Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

România, în fața unei uriașe oportunități economice: reshoring, noul nume al jocului global

China - muncitori

(Foto: Guliver/Getty Images)

După intrarea Chinei în World Trade Organisation, exportul de produse chinezești pe piețele globale a fost, din punct de vedere al prețului, un motiv de bucurie pentru consumatori, însă companiile producătoare din Europa au intrat într-o competiție pe care, din punct de vedere al costului de producție, nu aveau cum să o câștige. De altfel, așa spune și expresia „anything you can do, China can do cheaper”. Situația, însă, s-a schimbat. Cel mai mare cost al unei companii producătoare este cel cu forța de muncă, iar salariile în China au ajuns la nivelul Europei de Est.

În 2007, salariul mediu anual în Shenzen era de 4800 de dolari. În 2017 crescuse până la 11200 de dolari, în timp ce în Beijing era de 11800 de dolari, iar în Shanghai 13600 de dolari. Statisticile ne arată că, din punct de vedere al salariului mediu, China a depășit un număr semnificativ de țări europene, cum sunt Slovacia, Polonia, Croația, Lituania, Ungaria, România, Bulgaria sau Serbia. În același timp, din perspectiva salariului minim, China a depășit Bulgaria și va depăși în curând țări ca România, Ungaria, Lituania, Letonia, Slovacia sau Cehia, în condițiile în care autoritățile din China au anunțat noi valuri de creșteri, următorul urmând să fie implementat chiar pe 1 aprilie 2018.

Total landing cost” este o măsură cheie pentru dezvoltarea strategiei de „sursare” a producției. Pe lângă costul cu forța de muncă, care a crescut semnificativ în China, calculul include și costurile de transport, care reprezintă un dezavantaj major al Chinei în competiția cu Europa.

Aceste calcule au potențialul de a inversa offshoring-ul din perioada 1980-2000, când China era principala destinație pentru întreprinderile de producție și de a amplifica reshoring-ul, fenomen în continuă creștere în ultimii ani. În 2014, Bloomberg spunea că „Nike, other U.S. companies, move some manufacturing out of China”, iar fenomenul a continuat. Un studiu făcut în 2014 de PricewaterhouseCoopers pe 384 de companii europene a arătat că aproape 60% din ele au mutat în țara de origine o parte din activitățile de producție, 44 fiind din Italia și multe altele din Irlanda, Germania și Spania. În plus, conform Financial Times, Consiliul de Afaceri Chinezo-Englez a spus în 2017 că mutarea activităților de producție ale companiilor englezești din China în Marea Britanie „este un lucru despre care business-urile discută”.

Economia Chinei este a doua din lume, a ajuns la o valoare de 11 trilioane de dolari, adică 14,8% din economia mondială, față de 2% în 1990. Când procesul de reshoring se va amplifica, România trebuie să fie la primire, cu un climat bun pentru investiții, pregătită să ofere mai mult decât țările est europene cu care se află în competiția atragerii de investitori.

Conform raportului Manufacturing Risk Index 2018 publicat de Cushman & Wakefield, Lituania se află pe locul 2 în topul celor mai atractive locații pentru activitățile de producție, fiind singura țară europeană din Top 5, în care se mai află China, Malaysia, Taiwan și Canada. În acest raport România se află pe 16, depășită, pe lângă Lituania, de Ungaria, Cehia și Slovacia. 

Comparând România cu Polonia, Bulgaria, Ungaria, Lituania, Letonia, Slovacia sau Cehia, putem identifica trei direcții principale de acțiune: dezvoltarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea infrastructurii de afaceri și crearea unui regim fiscal predictibil și atrăgător pentru investitori. 

Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, România este pe ultimele locuri în Europa și este depășită de majoritatea țărilor est europene cu care se află în competiție directă. În prezent, în România sunt 748 km de autostradă, în timp ce reţeaua de autostrăzi din Austria are 1.720 km, iar cea din Slovenia 529 km la o suprafaţă de zece ori mai mică decât a României. În Polonia sunt 1.705 km de autostradă, în Croaţia 1.313,8 km, iar în Bulgaria 786. Nu în ultimul rând, Cehia are 1.250 km de autostradă, Ungaria 1.191 km, iar Slovacia 464 km, la o suprafață de aproape cinci ori mai mică decât cea a României. Pentru a rămâne competitivă, România trebuie să investească în infrastructura rutieră și să conecteze estul și sudul țării de vestul Europei printr-o rețea de autostrăzi sau drumuri express.

Nici din punct de vedere al infrastructurii de afaceri, România nu excelează. Dacă în țara noastră găsim 77 de parcuri industriale, Ungaria are peste 220, ceea ce sugerează că dezvoltarea acestora trebuie să fie prioritatea autorităților locale.

Deși, la taxarea profitului, România este pe locul 24 în UE, este depășită de Bulgaria (10%), Ungaria (15%, urmând să fie redus la 9%), Cehia (15%) și Lituania (15%). Pentru a deveni atractivă, România trebuie să se prezinte în fața investitorilor cu un regim fiscal gândit pe termen lung, predictibil și atractiv. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • „Când procesul de reshoring se va amplifica, România trebuie să fie la primire, cu un climat bun pentru investiții, pregătită să ofere mai mult decât țările est europene cu care se află în competiția atragerii de investitori.” E cea mai bună glumă auzită luna asta!!! Păi nu vin chinezii la noi să ne facă autostrăzi? :)))))))))))
    • Like 0
  • Paul check icon
    Toate astea se știu însă la noi clasa politica (cu mici excepții) e preocupata sa scape cu ce a furat. Soluția este implicarea noastră a celor care pana acum am tot stat pe margine “scârbiți” de politica, nu numai la vot ci și in partide. “Pentru ca răul sa aibă succes e suficient ca oamenii buni sa nu facă nimic”
    • Like 0
  • Paul check icon
    Nu numai autostrăzile sunt importante ci și cala ferată și transportul pe apa. Ținând cont de piețele de desfacere ale firmelor ce activează in România trebuie sa terminam conectarea Munteniei la granița cu Ungaria și apoi sa ne concentram pe conectarea Moldovei. Trebuie sa construim parcuri industriale in județele sărace, însă inacelasi timp trebuie încurajat învățământul profesional acolo și dezvoltată infrastructura astfel încât cr se producerea poată sa ajungă sa fie vândut șamd.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult