Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Unirea României cu Moldova este un narativ românesc exploatat destul de abil de Rusia./ Nu atât unirea cu Moldova cât ideea de Românie Mare”. Profesorul Armand Goșu, „În fața ta”

Armand Goșu

„Cine sunt idioții utili ai Rusiei în România?”, a fost întrebat scriitorul și profesorul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Cei care acum cântă partitura anti-occidentală, anti-NATO, anti-americană. Da, accept, și eu sunt critic cu politica externă americană, ce face, ce se întâmplă în Europa. Dar să fii anti- occidental astăzi în România mi se pare că denotă o atitudine profund pro-rusă”, a replicat el. 

În urmă cu mulți ani, profesorul a fost criticat de un student că este anti-rus. I-a explicat că lucrurile nu stau deloc așa.

„A fost întrebare-comentariu. Acum vreo 10, 15 ani, am fost criticat de un student că sunt anti-rus și că eu nu văd nimic bun la Rusia. Și am încercat să explic că sunt și lucruri foarte bune la Rusia, dar vorbeam despre Gulag. Atunci erau despre Gulag și el vedea ceva bun în Gulag. Și am explicat, eu nu pot să fiu anti-rus pentru că eu predau 20 de ani Rusia. E ca și cum ai preda artă grafică sau ai preda pian și tu să-ți urăști pianul. Deci nu pot să urăsc, eu iubesc foarte tare Rusia, de asta o critic critic, eu critic și România, pentru că o iubesc foarte tare. Vreau să fie o țară dezvoltată, să fie o țară democratică, să fie o țară din care eu pot să călătoresc în lume și să fiu mândru că mă întreabă cineva pe un aeroport: Domnule, ce meserie ai? Păi uite asta. Și ce predai? Păi Rusia. A, da frumos, Rusia. Vreau să trăiesc acest sentiment de mândrie că predau Rusia”, a declarat Armand Goșu în timpul chestionarului „În fața ta”.

Specialistul în spațiul ex-sovietic a mai fost întrebat dacă unirea României cu Moldova e un narativ rusesc. „Nu e narativ rusesc, e narativ românesc, dar e folosit destul de abil Rusia în ultimii 30 de ani, dar mai ales în ultimii 10 ani, după 2014. După după Crimeea. În momentul în care la Kremlin sau la în Duma de Stat, ies Jirinovski, ies miniștri și propun României împărțirea Ucrainei, atunci e clar. Nu atât unirea cu Moldova cât ideea de Românie Mare. Proiectul României Mari, în fapt, e un proiect inspirat din curentul de gândire Marea Serbie, Marea Bulgarie, Marea Rusie, care pleacă de la niște ideologii de secol XIX. În secolul 21, trebuie să să renunți la ele, să te concentrezi pe altceva, nu pe teritorii”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult