Acesta este interviul pe care i l-am luat Carolinei Fernolend din Viscri, pe care aș vota-o pentru funcția de președinte în România, dacă aș putea - o poveste inspirațională, pentru o Românie mai bună.
1. Cum a început totul?
Sunt oameni importanți pe care i-am cunoscut la începutul anilor '90, inclusiv Jessica, cea care a înființat Fundația Mihai Eminescu Trust (MET) în 1987, în Londra, și Fundația Mihai Eminescu Trust România în anul 2000, Glen E. Lich, un profesor universitar din Texas, care mi-a dat încredere în mine, arhitectul Gabriel Lambescu care m-a inspirat și ne-a ajutat să ne realizăm lucruri uimitoare. Nu a fost ușor la început, iar acum, de asemenea, fiecare zi este o nouă provocare, dar eu sunt foarte fericită și recunoscătoare pentru fiecare mică realizare și fiecare pas câștigat în direcția corectă pentru bunăstarea comunității mele.
2. Ce te motivează ?
Inițial, energia mea a rezultat din faptul că eu iubesc oamenii din comunitatea mea și sunt mândră de zestrea unică materială și imaterială existentă, încă, în satele și orașele din Transilvania. Am vrut să încerc și să păstrez moștenirea transmisă de către tații noștri din generație în generație. Pe măsură ce proiectele dezvoltate și lucrurile au început să se miște în direcția cea bună, m-am simțit și mai motivată în îmbunătățirea calității vieții în comunitățile care trăiesc în această zonă. Am avut noroc să avem mentori puternici, capabili să motiveze comunitățile în care activează MET, pentru a găsi parteneri potriviți pentru proiectele noastre. M-am inspirat din conexiunea umană puternică, ce ne-a permis să facem multe lucruri frumoase. Lumea poate vedea că acum condițiile de viață s-au schimbat, copiii merg la școală, pot fi observate foarte multe alte rezultate pozitive în modul în care comunitățile din Transilvania se dezvoltă odată cu proiectele noastre. În fiecare zi și în fiecare comunitate unde suntem activi ne confruntăm cu noi provocări, iar evoluția este constantă. Am o mare satisfacție când văd flori care cresc și fețe fericite.
3. Ne poți oferi câteva cifre?
Aș dori să încep cu cifra cea mai relevantă: mai mult de 1.200 de proiecte implementate de MET până la această dată. Pentru multe dintre proiecte a trebuit să venim cu soluții inovatoare, astfel încât a existat tot timpul o provocare. Am participat la plantarea mai mult de 1,7 milioane de copaci, am asigurat instruirea a mai mult de 450 de persoane, am asigurat consultanță pentru mai mult de 50 de persoane care acum sunt antreprenori și practică diferite meserii tradiționale și au început să câștige bani făcând ceea ce le place. Am readus la viață patru livezi școlare și, foarte important, am reușit să implicăm în aceste activități sute de copii. De asemenea, am proiectat și implementat primul sistem ecologic pentru ape reziduale pentru comunitatea Viscri, care funcționează în mod natural, folosind gravitația și bacterii aerobe și anaerobe pentru epurarea apelor. Acest sistem este utilizat în mod responsabil de toți membrii comunității și este întreținut de către comunitate. Acest sistem de ape reziduale ecologice a devenit acum o referință pentru alte comunități, iar noi sperăm că va fi replicat în mai multe sate din România, care au o populație mai mică de 2.000 de persoane.
4. Poți spune ceva despre mentalitatea și spiritul de la sat, există o diferență între cum erau la început și cum sunt acum?
Pot să spun că astăzi comunitatea Viscri este mândră de ceea ce a realizat până acum și vom încerca împreună să facem față tuturor provocărilor noi, care apar în fiecare zi, într-o comunitate vie.
5. Care este scopul țintit?
Condițiile economice și interesele sociale se schimbă permanent. Cea mai mare provocare este de a veni cu propuneri de proiecte personalizate subtile și inteligente care se potrivesc cu fiecare comunitate cu care lucrăm și de a încuraja acești oameni să-și continue stilul de viață tradițional, legat de meșteșuguri tradiționale, agricultură sau servicii asociate cu turismul cultural. Suntem atenți în alegerea proiectelor noastre și ne facem timp pentru realizarea unei cercetări aprofundate pentru a ne asigura că programele pe care le dezvoltăm sunt legate în mod direct de nevoile și interesele comunităților locale. Scopul nostru este de a implica cât mai mulți oameni din zonă în fiecare proiect, cu scopul de a asigura viabilitatea pe termen lung. Materialele de construcție pe care le folosim pentru fiecare lucrare de renovare a siturilor sunt cele folosite, de obicei, în domeniul construcțiilor timp de sute de ani, iar tehnicile de lucru sunt, de asemenea, tradiționale. Forța de muncă constă în principal din meșteșugari locali, pentru că aceștia sunt direct interesați de proiect. Sunt situații în care meseriile pe care trebuie să le folosim sunt unele care au fost uitate la nivelul satului, iar noi organizăm workshop-uri și training-uri speciale pentru revigorarea acestora. Astfel, oamenii care beneficiază de instruire sunt încurajați să-și înceapă propria afacere putând să practice această abilitate reînviată și după finalizarea proiectului în care sunt implicați acum. Copiii sunt cheia pentru viitorul acestor comunități, iar noi ne concentrăm în organizarea de activități atractive și ateliere de lucru pentru ei.
6. Ce le-ai spune oamenilor care visează și speră să creeze ceva mai bun pentru și în România?
Experiența ne-a învățat că dacă noi credem că ceva este posibil, atunci devine posibil. Ceea ce trebuie să facem este să ținem ochii larg deschiși, să ascultăm comunitățile, să identificăm oportunitățile pentru a le transforma în rezultate pozitive. Nu este ușor. Ideea este că nu avem voie să fim pasivi. Trebuie să fim mândri de ceea ce avem și să avem grijă de ceea ce ne aparține. Așa cum și tatăl meu a făcut, tot așa încerc și eu să fac acest lucru.
7. Cum a devenit Prințul Charles un protector?
Mai întâi am întâlnit-o pe Jessica Douglas-Home de la MET Londra și, de îndată ce a înțeles care erau planurile mele și care sunt valorile și principiile pe care le am, ea a cerut excelenței sale Prințul Charles să se implice. Excelența sa a crezut în intențiile și visele de a valorifica patrimoniul cultural unic al Transilvaniei, iar sprijinul său spiritual a fost extrem de valoros pentru noi. Prințul Charles a promovat constant rezultatele și realizările MET pe parcursul a 14 ani, iar sub patronajul său acestea au contribuit foarte mult la dezvoltarea turismului cultural în Transilvania.
8. Ce înseamnă să aveți în sat o biserică fortificată protejată UNESCO?
Înseamnă foarte mult, înseamnă că biserica noastră fortificată și satul au obținut recunoașterea oficială din partea Convenției Patrimoniului Mondial. Comunitatea este conștientă și mândră de aceast lucru foarte special. În termeni mai practici, aceasta înseamnă mai mulți vizitatori în zonă. Mai mulți vizitatori înseamnă că este nevoie de a crea servicii adecvate și autentice: turiștii pot să încerce gustul alimentelor noastre tradiționale, pot avea experiența simplă dar confortabilă în casele tradiționale, vizitatorii pot să fie parte pentru câteva zile din comunitatea noastră vie, să cumpere cadouri și produse locale pentru acasă. În concluzie, acest lucru este modul în care comunitatea noastră se poate dezvolta și poate prospera pe baza patrimonului cultural. Este un mod sănătos. Toată lumea câștigă.
9. Care au fost provocările și cum le-ați depășit ?
Primul lucru pe care îl cer oamenii în întâlnirile comunității este ca MET să creeze locuri de muncă pentru ei. MET nu poate promite să facă asta, dar ceea ce putem face este să identificăm împreună oportunități, să acordăm atenție patrimoniului existent și valorilor umane și modului în care fiecare poate să câștige, să identificăm și să păstrăm valorile și meșteșugurile tradiționale existente în acel loc. Atunci când oamenii încep să recunoască valorile existente, încep să devină mândri de ceea ce au și pot face, și pot da tot ce au mai bun în mod constant, ca parte a unui plan, iar atunci când există un patrimoniu cultural bogat, există o responsabilitate. Împreună putem începe să facem lucruri importante.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ca om care am trait in Sibiu de la varsta de 10 ani pana la terminarea facultatii , care am cunoscut modul de a fi al sasilor , pot spune ca am regretat emigrarea lor masiva dupa revolutie , au lasat un gol in viata “Tinutului craiesc ( al scaunelor sasesti ) “ ce se intinde de la Brasov la Orastie si de la Olt la Tarnava Mare Au lasat in urma vestigii istorice de valoare si un exemplu de mod de viata sanatos , demn si productiv Nu este de mirare ca sibienii au ales pentru multi ani ca urbea sa fie condusa de sasi Este datoria noastra sa ocrotim ceea ce au lasat