Sari la continut
Republica
Verde

„Ucigașul tăcut” a făcut 50.000 de victime în Europa

Imagine cu un oraș prins de un val de căldură. Foto: Profimedia Images

Foto: Profimedia Images

Potrivit unor cercetări citate de ziarul The Guardian, vremea caldă, provocată de poluarea cu carbon, a ucis aproape 50.000 de persoane în Europa anul trecut, continentul încălzindu-se într-un ritm mult mai rapid decât alte părți ale lumii. 

Constatările vin în contextul în care incendiile de vegetație au devastat pădurile din apropiere de Atena, iar în Franța și Marea Britanie au fost emise avertizări de căldură excesivă. Medicii numesc căldura un „ucigaș tăcut”, deoarece face mult mai multe victime decât își dau seama majoritatea oamenilor, scrie G4 Media

Potrivit studiului publicat în Nature Medicine, rata mortalității devastatoare în 2023 ar fi fost cu 80% mai mare dacă oamenii nu s-ar fi adaptat la creșterea temperaturilor din ultimele două decenii.

Elisa Gallo, epidemiolog de mediu la ISGlobal și autor principal al studiului, a declarat că rezultatele au arătat că eforturile depuse pentru adaptarea societăților la valurile de căldură au fost eficiente. „Dar numărul deceselor cauzate de căldură este încă prea mare”, a avertizat ea. „Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală – nu ne putem culca pe lauri”, a ținut să mai spună cercetătoarea.

Valurile de căldură au devenit mai fierbinți, mai lungi și mai frecvente pe măsură ce oamenii au ars combustibili fosili și au distrus natura, înfundând atmosfera cu gaze care acționează ca o seră și încălzesc planeta, se mai arată în raportul The Guardian. La nivel mondial, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință se așteaptă ca 2024 să îi ia curând locul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La anul 1000 Groelanda era ,,Tara verde,, si Labrador ,,Tara vinului,, fara industrie, fara CO2
    • Like 0
  • Noi ca noi, mai un aer condiționat, mai un duș rece, da' ce-o să se aleagă de pinguini după ce se topește toată Antarctica?
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Și când s-a răcit planeta iar acest lucru a dus la dispariția unor specii sau mai recent în perioada medievală câte victime au fost produse nu se specifică. Oricum din câte se pare oamenii au apărut în Africa unde astfel de temperaturi sunt la ordinea zilei de zeci de mii de ani dacă nu mai mult așa că nu știu despre ce adaptare poate fi vorba. În Europa mai degrabă ne-am adaptat la frig dacă este vorba de așa ceva.
    Evident ca în orice articol se vorbește doar de gazele cu efect de seră dar deloc de activitatea solară pentru că nu susține narațiunea.
    • Like 4
    • @ Mihai
      RazvanP check icon
      Activitatea solară nu poate fi taxată, generarea de "codoi" da ! ;)
      Always follow the money!
      Ai "certificate verzi"? Ai!
      Ajută?
      Nu!
      Costă?
      Da!
      Q.e.d!
      • Like 2
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    Eeee, dar oamenii nu cred in încălzirea globala…distrugem planeta dar tot credem ca noi suntem rasa superioara si avem dreptul sa facem ce vrem.
    • Like 4
    • @ Ana Gia
      Radsub Radsub check icon
      si cand ti se spune ca nu mai poti face ce vrei, sau trebuie sa renunti la confort... negi
      • Like 1
    • @ Radsub
      Mihai check icon
      Nu neg dar nici nu renunț la confort.
      • Like 5


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult