Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ce nu poate face ChatGPT pentru tine? Dacă îl lași să gândească în locul tău, vei obține „calorii goale” pentru învățare

ChatGPT / sursa foto: Profimedia

sursa foto: Profimedia

Nu poți externaliza munca învățării. Poți externaliza informația. Dar nu poți externaliza transformarea.

Iluzia unei noi inteligențe: informația fără efort

ChatGPT on the wall, who’s the smartest of them all? Well, you are, of course. Ce deștepți suntem de când a apărut AI, nu? Acces instant la informație mai aveam. Acum avem acces direct la un creier extern. Putem să exportăm munca noastră de proces de învățare— să primim informație și să facem ceva cu ea. Ce bine, nu?

Nu, nu e deloc bine. Avem pentru prima dată generații care sunt cognitiv mai puțin dezvoltate decât generația anterioară. Studiul prezentat de Dr. Jared Cooney Horvath arată informații consecvente din 80 de țări unde generațiile noi sunt mai puțin capabile de efort cognitiv. Tehnologia și, acum, AI-ul pot să facă pentru noi munca de a învăța. Dar cu un cost de la inteligența și capacitatea noastră de învățare.

Învățarea reală nu e consum. E muncă.

Ce facem noi cu creierul, mâna și vorba noastră, cu informația, e de unde vine cu adevărat învățarea pentru transformare.

Sunt în educație de mulți ani. Cred și susțin metodologii inovatoare. Dar nu fără o bază riguroasă de cunoștințe. Și nu fără muncă cognitivă intensă.

Alpha School, care îi ajută pe copii să învețe de 2–3 ori mai repede, folosește mult AI. Dar cu o precizare: e interzis și nici măcar nu au funcția de „chat”. Pentru că au descoperit că 90% din timp Chat-ul este folosit de elevi ca să evite să învețe.

Da, da, prietenul tău AI–ul poate deveni dușmanul tău dacă crezi că îi poți exporta gândirea. Te oprește pe tine de la a învăța lucruri noi. „Who does the work, does the learning”, spune autoarea Olimpia Meșa. Cine muncește se transformă. Cine nu muncește rămâne la fel.

Consumul de informație nu te transformă

Privitul de reels nu înseamnă muncă. Nici măcar cititul de cărți nu e muncă (deși sigur e mai bun decât video-urile scurte). Dacă doar afli o mulțime de informații, ele trec prin tine cum trece apa băută în exces. Nu te hidratează. Doar te traversează.

Consumul de informații aleatorii te traversează. Nu te informează, nu te învață și nu te transformă. Dacă vrei să înveți cu adevărat, e nevoie să faci tranziția de la „consumator de informații” la „creator de cunoaștere proprie”.

Transformarea începe când procesezi

În Expediția OSCA, fiecare dintre noi lucrăm la o dorință personală. Când vine pasul „Cercetează”, acolo unde căutăm informații noi, avem o provocare paradoxală pentru participanți: să nu se mai expună la nicio informație nouă. Da. Pentru că, de multe ori, problema nu e lipsa informației.

Să mănânci mai puțin. Să fii mai calm. Să economisești mai mulți bani. E ceva nou aici? Și de ce le facem atât de puțini dintre noi, deși toți „citim” despre ele?

Pentru că nu informațiile care trec prin tine te transformă. Ci procesarea lor. Munca ta cu informațiile are nevoie să includă mai multe paliere:

  • Notarea
  • Vorbitul
  • Reformularea
  • Aplicarea și rescrierea.

Deep learning: momentul în care cunoașterea devine a ta

Ce ne spune Hattie (care a făcut cel mai mare studiu global despre învățare)? Spune că învățarea profundă, adică învățarea aceea pe care o vrem, cea care rămâne cu noi, apare atunci când poți face transfer de cunoaștere. Când poți explica. Când poți compara. Când poți decide cum să aplici.

Hai să aplicăm ce înseamnă învățare profundă la o dorință comună: „Vreau să învăț să fac sport”. „Învățarea să faci sport” devine reală doar când poți explica cât mai clar, detaliat și personalizat:

– de ce e important sportul;

– ce fel de sport funcționează pentru tine și de ce;

– ce fel de sport nu funcționează pentru tine și de ce.

Atunci ai cunoaștere care te și transformă. Nu doar informație.

Dieta de informație: începutul transformării

Înainte de a face dietă de la orice mâncare, începeți cu o dietă de la valul de informații din jur. Tot ce intră la categoria „fast-food” de informații sunt „calorii goale” pentru învățare.

Ce să faci în loc? Scrie, reflectează, vorbește cu cei din jur. Clarifică-ți gândirea, nu o mai polua cu gândirea altora.

Când o să ai propria ta teorie despre orice abilitate practică, atunci informația te va transforma cu adevărat. Nu când o citești. Ci când o muncești.

Hai la dieta de consum de informații. Și spor la muncit ca să îți generezi propria cunoaștere.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Apuripu-ripu / sursa foto: Profimedia

Tata avea doar cinci ani când a rămas orfan de tată. Fără casă, au locuit o vreme în grajdul unde unchiul lor ținea caii. Bunica muncea cu ziua, „la cocoane”, încercând să-și țină cei șapte copii în viață. Asigurarea hranei era cea mai mare provocare. Toți au renunțat la școală, mai puțin cel mic — tata. El a iubit caii toată viața.

Citește mai mult

Doctorat / sursa foto: Profimedia

Pentru mine, doctoratul a însemnat disciplină intelectuală (pentru un om care citea haotic, avea ideile împrăștiate în zeci de jurnale și caiete, practica fișării și a lucrului pe text a fost o adevărată terapie), sens al educației (cred că scrierea la teza de doctorat și studiul temei alese au dat cu adevărat sens formării mele intelectuale) și contact cu ideile cele mai rafinate, cu textele și autorii cei mai reprezentativi din domeniul meu de cercetare.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Planck a realizat că erorile din ambele legi, deși opuse, au nevoie de o unică condiție corectoare. Așa a apărut quanta Planck – „A fost un act de disperare... Am sacrificat toată fizica pe care o știam”, mărturisea calmul fizician. Adică, fizica lui Newton.

Citește mai mult