Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

100.000 de voluntari pentru vacanțe test pe nave de croazieră

croaziera

Foto: Mikko Palonkorpi / Panthermedia / Profimedia

Într-o noapte albă din ianuarie 2021, Facebook mi-a aruncat în fața ochilor un film de prezentare al companiei MedCruise care părea ca o relansare a circuitelor de croazieră în Marea Neagră. Sunt prezentate orașele Odessa, Constanța, Varna și Burgas.

Mesajul companiei nu menționa și o dată de redeschidere a acestor rute, dar nivela terenul pentru un anunț pe care cel mai probabil îl vor face în următoarele săptămâni. Da, liniile de croazieră nu vor mai ocoli porturile de la Marea Neagră. Navele de pasageri au evitat regiunea Mării Negre din cauza motivelor geopolitice ( vă amintesc doar incidentul din Ucraina).

“Începând din acel moment, lucrăm din greu toți împreună pentru a reînvia activitatea din porturile noastre și pentru a întâmpina pasagerii de croazieră în orașele noastre. Ne face plăcere să reamintim că porturile și orașele din Marea Neagră ar fi bucuroase să primească pasageri de croazieră și să poată oferi servicii de nivel înalt. Așteptăm cu nerăbdare să vă întâlnim în Marea Neagră de Vest”, este mesajul companiei MedCruise

Din grupul de lucru al MedCruise fac parte reprezentanți ai porturilor din Constanța, Burgas, Odessa, Trabzon, Istanbul și Varna.

În Portul Constanța, prima navă maritimă de croazieră programată în anul 2021 este Artania, cu pavilion Bahamas, pe data de 1 mai.

Semnalul dat de compania MedCruise pare a că a dezghețat traficul navelor de pasagere din Marea Neagră. Florin Goidea (foto), directorul general al CNAPMC, susține că, potrivit programărilor, prima navă de croazieră ar trebui să ajungă în Portul Constanța chiar de 1 mai. Este vorba despre Artania, pasager aflat sub pavilion Bahamas. În cazul navelor mai mici, cele fluviale, prima vizită ar trebui să fie în aprilie. “Până la acest moment, la terminalul de pasageri și-au anunțat sosirea 29 de nave, 17 maritime și 12 fluviale. Aceste informații sunt totuși cu titlu informativ, în funcție de evoluția pandemiei și a restricțiilor impuse de aceasta, lista putând fi modificată. Conform acestei liste preliminare, sezonul ar începe cu nava fluvială River Adagio, pe 3 aprilie, și s-ar încheia pe 16 octombrie, cu nava maritimă Aegean Odyssey”, mai spune Florin Goidea.

Nu am încă date despre pasagerii care au cumpărat vacanțe pe navele care vor avea destinația Constanța, dar, din trecut, vă pot spune că media de vârstă trecea de 50 de ani. “Din experiența noastră, am observat că turiștii care aleg Constanța au experiență în croaziere, au fost în cel puțin 5 sau 6 destinații înainte. Unii vor să descopere locuri noi, destinații care altfel nu le-ar fi fost la îndemână. Considerăm că orașul Constanța ca destinație de croaziere poate să acopere toată gama de vârste și interese, cum ar fi: turismul bazat pe istorie (Muzeul de Istorie Constanța, Histria cu siturile arheologice, vestigiile comunismului – clădirile din perspectiva monumentelor istorice), turismul bazat pe geografie (Delta Dunării – patrimoniu UNESCO), turismul ecumenic (Mânăstirea Sfântul Andrei), turismul estival (restaurante, plaje, cluburi, jocuri de noroc)”, încheie Florin Goidea.

În 2021, costul croazierelor va fi, probabil, mai mic decât cel anterior, în timp ce durata vacanțelor nu va depăși 7 zile

Informațiile vin de la reprezentanții Portului Odessa, Ucraina, aflați și ei în grupul de lucru pentru Marea Neagră din cadrul MedCruise. În cazul portului ucrainean, condițiile geopolitice au dus la dispariția completă a navelor de pasageri. “Până în 2014, a existat o creștere activă a numărului de escale ale navelor de croazieră în porturile regiunii Mării Negre, inclusiv Odessa. Dar, după evenimentele geopolitice din 2014 din Ucraina și Turcia, regiunea Mării Negre a început să-și piardă popularitatea, ceea ce a dus la o reducere bruscă a numărului de escale, iar, din 2018, la o absență completă în portul Odessa”, menționează reprezentanții Portului Odessa într-un răspuns pentru funkytravel.ro.


Navele de croazieră ar fi trebuit să revină în Odessa în vara lui 2020, după aproape trei ani de absență. 11 pasagere erau așteptate, însă criză provocată de pandemia globală din cauza COVID-19 a ajustat toate planurile companiilor de croazieră, forțându-le să anuleze programările din întreaga lume. Conform cererilor trimise de companiile care gestionează navele de croazieră, în portul Odessa ar trebui să ajungă 22 de vapoare în 2021 și 23 în anul 2022. În același răspuns, oficialii ucraineni cred că, în 2021, costul croazierelor va fi probabil mai mic decât cel anterior, în timp ce durata vacanțelor pe apă nu va depăși 7 zile.

La rândul său, managerul zonei de est a Portului Varna, Lyubomir Dobrev, anunță că prima sosire programată a unei nave de croazieră este 9 mai 2021. Până acum în portul bulgăresc s-au programat zece pasagere. “Sper ca tarifele vacanțelor pe navele de croazieră să fie la fel sau chiar mai mici, deși vor fi implementate noi măsuri sanitare”, mai spune Lyubomir Dobre.

Managerul zonei de est a Portului Varna, Lyubomir Dobrev

Din păcate, în cazul Portului Burgas, una dintre cele patru rezervări pentru 2021 a fost deja anulată. Reprezentanții portului susțin că este chiar cursa din mai, iar acum prima navă ar trebui să sosească în august 2021.

terminalul de pasageri din Portul Burgas

100.000 de voluntari pentru vacanțe test pe nave de crozieră

Repornirea turismul pe navele de croazieră va însemna și debutul unui nou tip călătorie. Condițiile sanitare se vor schimba, la fel și durata vacanțelor, așa cum am scris mai sus. Companiile de pasagere au anunțat deja că implementează așa-numitul „plan de intervenție de urgență din cauza răspândirii COVID-19 la bordul navei” și prezența unui „plan de contingență portuară pentru focarul COVID-19 ” în fiecare port de escală, în cazul în care este necesară evacuarea urgentă a pacienților, asigurarea locurilor pentru observarea persoanelor de contact. În plus, față de dezvoltarea unui „protocol de răspuns”, companiile de croazieră iau măsuri de securitate suplimentare, introduc un proces de îmbarcare și check-in fără contact, dezinfectarea obligatorie a bagajelor, crearea de cabine izolate, îmbunătățirea sistemului de ventilație, dar și examinarea medicală extinsă a turiștilor.

Și pentru a evalua foarte bine noile condiții de călătorie, compania Royal Caribbean a anunțat că va efectua „croaziere de testare” pentru a stabili noi protocoale de sănătate și siguranță la bordul navelor sale. Pentru acest program compania a deschis o listă de voluntari, iar până acum s-au înregistrat peste 100.000 de persoane.

O decizie luată deja de companiile de croazieră, confirmată și de reprezentanții portului ucrainean Odessa, este că navele de pasageri vor primi turiști doar la jumătate din capacitate.

Articol preluat de pe Funky Travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Din ciclul hai sa scriem ceva...Sunt extaziat!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult