu când schiul i s-a blocat sub zăpada înghețată lângă o pârtie din Sinaia. Tot corpul i s-a rotit pe genunchi și a rămas imobilizat. A sunat la Salvamont și a fost recuperat în câteva zeci de minute cu ajutorul câinilor special antrenați. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă nu ar fi avut semnal la telefon, cât ar fi durat până ar fi ajuns la spital?

„Atunci când mesajul de ajutor este transmis de victimă este tragedie și suferință. Dacă mesajul este transmis de un aparținător este tragedie și îngrijorare. Nu este un mesaj plăcut și te activează din prima clipă. Sistemele pe care le avem ne pun automat în convorbire cu victima. Primul lucru pe care îl facem este să-i ridicăm moralul, îi dăm sfaturi și încercăm să o liniștim, îi spunem că intervenim și în cât timp vom reuși să ajungem la ea. Un element foarte important pe perioada misiunii de salvare este ca victima să simtă că suntem alături de ea și că facem tot ce se poate ca să o salvăm”, a spus Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România, prezent la prima ediție a International Mountain Rescue Race. 

Anul trecut salvamontiștii români au desfășurat peste 7.000 de misiuni de salvare, iar în cazul a 70 dintre ele s-a intervenit cu drone. Pentru că aceasta este soluția în cazul în care nu ai semnal la telefon sau, și mai grav, nu poți vorbi pentru că l-ai pierdut, nu mai este funcțional sau accidentarea ta este serioasă.

În prezent, 70% din cele 42 de echipe de salvamontiști români utilizează drone în misiunile de zi cu zi, iar celelalte sunt în curs de dotare. Folosirea dronelor ajută la scăderea timpilor de căutare și de salvare de până la 10 ori. Rata de intervenție și de reușită este de 100%, iar în ultimii 30 de ani nu a există niciun caz raportat de acțiune ratată.

Proiectul de intervenție cu drone a fost dezvoltat în colaborare cu Vodafone și a fost premiat la sfârșitul anului trecut la Congresului Mondial al Salvatorilor cu Drone de la Paris.

Drone care pot salva vieți

Ca o coincidență sau poate nu, Ciprian Zamfirescu este cel care a coordonat acest proiect. Lucrează de 9 ani la Vodafone și este Digital Transformation & Innovation Manager. Este pasionat de drone și a reușit să-și ducă pasiunea la un alt nivel atunci când a pus bazele unui departament de inovație în cadrul companiei și a început proiectul digitalizării infrastructurii turnurilor de telecomunicații pentru a scădea timpii de intervenție și accidentele.


Chiar în acea perioadă a avut și accidentul la schi, iar proiectul i-a cristalizat oarecum ideea că astfel de sisteme pot fi folosite și pentru a salva vieți. Sau așa ar trebui. Prilejul i-a fost oferit în contextul în care Salvamont România, care colaborează cu Vodafone din 2004, își dorea să găsească o soluție prin care să reducă timpul de căutare și salvare. Avea deja experiență și în câteva luni au reușit să realizeze prima misiune de antrenament real. Proiectul are două componente și a fost lansat oficial în aprilie 2022. Astfel, România a devenit este prima țară din Europa care beneficiază de un sistem de căutare și salvare cu drone la nivel național.

„În cazul misiunilor foarte complicate, când persoanele sunt rătăcite în zone extreme și semnalul este atenuat, intervenim cu drone dotate cu antenă de radiofrecvență, care se ridică de la sol și dau semnal de telefonie mobilă și date pe o rază de până la 10 kilometri. Astfel, telefonul victimei se conectează automat la semnal, indiferent de rețea. Au o autonomie de până la 16 ore asigurată de un generator de la sol, acolo unde se procesează și datele primite. Iar în cazul în care este instalată și aplicația Salvamont (și e activată funcția de localizare prin date mobile înainte de a porni pe traseu - n.r.), salvatorii pot vedea poziția, altitudinea, nivelul bateriei și traseul pe care l-a urmat.

A doua componentă a proiectul o reprezintă dronele care capturează fotograme de înaltă rezoluție ce sunt transmise automat către centrul de comandă și analiză de la Târgu Jiu, unde sunt procesate cu un soft de Inteligență Artificială dezvoltat împreună cu o universitate din Polonia. În 2 minute se procesează 100 de fotograme, care au coordonate GPS, și se face astfel un puzzle al indiciilor și informațiilor care sunt transmise salvatorilor: imaginea unei geci, a unui rucsac, a unor urme ori echipamente.

Avem o suită de echipamente care conlucrează. Există drone care în momentul în care telefonul este spart sau a avut loc un accident, folosesc termoviziunea. Sunt dotate cu un difuzor și în momentul în care persoana este identificată în baza coordonatelor GPS, se comunică un mesaj de tipul ”Te rog rămâi pe loc, nu te mai deplasa, te vom recupera!”. Sunt drone de mari dimensiuni care pot măsura inclusiv distanța dintre salvator și victimă și care pot funcționa în condiții de vânt și ploaie”, a explicat Ciprian Zamfirescu.

În ciuda faptului că România se află pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de digitalizare și inovație, sunt totuși „proiecte fabuloase” de tehnologie care ajung să scaleze și în alte țări. De exemplu, proiectul de digitalizare a infrastructurii turnurilor a fost implementat în întreg grupul Vodafone, iar sistemul de căutare cu drone a fost folosit inclusiv pentru căutările de salvare după cutremurul din Turcia. Tânărul inginer crede că în următorii ani România va reuși să recupereze și să urce în topul țărilor europene la capitolul digitalizare, dacă se va găsi un „liant” care să aducă împreună toate aceste proiecte, pe care el îl vede în parteneriate de tip public-privat.

75% aptitudini profesionale și 25% aptitudini sportive

În fiecare zi, peste 600 de salvamontiști sunt la datorie, în cele 26 de județe din România care impunprezența unor astfel de echipe de intervenție. Este o meserie care înseamnă 75% aptitudini profesionale și 25% aptitudini sportive. Asta și-au propus să demonstreze și organizatorii primei ediții a International Mountain Rescue Race organizată la Rânca pe 22 martie, un concurs profesional la care au participat 26 de echipe de salvatori montani din România și 11 echipe din Austria, Cehia, Germania, Italia, Spania, Polonia, Serbia și Slovacia.

Competiția a cuprins mai multe probe pornind de la scenariul unei misiuni reale de salvare: de la primirea apelului și detaliilor unde s-a produs evenimentul, parcurgerea unui traseu pe schiuri de tură, colțari de gheață, urcare în asigurare și coborârea în rapel, căutare în avalanșă, acordarea primului ajutor și transportul accidentaților în teren variat, orientare în teren, realizarea comunicațiilor cu Sistemul 112 și dispeceratele de urgență, radiocomunicații cu echipele terestre și cu echipajele elicopterelor de salvare.

Salvamont România în cifre

• România se situează în topul 10 al țărilor europene cu cel mai mare risc de avalanșă, anual înregistrându-se în medie aproape trei decese ca urmare a avalanșelor montane;

• Doar în primele doua luni ale anului 2023 au fost salvate peste 2.700 de persoane care se aflau în pericol, mai mult de o treime dintre acestea necesitând îngrijiri medicale;

• Sunt 42 de echipe de salvare în 26 de județe, iar în 17 dintre ele se operează cu drone;

• Timpul de intervenție este de 2 până la 6 ore, iar în cazul implicării elicopterelor durata este de maxim 30 de minute;

• În prezent, dispeceratul național Salvamont-Vodafone primește peste 14.000 de apeluri anual, dintre care peste 6.000 sunt despre victime ale unor accidente montane și este necesară intervenția echipelor Salvamont.

• Peste 100.000 de români au instalată aplicația Salvamont (gratuită, pentru Android și IOS), un ghid complet de informare și orientare montană, dar care oferă, în același timp, și opțiunea SOS, prin care utilizatorii au la dispoziție un serviciu de localizare a poziției telefonului prin care dispeceratul poate fi notificat în timp real despre coordonatele acestora.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult