(Foto Guliver/Getty Images)
Conform entrepreneur.com, pentru start-up-uri, cele mai primitoare țări din Europa sunt Marea Britanie, Irlanda, Germania, Suedia și Finlanda. Marea Britanie conduce topul țărilor care au atras cele mai mari investiții venture capital, atingând 4,5 miliarde de lire atrase până în 2017. Irlanda are o fiscalitate atractivă, cu un impozit pe profit de 12,5% și 0% impozit pe dividende, Berlinul are, la nivelul UE, cele mai multe start-up-uri (39) la un milion de locuitori, în timp ce Finlanda a reușit deja să producă companii de renume pe piața de gaming, iar Suedia să deschidă drumul către antreprenoriat prin reformele din anul 1990, ce au adus modificări la legislația muncii și au modificat legislația fiscală pentru a încuraja start-up-urile.
BBC.com menționează Elveția, Germania și Marea Britanie ca unele din cele mai bune țări pentru antreprenori, iar eu-startups.com plasează în top 15 cele mai mari hub-uri europene pentru start-up-uri orașele Londra, Berlin, Paris, Amsterdam, Barcelona, Madrid, Stockholm, Dublin, Copenhaga, Munchen, Milano, Lisabona, Helsinki, Varșovia și Zurich. Nu în ultimul rând, publicația Startup Genome, citată de Bloomberg.com, prezintă mediul de business european raportându-se la locațiile cu cele mai multe start-up-uri la un milion de locuitori. Topul este deschis de Berlin (39), urmat de Londra (18), Helsinki (16), Estonia (9), Amsterdam (8), Stockholm (7), Lisabona (4), Paris (4) și Barcelona (2).
Aici apar primele întrebări: Poate România să intre în topul european al țărilor favorabile start-up-urilor? Cu cine se află în competiție?
Din Europa de Est, în competiție cu România, vedem deja menționată Polonia, prin capitala Varșovia, dar și Estonia.
Conform Forbes.com, Polonia este pe drumul spre a deveni un hub important pentru star-up-urile tech. Un studiu facut de StartUp Polonia pe 2.400 de start-up-uri a arătat că 39% erau companii de software development. Dintre companiile care au crescut cu cel puțin 50% anual, cele mai multe au făcut acest lucru prin vânzarea de servicii de date mobile și big data către mari corporații. Peste jumătate (54%) din aceste start-up-uri sunt exportatoare, în special în SUA și Marea Britanie.
La rândul ei, Estonia, care a dat companii ca Skype, Taxify și Transferwise, are al treilea cel mai mare număr de start-up-uri per capita în Europa și, mai important, are un program de start-up viza. Conform site-ului oficial, Startup Estonia este o inițiativă guvernamentală menită să îmbunătățească ecosistemul estonian pentru start-up-uri, pentru a fi locul de pornire al multor start-up-uri de succes. În acest sens, lucrează la transformarea Estoniei într-unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru start-up-uri, în parteneriat cu cele mai bune start-up-uri, incubatoare, acceleratoare cu sectorul privat și public.
Aici apare întrbarea de 10 puncte: Ce e de făcut?
România are avantaje și pleacă dintr-o poziție favorabilă: fiscalitatea e încă atractivă (în comparație cu alte țări europene), viteza de internet este favorabilă start-up-urilor tech, facultățile de automatică au rezultate bune, iar UIPath a pus țara pe hartă, devenind primul unicorn românesc. Pe de altă parte, trebuie să aducă reforme în direcțiile în care, în comparație cu Marea Britanie, Germania, Finlanda, Suedia, chiar Polonia sau Estonia, suntem în urmă cu 1, 2 sau 20 de ani.
În primul rând, nu putem compara sistemul de învățământ din Marea Britanie, Germania sau Finlanda cu cel din România, dar putem începe să lucrăm la asta, fie că vorbim de învățământ public sau privat. Variantele de a învăța business într-un sistem privat sunt limitate și pentru mulți, inaccesibile, iar în sistemul public de învățământ, educația de business pune accentul pe pragmatism și practicalitate, nu pe procesul de cercetare, pe inovație, pe creativitate.
În al doilea rând, pentru multe start-up-uri, cea mai mare barieră este finanțarea. Dacă Marea Britanie a atras investiții de risc de 4,5 miliarde de lire până în 2017, în România avem doar cateva fondurii de investiții de tip Venture Capital și câteva acceleratoare, insuficient pentru o țară cu o populație de 15 ori mai mare decât Estonia, de exemplu. Din acest punct de vedere, statul are și el o parte de vină, pentru că, prin formatul actual, in care numărul de angajați este principalul criteriu de departajare, programul Start Up Nation se adresează mai mult spin-off-urilor decât start-up-urilor.
Nu în ultimul rând, fiscalitatea, deși încă atractivă, nu se adresează start-up-urilor tech/ fintech. O idee ar fi, de exemplu, scutirea de la impozitul pe profit și a impozitului pe venit a start-up-urilor tech pentru primul sau primii doi/ trei ani de activitate. Sunt, până la urmă, companii ale căror produse au o valoare adăugată mare, companii ce asigură locuri de muncă bine plătite și care pot crește exponențial dacă sunt susținute.
În concluzie, fără o reformă a învățământului public, fără reforme aduse legislației fiscale, fără investiții private in educație, incubatoare, acceleratoare și fonduri de investitii de tip Venture Capital, România sigur nu o să îi dea pe următorii Zuckerberg și Bezos.
Acesta este adevăratul #10yearschallenge.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.