Republica continuă seria de materiale despre diferența între sectorul public și cel privat în ceea ce privește atitudinea față de muncă. De această dată, Adelina Dabu, head of public affairs la Confederația Patronală Concordia, vorbește într-un interviu pentru Republica.ro despre relațiile de muncă și spune că antreprenorii vor avea mereu un alt tip de motivație a muncii, pentru că munca lor se reflectă direct și imediat în profit, respectiv în veniturile lor.
Sunt românii „campioni” la fentat munca?
Nu avem date care să susțină această teză, dar avem date care ne spun că productivitatea muncii este relativ scăzută comparativ chiar și cu statele din regiune, în timp ce alte rapoarte arată că suntem țara cu cele mai lungi săptămâni de lucru. O posibilă explicație, confirmată și ea de alte studii, este lipsa competențelor și a digitalizării. S-ar putea adăuga la asta și birocrația (de exemplu, trebuie să depui de mai multe ori, la mai multe instituții, aceleași hârtii). Practic, cifrele ne spun că muncim mai mult pentru același rezultat.
Cât de mare este discrepanța între stat și privat în ce privește atitudinea față de muncă?
Relațiile de muncă, la orice angajator, se desfășoară în raport cu niște coordonate – de la onboarding, la proceduri și procese de lucru, la evaluare, remunerare și managementul carierei. Acestea au impact asupra atitudinii față de muncă într-un context dat și, respectiv, calității ei. Aceste coordonate prezintă, în prezent, diferențe între mediul privat și cel de stat.
Dacă la angajatorii privați avem procese de resurse umane și management organizațional care promovează un mediu de lucru competitiv, concentrat pe rezulte, măsurate și remunerate în consecință, în mediul public pare că procesele sunt conturate de multe ori ca să livreze la limita supraviețuirii, nu încurajează nici performanța și nici nu penalizează slaba performanță. Spre exemplu, lipsește o evaluare periodică a performanței funcționarilor publici și mecanismele de încurajare/penalizare. Lipsește și un set rezonabil de criterii pe care se le îndeplinească cei numiți în funcții de conducere, fie ele și politice.
E mai bine să fii bugetar sau să lucrezi în privat în România anului 2024?
În 2022, salariul mediul brut în sistemul public era cu peste 15% mai mare decât cel din privat (potrivit cifrelor de la Consiliului Fiscal) și ar fi ușor să tragem concluzia că statul este un angajator mai generos și este mai bine să lucrezi pentru el.
Având în vedere că statul își și stabilește singur salariile în condiții neconcurențiale, face și concurență neloială angajatorilor din mediul privat pe o piață a muncii deja în deficit de ani buni. Dacă mai iei în calcul și faptul că nu trebuie să treci prin evaluări periodice de performanță care să poarte riscul unor penalizări, statul poate fi, în general, un angajator mai atractiv.
În practică, situația este diferită de la sector la sector. Nu mulți IT-iști ar vrea să meargă acum să lucreze într-o primărie, nu sunt nici mulți absolvenți care să vrea să devină profesori. Realitatea este însă că avem nevoie și de IT-iști, și de profesori în mediul public, deci ar trebui să construim un mediu performant ca să îi avem și pe ei acolo, la fel cum ar trebui să fie o concurență corectă între cele două medii pentru un angajat cu studii medii.
Cât de mare e discrepanța între cei care lucrează la stat și antreprenori?
Antreprenorii vor avea mereu un alt tip de motivație a muncii, pentru că munca lor se reflectă direct și imediat în profit, respectiv în veniturile lor.
Reglementările privind programul de lucru, zilele libere și de concediu etc. sunt un cadru menit să asigure repaos și un echilibru între viața profesională și cea personală a majorității celor care muncesc, ca angajați. În cazul acestor reglementări putem discuta despre cât de echilibrate sunt în raport de costuri – beneficii și cine suportă aceste costuri. De exemplu, o nouă zi liberă legală (lucrătoare) este un cost pentru angajatorul privat pentru că își plătește angajații în ziua respectivă fără ca aceștia să muncească și un cost pentru stat din poziția de angajator care, de asemenea, își plătește angajații fără ca aceștia să muncească, dar din bugetul constituit tot din impozitele și taxele colectate din mediul privat.
Sunt și situații în care, atât la stat, cât și la privat, se muncește în zilele libere legale – Horeca, comerț, servicii esențiale, de sănătate și apărare etc. Codul Muncii prevede o compensare justă pentru aceste situații, astfel că rămânem cu niște costuri.
Cât costă România din punct de vedere economic o zi liberă acordată de Guvern?
Costul depinde de la companie la companie, dar cu siguranță sunt costuri cu productivitatea despre care spuneam la început că este oricum scăzută în România.
Și dacă într-o situație cu prea puține zile libere legale am putea spune că aceasta este scăzută pentru că oamenii sunt obosiți, trebuie să avem grijă să nu cădem în capcana din partea opusă unde prea multe zile libere fragmentează excesiv activitatea și scad productivitatea (a se vedea, din 2025, cand avem două zile libere, 6 și 7 ianuarie, imediat după zilele libere de Crăciun și Anul Nou și înainte de 24 ianuarie). Li se adaugă alte tipuri de zile libere plătite, cum ar fi pentru evenimente familiale, donare de sânge, analize copii minori etc.
O abordare echilibrată este necesară pentru a nu crește aceste costuri de productivitate. Nu suntem nici primii și mai ales nu suntem nici la coada clasamentului european privind numărul zilele libere legale, așa că de-acum ar trebui tratată cu responsabilitate această temă.
Ce înseamnă ziua liberă la nivel social?
Cum am menționat anterior, scopul zilelor libere este, în raport cu munca, de repaus și asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea personală. Apoi, în multe dintre situații, de celebrare a unor evenimente istorice și religioase, dar însemnătatea acestora pentru fiecare dintre români (și, în zilele specifice, pentru alte culte), rămâne o componentă de viață privată asupra cărora angajatorii nu se vor pronunța. Ar fi însă corectă aceeași abordare echilibrată menționată mai sus, să păstrăm ideea acestor celebrări, fără să inventăm noi sărbători.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Desi este frustrant sa locuiesti si sa traiesti in asemenea mediu, stau sa imi imaginez si care ar fi beneficiile pe care le poate aduce politica statului de a oferi salarii mai mari decat piata concurentiala / privata.
Ati facut acest exercitiu ?
Varianta optimista: statul atrage astfel o serie de talente sau le retine, dupa caz si isi poate continua proiectele de succes. Nu e cazul, este documentat ca este platita foarte bine si incompetenta la stat. Nu este un caz general, dar este foarte intalnit.
Insa, aceste salarii de la stat ajuta mediul privat. Cum ? Pai ii obilga pe antreprenori sa fie mai creativi, sa produca valoare adaugata mai mare cu forta de munca si astfel sa poata sa concureze in piata muncii cu statul. Si astfel prosparam si noi, astia de la privat care platim taxe si impozite
Ceea ce trebuie sa fie deranjant dragi contributori este lipsa de profesionalism din mediul bugetar, mai ales din administratie si invatamant.
Lipsa de profesionalism care este bine platita. Aia doare !!