Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

1 iulie: probabil cel mai important anunț al premierului Ludovic Orban. Cum ar putea adopta România „modelul polonez”

Orban Michelin

Foto: gov.ro

Avem o singură șansă pentru a dezvolta România, investițiile! Nu poleiala demagogică, nu discursurile goale, nu fantasmagoriile economice, ci investițiile vor fi cele care vor asigura României dezvoltarea și majorarea PIB-ului.

Fără a menționa „greaua moștenire", dar cu investiții masive în infrastructură și cu o atenție sporită, acordată mediului de afaceri.

Astfel, în data de 1 iulie 2020, guvernul va anunța un amplu plan de dezvoltare, ce va viza domenii precum infrastructura de transport, infrastructura energetică, sănătatea, educația și comunicațiile.

Planul se întinde pe un interval de 5 ani și va mobiliza toate resursele financiare necesare relansării economiei românești. Vorbim despre un set de măsuri de ordinul miliardelor de euro. Detaliile complete, legate de cifre, le vom afla în 1 iulie.

În domeniul infrastructurii rutiere se urmărește unirea provinciilor istorice, ce va duce la dezvoltarea economică, aceasta va fi prioritatea zero. 

De asemenea, se urmărește înființarea unui fond de dezvoltare pe model polonez, cu o capitalizare de 300 de milioane de euro, ce va urma a fi listat pe bursă.

Legat de modelul polonez, adoptat pentru construcția infrastructurii rutiere, care ulterior a condus la dezvoltarea fostei țări comuniste, este important de menționat că la finalul anului 2007, Polonia avea 1083 km de autostradă, conform hărții următoare:


La finalul anului 2019, rețeaua de autostrăzi a Poloniei era de aproximativ 4 ori mai întinsă decât cea de la nivelul anului 2007, aceasta fiind de 4214 km. Până la finalul lui 2026, se estimează că rețeaua de autostrăzi a Poloniei va avea o întindere de peste 6500 km.

La 31 decembrie 2019, rețeaua de autostrăzi a Poloniei arăta conform celor de mai jos:


Dar cum arată rețeaua de autostrăzi a României la nivelul anului 2020, mai exact cei 841 km de autostradă:

Într-o primă fază, primordial este ca lucrările de construcție ale autostrăzii Pitești – Sibiu să fie finalizate. Această autostradă, alături de centura Capitalei, va completa coridorul paneuropean IV.

Lucrările au fost demarate la începutul lunii martie 2020, prin construcția unui prim lot, au termen de execuție de 3 ani și costă 610 de milioane lei. Acest prim lot va lega Sibiu de Boița și se întinde pe 13 km. Proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești are o lungime de 122,11 km, și este divizat în 5 secțiuni care traversează județele Sibiu, Vâlcea și Argeș.

Până la finalizarea lucrărilor, pe actualul drum DN7/E81, se circulă în felul următor:

Și în felul următor:

De ce economia Poloniei poate reprezenta exemplul pe care România îl poate urma

Imediat după căderea comunismului, Polonia a înregistrat doi ani consecutivi de criză economică profundă în 1990 (-7,2%) și 1991 (-7%).

Dacă în 1989, Polonia genera un PIB de 62 miliarde USD, în 2019 valoarea înregistrată era de 590 miliarde USD. Polonia este clasificată drept o economie cu venituri înalte de către Banca Mondială și se află pe locul 21 la nivel mondial în ceea ce privește PIB-ul (nominal), precum și pe locul 24 în ceea ce privește ușurința cu care se fac afaceri. PIB-ul pe cap de locuitor depășește 31.000 USD.

Economia Poloniei este a șasea ca PIB generat din Uniunea Europeană și cea mai mare dintre fostele țări comuniste din Europa de Est. Începând cu 1990, Polonia a urmărit o politică de liberalizare economică, iar economia sa a fost singura din UE care a evitat intrarea în recesiune economică în timpul crizei financiare declanșată în 2008.

Dar căror factori se datorează aceste performanțe economice?

În termeni de investiții în infrastructură, Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor UE între 2007 și 2013 (fonduri europene atrase de 102 miliarde euro) și între 2014 până în 2020 (fonduri europene atrase de 106 miliarde EUR). Polonia urmează să beneficieze de fonduri europene chiar și după 2020, în urma planului de redresare economică, propus de către Comisia Europeană, Polonia va primi 37,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, fiind al patrulea cel mai mare beneficiar.

Sectorul construcțiilor și cel imobiliar sunt în plină expansiune, determinate de proiecte de infrastructură mari, precum și de extinderea centrelor de servicii globale din Polonia, companii internaționale precum IBM, Microsoft, Google, Citi Group, Credit Swiss și Capgemini mutând o parte din operațiunile lor în Polonia.

În ceea ce privește România, deplângem faptul că din țara noastră au emigrat peste 4 milioane de români. În cele mai multe cazuri, factorul determinant pentru emigrarea acestora fiind cel economic.

În schimb, Polonia nu doar că a reușit să atragă muncitori din țara vecină, Ucraina, peste 1,3 milioane de ucrainieni lucrează în Polonia , însă în 2019, Polonia a reușit să inverseze direcția în ceea ce privește emigrarea. În 2019, mai mulți muncitori polonezi s-au întors acasă pentru a lucra decât au plecat în străinătate.

După anul aderării la Uniunea Europeană, un număr de 2,5 milioane de polonezi au luat calea exilului. Însă, în prezent, tot mai mulți iau în considerare întoarcerea în țara natală. Șomajul se află la cote minime, companiile se află într-o concurență acerbă pentru atragerea acestora, fapt ce a dus la majorarea salariilor și la inversarea direcției în ceea ce privește emigrarea.

Mulți dintre cetățenii polonezi emigrați în Marea Britanie au decis a părăsi insula imediat după Brexit. Unii dintre ei s-au îndreptat către Germania, vecina Poloniei, alții au revenit în țara natală. Este de așteptat ca această tendință să continue, iar în cursul anului 2020 este foarte posibil ca Polonia să înregistreze o nouă creștere a numărului de cetățeni reveniți în țară.

România se află exact în același punct în care se afla Polonia în 2008. Suntem o țară care deși s-a dezvoltat, comparativ cu 1989, am rămas în urma celorlalte țări din fostul bloc comunist.

Acest lucru a generat emigrarea masivă a populației. În lipsa dezvoltării, economia României a rămas una marginală, dar cu un potențial mare de dezvoltare. Două exemple de dezvoltare a unor sectoare, ce pot duce la majorarea PIB-ul României cu peste 100 de miliarde de EUR, prin efectele produse în economie, sunt dezvoltarea infrastructurii rutiere și cea a rețelei de gaze. Aproximativ 70% din populația României.

Este necesar ca politicul să repună România pe șine, iar acest lucru se poate realiza doar prin creșterea investițiilor în infrastructura rutieră, energetică, cea de sănătate, educația și comunicațiile.

Vom afla în data de 1 iulie direcția spre care se îndreaptă România și detaliile planului de dezvoltare pe care guvernul îl va prezenta.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da ar trebui urmat unele exemple . Fie Polonia , Ungaria, Cehia , etc. Dar se poate? Avem vointa? De ex cat costa un km in Polonia si cat costa unul in Romania. In Romania costa dublu. Planuri mari pe hartie toti arata.
    • Like 2
    • @ Silviu Pop Sese
      Cine a fost in Polonia,dar mai ales in Cehoslovacia inainte de "89,a constatat diferenta de la cer la pamant,fata de Romania.
      Sau,recent,in criza din 2008-2010,Polonia a trecut usor prin producerea in tara a majoritatii bunurilor de consum,amintim merele si fructele din Polonia cautate in piata din romania.
      • Like 2
    • @ Nicolaie Apolzan
      Afla ca PIB in Romania inainte de 89 era mai mare ca in Polonia si datorie 0. Nu uita asta. Nu te lea dupa prooaganda ca eram deoasiti in 89 . Poate fata de Germania sau USA , dar nici un caz fata de tarile din blocul estic. In anul 89 eram fruntasi fata de restul tarilor din est. Ce a urmat dupa 89 o fost problema si inca ii.
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      In 1989 PIB-ul Poloniei era de 62 mld USD iar PIB-ul Romaniei era de 42,11 mld USD.
      Mai jos va las evolutia/involutia PIB-ului Romaniei..
      1987 - 38,4 mld USD
      1988 - 40,81 mld USD
      1989 - 42,11. mld USD
      1990 - 39
      1991 - 29
      1992 - 25,12
      1993 - 26,36
      2000 - 37,25
      2001 - 40,39
      2002 - 46,07
      2003 - 57,81
      2004 - 74,97
      2005 - 98,45
      2006 - 122
      2007 - 174,6
      2008 - 214,3
      2009 - 174,1
      2010 - 166,2
      2011 - 183,4
      2012 - 171,2
      2013 - 190,9
      2014 - 199,6
      2015 - 177,9
      2016 - 188,5
      2017 - 211,7
      2018 - 239,6

      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      Delia MC Delia MC check icon
      Fruntași pe hârtie, la raportări umflate. Poate la export, că am făcut foamea în timp ce tot ce era mai bun pleca.
      Fruntași la debandadă, ciupeli. Numai cât treceai granița în Bulgaria, ogoarele se opreau fix la marginea drumului. La noi, 2-3 m palancă, plin de bețivani la bodegi. Cehoslovacia, Polonia n-am văzut atunci. Dar dacă au ajuns unde sunt acum înseamnă că au plecat de la alt nivel.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Diferenta in mentalitate si diferenta in conducere dupa '85 . O fi fost Ceausescu presedinte dar dupa anii 80 conduceau baietii "destepti" , care au acaparat toata puterea dupa 89. Sa vandut tot si furat ca in codru. Retrocedari ilegale de mii de hectare, sate intregi , patrimoniu national. Mentalitatea de mitic a pus stapanire pe Romania. Tunurile financiare prin incalcarea legilor a devenit sport national. Ma indoiesc ca Ceausescu stia ce se intampla cu adevarat in tara . Imi aduc aminte cum se umpleau alimentarele inaintea vizitei lui Ceausescu si apoi erau golite. De ce? Se umflau productile pe hartie? Pt cine erau umflate? Spune ce vrei dar Ceauseacu era patriot . Nu o fost el perfect , dar ne-a scos din multe belele. Daca nu ar fi fost si inca cativa Maurer , Manescu , etc. am fi fost tot in evul mediu. In 24 de ani cat a fost ceausescu la putere sa construit multe : Portile de fier , termocentrale , atomocentrale , drumuri , poduri , cai ferate , porturi , orase intregi , fabrici , vapoare , aeroporturi . Din care in ultimii 5 ani ,adevarat ,sa tras foamea . Sabotarea din interior si exterior plus cu nebunia lui Ceausescu de a platii toate datoriile cu orice pret a cam dus la situatia din anii 80. Dar ce au reusit astia in 31 de ani? Ce sa construit ? Ce sa facut notabil? O ajuns trenurile sa mearga cu 30km/h , sa cumparam curent de la bulgari , rosii de ka turci , faina de la unguri. Fetele romance sa fie sclave sexuale in toata europa , romanii sa lucreze in toata lumea lasand copii in urma. Industria petrochimica la kazaci , industria auto la francezi , industria lemnului la austrieci , industria energetica la italieni si nemti. Datorii de miliarde si miliarde. Pt ce ? Autostrazi ioc , industrie ioc , educatie ioc , cercetare ioc. Viitor ioc. La inceput ne comparam cu cehia , polonia , apoi ne-au depasit . Am inceput sa ne comparam cu Ungaria . Ghici ce ? Ne-a dat fum. Acum ne comparam cu Bulgaria , care si ea cam ne intrece. Am ajuns un fel de colonie babaniera care viseaza sa ajunga un fel de Zoro.
      • Like 0
  • Mă mir, modelul polonez e un model de mare succes dar până acum politicienii noștri nu aveau de gând să implementeze un astfel de program și la noi. Vedem dacă e reală povestea pentru că modelul polonez presupune pe lângă cele scrise în articol și un sprijin masiv al companiilor cu capital autohton ceea ce la noi s-ar putea lăsa cu niște piedici din partea unor ambasade iar elită noastră are grijă să nu le supere. Planul polonez (valabil pentru grupul de la Visegrad în general) prevede și o economie cu capital autohton majoritar ca proiect principal ceea ce e firesc, nu există pe lumea asta vreo țară dezvoltată cu o economie bazată în principal pe capitalul străin, nu ai economie proprie... nu exiști.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult