Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

S-au aliniat câteva planete pentru ca România să facă, în sfârșit, marele salt înainte

Oameni viteză

(Foto Guliver/Getty Images)

Conform entrepreneur.com, pentru start-up-uri, cele mai primitoare țări din Europa sunt Marea Britanie, Irlanda, Germania, Suedia și Finlanda. Marea Britanie conduce topul țărilor care au atras cele mai mari investiții venture capital, atingând 4,5 miliarde de lire atrase până în 2017. Irlanda are o fiscalitate atractivă, cu un impozit pe profit de 12,5% și 0% impozit pe dividende, Berlinul are, la nivelul UE, cele mai multe start-up-uri (39) la un milion de locuitori, în timp ce Finlanda a reușit deja să producă companii de renume pe piața de gaming, iar Suedia să deschidă drumul către antreprenoriat prin reformele din anul 1990, ce au adus modificări la legislația muncii și au modificat legislația fiscală pentru a încuraja start-up-urile.

BBC.com menționează Elveția, Germania și Marea Britanie ca unele din cele mai bune țări pentru antreprenori, iar eu-startups.com plasează în top 15 cele mai mari hub-uri europene pentru start-up-uri orașele Londra, Berlin, Paris, Amsterdam, Barcelona, Madrid, Stockholm, Dublin, Copenhaga, Munchen, Milano, Lisabona, Helsinki, Varșovia și Zurich. Nu în ultimul rând, publicația Startup Genome, citată de Bloomberg.com, prezintă mediul de business european raportându-se la locațiile cu cele mai multe start-up-uri la un milion de locuitori. Topul este deschis de Berlin (39), urmat de Londra (18), Helsinki (16), Estonia (9), Amsterdam (8), Stockholm (7), Lisabona (4), Paris (4) și Barcelona (2). 

Aici apar primele întrebări: Poate România să intre în topul european al țărilor favorabile start-up-urilor? Cu cine se află în competiție?

Din Europa de Est, în competiție cu România, vedem deja menționată Polonia, prin capitala Varșovia, dar și Estonia.

Conform Forbes.com, Polonia este pe drumul spre a deveni un hub important pentru star-up-urile tech. Un studiu facut de StartUp Polonia pe 2.400 de start-up-uri a arătat că 39% erau companii de software development. Dintre companiile care au crescut cu cel puțin 50% anual, cele mai multe au făcut acest lucru prin vânzarea de servicii de date mobile și big data către mari corporații. Peste jumătate (54%) din aceste start-up-uri sunt exportatoare, în special în SUA și Marea Britanie.

La rândul ei, Estonia, care a dat companii ca Skype, Taxify și Transferwise, are al treilea cel mai mare număr de start-up-uri per capita în Europa și, mai important, are un program de start-up viza. Conform site-ului oficial, Startup Estonia este o inițiativă guvernamentală menită să îmbunătățească ecosistemul estonian pentru start-up-uri, pentru a fi locul de pornire al multor start-up-uri de succes. În acest sens, lucrează la transformarea Estoniei într-unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru start-up-uri, în parteneriat cu cele mai bune start-up-uri, incubatoare, acceleratoare cu sectorul privat și public.

Aici apare întrbarea de 10 puncte: Ce e de făcut?

România are avantaje și pleacă dintr-o poziție favorabilă: fiscalitatea e încă atractivă (în comparație cu alte țări europene), viteza de internet este favorabilă start-up-urilor tech, facultățile de automatică au rezultate bune, iar UIPath a pus țara pe hartă, devenind primul unicorn românesc. Pe de altă parte, trebuie să aducă reforme în direcțiile în care, în comparație cu Marea Britanie, Germania, Finlanda, Suedia, chiar Polonia sau Estonia, suntem în urmă cu 1, 2 sau 20 de ani. 

În primul rând, nu putem compara sistemul de învățământ din Marea Britanie, Germania sau Finlanda cu cel din România, dar putem începe să lucrăm la asta, fie că vorbim de învățământ public sau privat. Variantele de a învăța business într-un sistem privat sunt limitate și pentru mulți, inaccesibile, iar în sistemul public de învățământ, educația de business pune accentul pe pragmatism și practicalitate, nu pe procesul de cercetare, pe inovație, pe creativitate.

În al doilea rând, pentru multe start-up-uri, cea mai mare barieră este finanțarea. Dacă Marea Britanie a atras investiții de risc de 4,5 miliarde de lire până în 2017, în România avem doar cateva fondurii de investiții de tip Venture Capital și câteva acceleratoare, insuficient pentru o țară cu o populație de 15 ori mai mare decât Estonia, de exemplu. Din acest punct de vedere, statul are și el o parte de vină, pentru că, prin formatul actual, in care numărul de angajați este principalul criteriu de departajare, programul Start Up Nation se adresează mai mult spin-off-urilor decât start-up-urilor.

Nu în ultimul rând, fiscalitatea, deși încă atractivă, nu se adresează start-up-urilor tech/ fintech. O idee ar fi, de exemplu, scutirea de la impozitul pe profit și a impozitului pe venit a start-up-urilor tech pentru primul sau primii doi/ trei ani de activitate. Sunt, până la urmă, companii ale căror produse au o valoare adăugată mare, companii ce asigură locuri de muncă bine plătite și care pot crește exponențial dacă sunt susținute.

În concluzie, fără o reformă a învățământului public, fără reforme aduse legislației fiscale, fără investiții private in educație, incubatoare, acceleratoare și fonduri de investitii de tip Venture Capital, România sigur nu o să îi dea pe următorii Zuckerberg și Bezos.

Acesta este adevăratul #10yearschallenge.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De ce s-a (re)afișat acest articol, care plasează România la coadă, din moment ce doi antreprenori români repatriați din Marea Britanie afirmă (tot pe platforma dvs) că acum e mai bine în România dpdv al antreprenoriatului (inclusiv costuri) ?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult