Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ai eșuat. Așa, și?

Bărbat alergând după metrou

Subiectul pe care îl auzim de la începutul lunii, din orice direcție am privi, este eșecul sistemului, al statului. În fiecare știre, articol sau discuție purtată la locul de fumat, tema este prezentă ca un nor întunecat. Dar cum se ajunge la un eșec atât de mare și generalizat astfel încât soluțiile să fie atât de dificil de identificat. Dacă ne uităm la analiza situației și a momentelor anterioare, începem să identificăm greșeli și eșecuri mai mici, care au fost ascunse. În cultura noastră, recunoașterea greșelilor este un semn de slăbiciune și atunci preferăm să le ascundem sub covor. Ar fi grozav pentru toată lumea dacă am începe să privim diferit eșecul. Hai să învățăm ce lecții ne oferă și data viitoare, dacă insistăm să facem greșeli, măcar să facem unele diferite. Doar că la noi, se pare că și în valul 4 avem aceeași situație pe care am văzut-o și la valurile anterioare. Din păcate cu rezultate mai grave.

Relația dificilă pe care o avem cu gestionarea eșecurilor vine din copilărie, am auzit des de la părinți, profesori și mai ales de la antrenorii mei de la baschet următoarea propoziție – eșecul nu este o opțiune. Cuvinte care au un efect negativ asupra unei persoane, mai ales la o vârstă mai fragedă. Din momentul în care începi să crezi ce ți se spune, la primul eșec pe care îl vei avea, lumea ta se va sparge și va clătina. Doar că pentru a deveni un adult adaptat avem nevoie de eșecuri la fel de tare cum e bine să facem diferite boli ale copilăriei pentru a dezvolta anticorpi pentru ele.

Ai eșuat? Așa și? Eșecul este întotdeauna o opțiune, poți transforma experiența în energia de care ai nevoie pentru următorul proiect sau o lecție ce te va ajuta să ai succes data viitoare. Michael Jordan nu s-a lăsat de baschet după ce nu a câștigat campionatul între 1984 și 1990. Iar lecțiile învățate l-au făcut să câștige 6 titluri in următorii opt ani. Eșecul este ceva natural, nimeni nu e perfect dar după un număr de ratări, învățând din greșeli, poți sa te apropii destul de mult de perfecțiune. Cel mai important lucru este să îți gestionezi corect insuccesele, pentru a putea să le folosești ca și cărămizi pentru construcția viitorului și nu ca motive pentru a renunța și a te înfuria.

Primul pas este să începem proiectul cu așteptarea că e posibil să nu ne iasă. Sunt șanse oricând ca asta să se întâmple, mai ales când nu totul e în controlul nostru. Ar fi mai bine să încorporezi noțiunea în planul tău mental de la început. Să fim realiști, dacă presupunem că totul va merge exact așa cum am plănuit, de fiecare dată, e ca și când am paria pe prognoza meteo corectă în următoarea luna. Și nu uita ce spunea Mike Tyson – “toată lumea are un plan până primește primul pumn în față”. Este imposibil să crezi că în timpul unui meci de box nu vei fi lovit, dar tocmai pentru că te aștepți ca asta să se întâmple, vei fi mai pregătit să reacționezi. Crede in idea ta, începe proiectul chiar în prezența riscului de eșec și poți utiliza asta în avantajul tău. Teama de eșec te poate face mai atent la detalii în etapa de pregătire.

Mai devreme sau mai târziu în viața noastră, fie profesională, antreprenorială sau personală, eșecul este o realitate, nu doar o opțiune și modul în care vei răspunde este crucial. Prima reacție ar trebui să fie să rămâi calm. Dacă ne enervăm și căutăm vinovați nu vom rezolva nimic. Stai un moment și relaxează-te, analizează ce s-a întâmplat și abia apoi ia o decizie. De cele mai multe ori, o reacție impulsiva va înrăutăți situația. Vezi contextul din mai multe puncte de vedere, cere feedback și implică și alți oameni în analiză. Sub presiune e bine să aflăm și opiniile altora pentru a clarifica imaginea de ansamblu.

Foarte important, când refaci traseul pentru a identifica unde ai greșit, caută și lecția pentru a te asigura că este o greșeală care nu va mai apărea. Este o diferență între școală și viață. La școală primești lecția și apoi testul, în viață începi cu testul și abia apoi realizezi care e lecția. Mai mult decât atât, la școală profesorul subliniază cu roșu unde ai greșit pentru a fi foarte clar, în viață și carieră, tu ești și elev și profesor. Trebuie sa găsești singur greșelile. Să adăugăm și persistență pentru a avea succes. Foarte des eșecul apare pentru că oamenii renunță prea ușor. De fapt teama de eșec este doar o proiecție a viitorului. Tu ești încă aceeași persoană cu o idee grozavă, motivație puternică și pasiune. Concentrează-te pe ceea ce ai și transformă frica în combustibil, nu o lăsa să îți întunece mintea.

Ca experiment, sunt voci care recomandă să eșuăm intenționat, într-un mediu controlat. Nu ai talent la muzică, începe să cânți la chitară. Ai două picioare stângi, mergi la un concurs de dans. Ideea din spate este că vei învăța mai ușor să gestionezi eșecul și să îți cunoști limitele. Sunt convins că am învățat la fel de multe despre baschet din înfrângeri ca și din victorii. Poate chiar mai mult din eșecuri uneori.

După experiențele personale am ajuns să îmi spun – “am învățat atâtea din greșelile făcute încât am de gând să mai fac și pe viitor”. Cat timp păstrezi un aspect pozitiv din eșecurile tale și te transformă într-o versiune mai bună, nu ar trebui să fie o sperietoare. Nu spun să invităm eșecul în activitatea noastră, dar poate reușim să schimbăm percepția și să înțelegem că dacă învățam lecția, data viitoare nu o vom mai repeta. Și ar fi și păcat, sunt atâtea greșeli noi de făcut și lecții faine de învățat!!!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu sau fără teoriile eșecului, la care probabil că nici prezidentul nu s-ar fi așteptat, nici aceste nu ajută pe nimeni. E ca în povestea cu drobul de sare, pe care nimeni nu s-a gândit să-l dea jos de pe sobă. Mai rău e că la noi pruncul a fost ucis și drobul e tot acolo. Pentru că de ani mulți, deja întreaga societate funcționează, conform zicalei, la plăcinte, înainte, la război, înapoi ! Adică, după ce s-a împământenit libertatea la jaf prin năvală, închisorile nu mai cuprind, ca și spitalele, mulțimea delincvenților, justiția a devenit o fantasmă, guvernările un teatru ieftin, de paiațe, resursele, în bloc, amanetate, hrana populației îndoită cu balast și otrăvuri, la ce să ne mai așteptă că poate fi reparat și, mai ales de către cine ?!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Text: Mihai Chiratcu/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon