10 moduri în care un părinte își poate motiva copilul să învețe

sursa foto: Profimedia

În august, am făcut un chestionar despre nevoile părinților legate de pregătirea copiilor pentru învățare, la care am primit răspunsuri de la peste 560 de părinți. Motivația a fost una dintre cele mai mari preocupări ale lor.

Pe bună dreptate.

„Motivation is 90% of learning" e concluzia celor de la Alpha School, care au reușit să îi învețe pe copii să obțină rezultate excepționale, concentrându-se pe motivație. Dacă vrei, reușești, știm cu toții.

Și, în același timp, învățarea copiilor e plină de „trebuie", nu de „vrei". E goală de răspunsuri la „de ce". Și de multe ori e făcută aproape ca o rețetă perfectă, care omoară fix motivația, despre care știm că e esențială pentru învățare.

Am sintetizat 10 moduri în care un părinte poate cultiva motivația copilului său. Inclusiv câteva care probabil vă vor surprinde, pentru că vă cer să faceți opusul a ceea ce suntem obișnuiți să le spunem copiilor ca să învețe. Puteți să le citiți pe larg și să le aplicați cum doriți.

Vă rog să înțelegeți că e o temă comună la toate aceste elemente, ca și la ceilalți factori care îi sprijină pe copii să aibă rezultate bune prin învățare. Tema comună e că vom avea copii care apreciază învățarea, dacă noi apreciem învățarea. Că vom avea copii care învață, dacă noi învățăm. Că vom avea copii motivați să învețe, dacă și noi le demonstrăm motivația de a învăța.

Cel mai mare studiu din lume, cu peste 400 de milioane de elevi, făcut de John Hattie, spune acest simplu refren, valabil pentru orice părinte, orice profesor, orice ministru al Educației, orice om care vrea ca alt om să învețe: „Cultură. Învățare. Rezultate."

Când copiii sunt scufundați într-o cultură a învățării în jurul lor, cu limbaj comun, ritualuri împărtășite, obiective și valorizare a învățării, atunci și ei învață mult mai ușor. Și mult mai bine.

1. Nu-i mai spune „E treaba ta să înveți".

Dacă îi spui copilului că învățarea e treaba lui, îi spui de fapt că pentru noi, adulții, ea nu mai contează. Și de ce ar face ceva ce tu nu valorizezi pe bune? E treaba noastră să învățăm toată viața. Așa devine și copilul tău motivat.

2. Răspunde-i de fiecare dată când te întreabă „De ce să învăț asta?".

Fă-i legătura reală cu impactul învățării pe termen lung, dacă reușești s-o identifici. Dacă nu ai un răspuns bun, poate întrebarea lui e legitimă și acel lucru chiar n-are sens să-l învețe. Ai grijă să-i oferi învățarea care chiar îl ajută.

3. Asigură-te că te vede și pe tine învățând.

Vorbește despre ce înveți, modelează, fă învățarea parte din viața voastră de zi cu zi. Dacă e ceva obișnuit, la fel de obișnuit ca spălatul pe dinți, o s-o deprindă și el. Dacă învață doar el în casă, pe termen lung e foarte puțin probabil să poată să își susțină motivația singur.

4. Întreabă-l: „Ce vrei tu? Ce vrei să înveți?” sau măcar „Cum îți place să înveți?”

De câte ori am fost noi întrebați asta în școală? Niciodată. Iar întrebarea are legătură directă cu motivația. Și motivația e 90% din învățare. Copilul tău are nevoie să vrea, să fie curios, să fie interesat. Nu poate învăța numai și numai din „trebuie".

5. Lasă-l să-și seteze singur răsplata și consecințele.

Poartă cu copilul conversații în care îl ghidezi și îi dai alegeri de consecințe legate de învățare. Răsplată dacă învață bine, consecințe dacă nu, dar alese de el, nu impuse de tine. Când și le setează singur, îl motivează mai mult decât orice notă în sine.

6. Pune-l să-și seteze singur obiective și ținte.

Hattie ne arată cum obiectivele setate și asumate de elevi cresc dorința acestora să le urmeze pe termen lung. Ghidează-ți copilul să înțeleagă cât de bun vrea el să fie și să lucreze către asta. Ținta lui, nu ținta ta pentru el.

7. Înconjoară-l de oameni care fac învățarea frumoasă și interesantă.

Dacă învățarea e apreciată și pe bune valorizată de voi, va fi și pentru el. Dacă admiră orice modele de succes (de la fotbaliști la cântăreți la oameni de afaceri etc.), fă legătura între succesul acestora și învățare. Niciun om de succes nu a ajuns acolo fără să învețe și să exerseze mult.

8. Organizează-ți casa și calendarul pentru învățare.

Pune ore comune de învățare și alege un spațiu dedicat în casă: aici e locul unde învățăm. Și asigură-te că te vede și pe tine mergând acolo și făcând activități de învățare.

9. Scoate rușinea și vina, normalizează frica și frustrarea.

E ok să ai emoții mari când înveți - și poți să le gestionezi. Frica și frustrarea sunt chiar semne că înveți, că ieși din zona de confort. Normalizează faptul că acestea apar. În schimb, ai grija la rușine și la vină - acestea blochează învățarea. Ajută-l pe copilul tău să le proceseze repede și să nu stea prea mult în ele.

10. Arată-i rezultatele reale ale învățării.

Fă vizibil modul cum folosești tu învățarea: ca să devii mai bun în meseria ta, ca să faci mai mulți bani, ca să fii mai bucuros de munca ta și mai mândru de rezultate. Arată-i rezultatele, arată-i cu adevărat că merită să înveți, ca să ai un copil cu adevărat motivat să învețe.

Niciunul din cele 10 nu funcționează dacă tu, ca adult, nu înveți. Asta e tot.

Cei peste 560 de părinți care mi-au scris își doresc copii motivați, și au dreptate să și-i dorească. Dar motivația copilului nu începe la copil. Începe la masa la care tu deschizi o carte, pui o întrebare, spui cu voce tare „Asta nu știam".

Cultură. Învățare. Rezultate. În ordinea asta.

Alege un singur mod din cele 10 și fă-l săptămâna asta, cu copilul lângă tine, ca să te vadă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp