„Transylvania Florilegium”, cadoul prințului Charles pentru România. Botanistul John Akeroyd: „În România aveți din abundență plante care în Marea Britanie se mai găsesc doar în câteva rezervații”

Laura Silburn este un om obișnuit cu frumusețea naturii. Este o artistă botanică premiată în Marea Britanie. Locuiește în Cornwall, o zonă idilică din sud-vestul Angliei, perfectă pentru drumețiile în natură. Iar nu departe de casa sa se află Proiectul Eden, unde cresc, în sere uriașe ce le reproduc habitatul natural, plante spectaculoase de pe întreg globul. Este locul unde Laura Silburn lucrează, pictează și îi învață și pe alții să picteze.

Cu ceva timp în urmă, artista a plecat într-o călătorie în Transilvania, care i s-a părut, în ciuda lucrurilor pe care le știa despre flori, uimitoare. „În drum spre Viscri, am văzut vâsc și pajiști întregi cu flori sălbatice și specii de orhidee. Și îmi amintesc că m-am dat jos din mașină și am pășit prin iarbă și am văzut că la picioarele mele țâșnea viața: șopârle și insecte și flori sălbatice. Era atâta bogăție…”, povestește ea. 

36 de artiști botanici internaționali au documentat flora transilvăneană

Laura Silburn este unul dintre cei 36 de artiști internaționali de top, care au venit în România, la invitația Prințului Charles, pentru a documenta flora sălbatică a Transilvaniei. Lucrările lor, au fost incluse într-un album rar, în două volume, „Transylvania Florilegium” - cadoul oferit de Prințul Charles României cu ocazia celor 100 de ani de la crearea statului român modern.

Foto: Addison Publications

Din timpul în care artiștii din toată lumea, de la SUA până la Japonia, au studiat florile sălbatice românești s-au născut 124 de planșe, reproduse în album. Acestea sunt însoțite de explicațiile științifice ale botanistului britanic John Akeroyd, vicepreședinte al Botanical Society of Britain and Ireland, care îl însoțește din anul 2000 pe Prințul Charles în vizitele lui în Transilvania. Șase ani a durat proiectul care a dus la publicarea Forilegium-ului la editura Addison Publications. 

Foto: Addison Publications

Fiecare filă din albumul de mari dimensiuni, legat manual într-una din cele mai bune legătorii tradiționale din Marea Britanie, a fost creată special în acest scop. Hârtia marmorată, folosită pentru copertă a fost realizată manual, în timp ce pielea de capră utilizată la cotor, a fost pregătită și vopsită în Scoția.

Expoziția „Flori sălbatice din România. O istorie botanică”, deschisă până pe 5 mai

În premieră națională, „Transylvanian Florilegium” poate fi răsfoit la Muzeul Național de Artă al României, în cadrul expoziției „Flori sălbatice din România. O istorie botanică”. Expoziția, curatoriată de Irina Neacșu, președinta Societății Române a Artiștilor Botanici, și realizată cu sprijinul BASF, poate fi vizitată la Sălile Kretzulescu ale MNAR, până pe 5 mai. 

„Susținem acest proiect atât de frumos și pentru că el poartă un mesaj important, acela de a învăța să prețuim ceea ce avem, cum ar fi flora unică pusă în prim plan de gestul prințului Charles”, spune Adela Bradu, Communications & Corporate Affairs Manager BASF.

Lady Henrietta Pearson: Fiecare pictură a fost trimisă unui comitet pentru validare științifică

În timpul vernisajului, Lady Henrietta Pearson, cofondatoarea Addison Publications, răsfoiește cu grijă paginile „Transylvania Florilegium”.

„Sunt sute de ore de muncă în spatele fiecărui exemplar. Fiecare pictură a fost trimisă unui comitet pentru validare științifică. Fiecare filă a fost special făcută, am folosit tipuri diferite de hârtie pentru text, unde era nevoie de hârtie mai moale și pentru fotografii, unde era nevoie de hârtie care să nu absoarbă prea multă cerneală. Am avut un designer minunat care a lucrat la album, iar fiecare filă a fost cusută manual. Grădinile botanice sunt foarte interesate de el”, explică Lady Pearson. Cele două volume, care costă împreună 12.950 de lire sterline au fost comandate de biblioteci de stat și grădini botanice din toată lumea - Marea Britanie, SUA ori Australia. Până acum, doar un singur client din România, care locuiește în zona de nord, a comandat Florilegium-ul. „Sperăm să urmeze mai mulți”, spune Lady Henrietta Pearson. Profiturile rezultate din vânzarea lucrării vor merge către fundațiile caritabile ale prințului de Wales, printre care și cea din România.

Șapte plante din Transylvanian Florilegium au fost pictate de Laura Silburn. „Atunci când am în față o floare, mă uit la ea ca și când nimic altceva nu ar exista. Trebuie să respecți în întregime adevărul botanic, nimic nu lipsește, nimic nu este adăugat. Mărimile petalelor sunt exacte, culoarea este întocmai ca în realitate, dar este o compoziție artistică și totul arată frumos”, spune Laura Silburn în fața unui tablou care a dezvăluit, într-un mod artistic, cele mai importante faze din viața unei plante cu floare violet, numită pe românește Măseaua ciutei. Mulțumită Florilegium-ului realizat la inițiativa prințului Charles, lumea științifică internațională știe acum mai multe despre flora transilvăneană.

„Este unul dintre puținele locuri din Europa în care aveți ferme cu ecosistemele intacte”

Botanistul John Akeroyd spune că România este printre cele mai bogate țări din Europa în ceea ce privește flora, cu excepția țărilor mediteraneene. 

Botanistul John Akeroyd, alături de Prințul Charles în Valea Zalanului

„Plantele pe care le găsim aici au dispărut din multe zone din Europa. În România aveți din abundență plante care în Marea Britanie se mai găsesc doar în câteva rezervații. Prințul Charles a vrut să arate lumii bogăția naturii din zona Carpaților și a Subcarpaților. Aceste flori sunt un indicator al unei naturi nealterate, este unul dintre puținele locuri din Europa în care aveți ferme cu ecosistemele intacte: flori, animale, fungii și bacteriile din sol. Iar florile protejează solul, filtrează apa, sunt legate de recolte, susțin economia rurală”, explică botanistul. A studiat istoria florilor românești și a fost uimit să descopere, în cărți vechi, că țaranii români nu au lăsat aproape nicio plantă sălbatică nenumită. Acest lucru înseamnă că le-au prețuit dintotdeauna și le-au știut puterile.

Faptul că multe plante se găsesc din abundență într-un loc nu înseamnă că ele pot dăinui în orice împrejurare. John Akeroyd dă exemplul unei orhidei mici, numite Untul vacii, extrem de răspândită în România. Este una din florile sale preferate și urmează să răsară în vreo două săptămâni.

„Mediul vostru este încă sănătos, în ciuda eforturilor unor oameni din Guvernul vostru și al consilierilor lor în materie de agricultură pentru a-l distruge”

„Untul vacii era o floare atât de comună în Anglia, încât toate atlasele botanice apărute după război spuneau: le veți găsi cu miile pe orice pajiște. Iar acum, aceste plante mai există doar în câteva rezervații naturale. Dar în România, mai ales în Transilvania, Maramureș, Oltenia le găsim din abundență. Iar colegii mei români mă întreabă: de ce ții atât de mult la această plantă? În momentul în care va începe să dispară, veți ști că aveți necazuri. În Anglia ne-am pierdut florile și păsările comune de pe terenurile agricole. Aici le veți vedea. Vedeți, mediul vostru este încă sănătos, în ciuda eforturilor unor oameni din Guvernul vostru și al consilierilor lor în materie de agricultură pentru a-l distruge”, spune John Akeroyd.

„Transylvanian Florilegium” este un album conceput să reziste peste ani și să mențină vie, în memoria bibliotecilor, frumusețea florilor din România. Responsabilitatea noastră este să protejăm ecosistemele care le țin în viață. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp