Sari la continut
Republica
Verde

„Ucigașul tăcut” a făcut 50.000 de victime în Europa

Imagine cu un oraș prins de un val de căldură. Foto: Profimedia Images

Foto: Profimedia Images

Potrivit unor cercetări citate de ziarul The Guardian, vremea caldă, provocată de poluarea cu carbon, a ucis aproape 50.000 de persoane în Europa anul trecut, continentul încălzindu-se într-un ritm mult mai rapid decât alte părți ale lumii. 

Constatările vin în contextul în care incendiile de vegetație au devastat pădurile din apropiere de Atena, iar în Franța și Marea Britanie au fost emise avertizări de căldură excesivă. Medicii numesc căldura un „ucigaș tăcut”, deoarece face mult mai multe victime decât își dau seama majoritatea oamenilor, scrie G4 Media

Potrivit studiului publicat în Nature Medicine, rata mortalității devastatoare în 2023 ar fi fost cu 80% mai mare dacă oamenii nu s-ar fi adaptat la creșterea temperaturilor din ultimele două decenii.

Elisa Gallo, epidemiolog de mediu la ISGlobal și autor principal al studiului, a declarat că rezultatele au arătat că eforturile depuse pentru adaptarea societăților la valurile de căldură au fost eficiente. „Dar numărul deceselor cauzate de căldură este încă prea mare”, a avertizat ea. „Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală – nu ne putem culca pe lauri”, a ținut să mai spună cercetătoarea.

Valurile de căldură au devenit mai fierbinți, mai lungi și mai frecvente pe măsură ce oamenii au ars combustibili fosili și au distrus natura, înfundând atmosfera cu gaze care acționează ca o seră și încălzesc planeta, se mai arată în raportul The Guardian. La nivel mondial, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință se așteaptă ca 2024 să îi ia curând locul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La anul 1000 Groelanda era ,,Tara verde,, si Labrador ,,Tara vinului,, fara industrie, fara CO2
    • Like 0
  • Noi ca noi, mai un aer condiționat, mai un duș rece, da' ce-o să se aleagă de pinguini după ce se topește toată Antarctica?
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Și când s-a răcit planeta iar acest lucru a dus la dispariția unor specii sau mai recent în perioada medievală câte victime au fost produse nu se specifică. Oricum din câte se pare oamenii au apărut în Africa unde astfel de temperaturi sunt la ordinea zilei de zeci de mii de ani dacă nu mai mult așa că nu știu despre ce adaptare poate fi vorba. În Europa mai degrabă ne-am adaptat la frig dacă este vorba de așa ceva.
    Evident ca în orice articol se vorbește doar de gazele cu efect de seră dar deloc de activitatea solară pentru că nu susține narațiunea.
    • Like 4
    • @ Mihai
      RazvanP check icon
      Activitatea solară nu poate fi taxată, generarea de "codoi" da ! ;)
      Always follow the money!
      Ai "certificate verzi"? Ai!
      Ajută?
      Nu!
      Costă?
      Da!
      Q.e.d!
      • Like 2
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    Eeee, dar oamenii nu cred in încălzirea globala…distrugem planeta dar tot credem ca noi suntem rasa superioara si avem dreptul sa facem ce vrem.
    • Like 4
    • @ Ana Gia
      Radsub Radsub check icon
      si cand ti se spune ca nu mai poti face ce vrei, sau trebuie sa renunti la confort... negi
      • Like 1
    • @ Radsub
      Mihai check icon
      Nu neg dar nici nu renunț la confort.
      • Like 5


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult