Foto - inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu
Comisia de Mediu a Camerei Deputaților a adoptat o serie de amendamente la legea spațiilor verzi care ar putea duce la dispariția multora dintre acestea și la creșterea suprafețelor betonate. După protestele societății civile, legea care ar fi trebuit să intre miercuri la votul Parlamentului a fost retrasă de pe ordinea de zi. Cele aproape 100 de organizații civice care formează Platforma pentru Mediu București, Rețeaua pentru Natură Urbană, Centura Verde și Asociația Peisagiștilor din România consideră însă că „amânarea votului privind modificarea Legii spațiilor verzi nu rezolvă fondul problemei, respectiv atacul concertat la adresa sănătății celor care locuiesc în orașe”.
Într-un interviu pentru Republica, Alex Oprița, de la Fundația Comunitară București, coordonator al Platformei de Mediu pentru București, afirmă că există încercări continue ale unor factori de decizie și companii imobiliare de a transforma spațiile verzi în spații pe care se poate construi. „Chit că vorbim de amendamentele depuse la codul urbanismului, chit că vorbim de amendamentele adoptate marți în Comisia de mediu cu privire la noua lege a spațiilor verzi, toate acestea sunt nocive și au scopul de a facilita construirea pe spațiile verzi, în special pe cele private rămase în București. Dar nu vor scăpa nici multe dintre cele publice care nu sunt cadastrate”, spune Alex Oprița.
Printre amendamentele controversate se numără considerarea structurilor din beton acoperite cu 50 de centimetri de pământ ca spații verzi; acceptarea construcțiilor ilegale pe spații verzi proprietate privată, fără ca acestea să poată fi demolate de instituțiile publice pe cale administrativă (fără autorizație de demolare); modificarea încadrării spațiilor verzi proprietate privată dacă autoritățile locale doresc asta (cum s-a dorit în cazul PUZ-urilor declarate ilegale în București) sau imposibilitatea includerii spațiilor verzi private în Registrul Verde, dacă nu sunt expropriate.
„Luni a fost un protest și toată lumea era în gardă cu privire la codul urbanismului, în care erau propuse iarăși niște măsuri care ar fi permis construirea pe spațiile verzi rămase în orașe. După aceea, a venit coaliția de guvernare cu un anunț, că e nevoie de mai multe discuții și se amână toată dezbaterea pe toamnă. Culmea, a doua zi, în Comisia de Mediu, a fost suplimentată ordinea de zi și a fost scoasă din sertar legea spațiilor verzi, în care se regăsesc o parte din amendamentele asumate ca fiind amânate cu o zi înainte Mai exact, se propune ca autoritatea locală să poată schimba destinația spațiilor verzi proprietate privată, dar și a celor proprietate publică necadastrate. Ne referim aici la mai bine de jumătate din spațiile verzi din București”, explică Alex Oprița.
Dacă această propunere ar deveni realitate, o serie de construcții declarate ilegale în trecut ar deveni legale, iar noi clădiri ar fi ridicate pe suprafețe care sunt astăzi protejate prin lege. Introducerea în categoria spațiilor verzi a suprafețelor construite prevăzute cu substrat vegetal de 50 de cm este o măsură cu efecte nocive, care cu greu va mai putea fi schimbată dacă devine realitate. „Dacă avem o parcare, dar punem pe ea minimum 50 de centimetri de pământ, ea poate să fie considerata spațiu verde. Acest gen de intervenții, cu betonare și mai multe subsoluri, sunt intervenții greu reversibile, e foarte greu să mai scoți un munte de beton din pământ. Acela nu mai e un spațiu verde funcțional”, atrage el atenția.
„Se vede practic influența majoră a lobby-ului făcut de dezvoltatorii imobiliari și nu i-aș băga pe toți în aceeași oală, pentru că sunt și dezvoltatori imobiliari care sunt responsabili și înțeleg că e important să dezvolte orașul într-un mod sustenabil. Dar unii dintre ei își urmăresc doar propriul profit și vor ca o parte din terenurile pe care le dețin în București și pe care le-au achiziționat ca spații verzi să devină construibile. Și spun, victimizându-se, că ei sunt proprietari și că nu au voie să facă ce își doresc pe spațiul lor privat și cum poate cineva să le impună ce să facă. E o poziție foarte incorectă și neetică, pentru că, în momentul în care au achiziționat acele spații, ele erau încadrate urbanistic ca spații verzi, având o funcțiune esențială în viața orașului. Spațiile verzi oferă niște beneficii ecosistemice de care ne bucurăm toți, chiar dacă locuim lângă ele sau la distanță. E foarte important pentru sănătatea noastră, a tuturor, să păstrăm spațiile verzi, pentru că filtrează aerul, opresc praful, vara ne oferă o umbră și răcoare, ne oferă un nivel de viață superior. Și aici e o discuție destul de importantă, că de la un punct încolo nu mai e suficient să ne dezvoltăm doar economic. Dezvoltarea orașului nu înseamnă doar producere de profit și salarii, înseamnă și un nivel bun de locuire în oraș. Iar dacă noi vom betona totul, nu îl vom mai avea. Sunt niște intervenții care sunt foarte greu reversibile”, afirmă coordonatorul Platformei de Mediu pentru București.
Legea care nu a fost pusă deocamdată pe ordinea de zi poate fi votată cu altă ocazie. „Nu cred că putem lăsa garda jos deloc. Legea poate să apară din nou pe ordinea de zi, să apară săptămâna viitoare sau chiar și în vacanța parlamentară. Se poate convoca în mod extraordinar Parlamentul, dacă ei se înțeleg în coaliție și să o treacă pe repede înainte. Pericolul e în continuare acolo și cred că e important ca oamenii, cetățenii de rând, să înțeleagă că starea asta de amorțeală în care ne aflăm acum e una care nu ne ajută să ne apărăm interesul de a avea un oraș sănătos”, spune Alex Oprița,
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.