Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

10 octombrie 1916 – „Acești mișei care să pretind a fi urmași ai Romei...”

Gazeta Transilvaniei

27 august 1916 – armatele regatului României intră în Transilvania. Ofensiva ține doar până la jumătatea lunii septembrie. Apoi, armata română, înfrântă în sud la Turtucaia, începe să se retragă în fața unităților germane. Mai întâi, trupele române pierd bătălia de la Sibiu; apoi, pe 4 oct., atacă Brașovul, sunt respinse și date peste cap de germani. Puterile Centrale nu se mulțumesc cu „eliberarea” Brașovului, folosesc Gazeta Transilvaniei, vechea publicație politică națională a românilor din Ardeal, înființată la Brașov în 1838, pentru a tipări în numărul din 10 oct. de acum 106 ani această proclamație: 

„PROCLAMATIE

Brașov 10 Octomvrie 1916

Bandele de hoți și ucigași hienele războiului mondial, urmași bastarzi ai țiganilor, cari au infectat aerul dulce și dulce și sfânt al Patriei noastre, au fost alungați și stârpiți de viteji soldați al majestaței sale regelui nostru și de trupele majestoase ale Impăratului Vilhelm!

Acești mișei cari să pretind a fi urmași ai Romei, acești bandiți cari își însușesc numele de Români, timp de șase săptămâni au dat dovadă de cea mai mizărabilă purtare fiindu-ne rușine că vreodată sau apropiat de noi zicându-ne că sunt și ei Români!

Vestin cu gura tare că hienele războiului mondial fug, fugăriți de viteaza noastră armată.

Aducem de știre tuturor că am rupt cu acești mișei ori-ce legătură care au pretinso cu noi Români Transilvăneni, căci în timpul domniei lor au dat dovadă că nu sunt demni a purta numele de români.

Blestemat să fie ceasul în care au pășit pe pământul strămoșilor noștri!!

Blestemați să fie în veacuri!

Blestemați popor nenorocit, hienele războiului mondial!

Și noi cari am îndurat cu umilință domnia lor tremurând de bucurie, cu lacrămi în ochi, aducem uralele noastre feciorilor patriei noastre cari cu viața lor nei scăpat de acești mizerabili ucigaș să trăiască armata învingătoarea!

Români Brașoveni”

(Documentul este păstrat în Muzeul Județean de Istorie din Brașov)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult