Sari la continut
Republica
Verde

„Ucigașul tăcut” a făcut 50.000 de victime în Europa

Imagine cu un oraș prins de un val de căldură. Foto: Profimedia Images

Foto: Profimedia Images

Potrivit unor cercetări citate de ziarul The Guardian, vremea caldă, provocată de poluarea cu carbon, a ucis aproape 50.000 de persoane în Europa anul trecut, continentul încălzindu-se într-un ritm mult mai rapid decât alte părți ale lumii. 

Constatările vin în contextul în care incendiile de vegetație au devastat pădurile din apropiere de Atena, iar în Franța și Marea Britanie au fost emise avertizări de căldură excesivă. Medicii numesc căldura un „ucigaș tăcut”, deoarece face mult mai multe victime decât își dau seama majoritatea oamenilor, scrie G4 Media

Potrivit studiului publicat în Nature Medicine, rata mortalității devastatoare în 2023 ar fi fost cu 80% mai mare dacă oamenii nu s-ar fi adaptat la creșterea temperaturilor din ultimele două decenii.

Elisa Gallo, epidemiolog de mediu la ISGlobal și autor principal al studiului, a declarat că rezultatele au arătat că eforturile depuse pentru adaptarea societăților la valurile de căldură au fost eficiente. „Dar numărul deceselor cauzate de căldură este încă prea mare”, a avertizat ea. „Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală – nu ne putem culca pe lauri”, a ținut să mai spună cercetătoarea.

Valurile de căldură au devenit mai fierbinți, mai lungi și mai frecvente pe măsură ce oamenii au ars combustibili fosili și au distrus natura, înfundând atmosfera cu gaze care acționează ca o seră și încălzesc planeta, se mai arată în raportul The Guardian. La nivel mondial, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință se așteaptă ca 2024 să îi ia curând locul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La anul 1000 Groelanda era ,,Tara verde,, si Labrador ,,Tara vinului,, fara industrie, fara CO2
    • Like 0
  • Noi ca noi, mai un aer condiționat, mai un duș rece, da' ce-o să se aleagă de pinguini după ce se topește toată Antarctica?
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Și când s-a răcit planeta iar acest lucru a dus la dispariția unor specii sau mai recent în perioada medievală câte victime au fost produse nu se specifică. Oricum din câte se pare oamenii au apărut în Africa unde astfel de temperaturi sunt la ordinea zilei de zeci de mii de ani dacă nu mai mult așa că nu știu despre ce adaptare poate fi vorba. În Europa mai degrabă ne-am adaptat la frig dacă este vorba de așa ceva.
    Evident ca în orice articol se vorbește doar de gazele cu efect de seră dar deloc de activitatea solară pentru că nu susține narațiunea.
    • Like 4
    • @ Mihai
      RazvanP check icon
      Activitatea solară nu poate fi taxată, generarea de "codoi" da ! ;)
      Always follow the money!
      Ai "certificate verzi"? Ai!
      Ajută?
      Nu!
      Costă?
      Da!
      Q.e.d!
      • Like 2
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    Eeee, dar oamenii nu cred in încălzirea globala…distrugem planeta dar tot credem ca noi suntem rasa superioara si avem dreptul sa facem ce vrem.
    • Like 4
    • @ Ana Gia
      Radsub Radsub check icon
      si cand ti se spune ca nu mai poti face ce vrei, sau trebuie sa renunti la confort... negi
      • Like 1
    • @ Radsub
      Mihai check icon
      Nu neg dar nici nu renunț la confort.
      • Like 5


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult