Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Unirea României cu Moldova este un narativ românesc exploatat destul de abil de Rusia./ Nu atât unirea cu Moldova cât ideea de Românie Mare”. Profesorul Armand Goșu, „În fața ta”

Armand Goșu

„Cine sunt idioții utili ai Rusiei în România?”, a fost întrebat scriitorul și profesorul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Cei care acum cântă partitura anti-occidentală, anti-NATO, anti-americană. Da, accept, și eu sunt critic cu politica externă americană, ce face, ce se întâmplă în Europa. Dar să fii anti- occidental astăzi în România mi se pare că denotă o atitudine profund pro-rusă”, a replicat el. 

În urmă cu mulți ani, profesorul a fost criticat de un student că este anti-rus. I-a explicat că lucrurile nu stau deloc așa.

„A fost întrebare-comentariu. Acum vreo 10, 15 ani, am fost criticat de un student că sunt anti-rus și că eu nu văd nimic bun la Rusia. Și am încercat să explic că sunt și lucruri foarte bune la Rusia, dar vorbeam despre Gulag. Atunci erau despre Gulag și el vedea ceva bun în Gulag. Și am explicat, eu nu pot să fiu anti-rus pentru că eu predau 20 de ani Rusia. E ca și cum ai preda artă grafică sau ai preda pian și tu să-ți urăști pianul. Deci nu pot să urăsc, eu iubesc foarte tare Rusia, de asta o critic critic, eu critic și România, pentru că o iubesc foarte tare. Vreau să fie o țară dezvoltată, să fie o țară democratică, să fie o țară din care eu pot să călătoresc în lume și să fiu mândru că mă întreabă cineva pe un aeroport: Domnule, ce meserie ai? Păi uite asta. Și ce predai? Păi Rusia. A, da frumos, Rusia. Vreau să trăiesc acest sentiment de mândrie că predau Rusia”, a declarat Armand Goșu în timpul chestionarului „În fața ta”.

Specialistul în spațiul ex-sovietic a mai fost întrebat dacă unirea României cu Moldova e un narativ rusesc. „Nu e narativ rusesc, e narativ românesc, dar e folosit destul de abil Rusia în ultimii 30 de ani, dar mai ales în ultimii 10 ani, după 2014. După după Crimeea. În momentul în care la Kremlin sau la în Duma de Stat, ies Jirinovski, ies miniștri și propun României împărțirea Ucrainei, atunci e clar. Nu atât unirea cu Moldova cât ideea de Românie Mare. Proiectul României Mari, în fapt, e un proiect inspirat din curentul de gândire Marea Serbie, Marea Bulgarie, Marea Rusie, care pleacă de la niște ideologii de secol XIX. În secolul 21, trebuie să să renunți la ele, să te concentrezi pe altceva, nu pe teritorii”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult