Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Alegeri în Polonia. Liderul opoziției, Donald Tusk, a declarat că democrația a învins și că naționaliștii aflați la guvernare (PiS) vor fi înlăturați de la putere

Discursul lui Donald Tusk

Foto - Beata Zawrzel/ Zuma Press/ Profimedia

Este frenezie în online și în presa europeană după ce s-au închis urnele în Polonia, iar primele exit-polluri indică faptul că partidul populist PiS condus de Jarosław Kaczyński a câștigat alegerile parlamentare cu 36,8%, dar este pe cale să piardă majoritatea parlamentară și să nu poată obține șansa de a forma un nou guvern. 

Așa cum arată indicatorii electorali din această seară, opoziția politică din Polonia are prima șansă în a forma un nou guvern la Varșovia, având în vedere că cele trei partide de opoziție au împreună mai multe voturi decât PiS. Formațiunile Platforma Civică, A Treia Cale și Noua Stângă au candidat pe liste separate, dar cu aceleași promisiuni de a încerca să înlăture Partidul Lege și Justiție de la putere și să restabilească bunele legături cu Uniunea Europeană.

De altfel, liderul opoziției poloneze, Donald Tusk, a declarat duminică seară că democrația a învins și că naționaliștii aflați la guvernare (PiS) vor fi înlăturați de la putere. Un mesaj puternic și plin de speranță pentru valorile europene, însă în politică e important să nu ne grăbim să tragem concluzii, mai ales în seara alegerilor. Greul abia acum urmează în Polonia, odată cu începerea negocierilor politice între partide pentru formarea noului guvern. Adevărații câștigători sunt cei care vor reuși să-și impună interesele.

Să nu ne facem iluzii că Polonia devine peste noapte un bastion al statului de drept în UE și că problemele sistemului juridic polone se vor rezolva rapid. Preşedintele în exerciţiu al Poloniei, Andrzej Duda, (care face parte din PiS) mai are doi ani de mandat, iar Constituția Poloniei îi dă dreptul să joace tare (cu dreptul de veto pe masă) orice lege pe care ar putea să o adopte viitorul guvern sau parlament polonez și care ar avea menirea să repare problemele din justiție.

Să nu uităm și că Tribunalul Constituțional polonez, la fel ca în România, este un organ al statului viciat profound tocmai de legăturile pe care le are cu actuala putere politică.

În tot acest context este totuși de admirat că polonezii au înțeles semnificația alegerilor parlamentare și au ieșit la vot în număr record: 72,9% - adică cea mai mare prezență înregistrată la o rundă de alegeri parlamentare în istoria postcomunistă a Poloniei.

Poate învățăm și noi ceva din acest scrutin al polonezilor, căci avem o serie de patru anul viitor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IraM check icon
    Cand castiga stanga, e democratie. Cand castia dreapta, e stat de drept viciat. Curat murdar, 'coane Fanica!
    • Like 1
    • @ IraM
      Nume check icon
      Iar la noi este invers. Cand castiga "stanga" statul de drept este viciat si cand castiga "dreapta" este democratie:)
      • Like 0
    • @ Nume
      Corectă observația. Deci ideea e că democrația presupune existența tuturor tendințelor politice, cu excepția extremelor (comunism, nazism etc) Problema apare când o tabără începe să o acuze pe cealaltă, în mod nedrept, de extremism. Adică în loc să concureze corect cu ea, încearcă să o îndepărteze prin mijloace nedemocratice. De exemplu în România NU avem în prezent partide extremiste. Totuși acum câțiva ani se încerca demonizarea PSD-ului, iar acum se încearcă același lucru cu AUR-ul. Dar una e să spui că PSD-ul sau AUR-ul sunt partide cu ideologii care nu sunt pe placul multora și alta e să spui că sunt elemente antidemocratice. Dacă respectă legea și regulile jocului democratic, atunci sunt partide democratice. Dacă însă militează pentru anarhie, pentru uciderea și prigonirea unor categorii de cetățeni, dacă organizează rebeliuni violente, dacă practică sau incită la nesupunere civică etc etc atunci e vorba de extremism. Dacă însă unii sunt suveraniști și alții globaliști, nu avem de-a face la niciunii cu niciun fel de extremism. Catalogarea unora ca extremiști, în acest caz, nu vine decât din frica oponeților lor de a pierde din intenția de vot mai mult decât pot accepta, într-o luptă corectă, democratică. Dar când unii guvernează prost, intenția de vot a populației se deplasează către opoziție. Așa e în democrație. Iar când cei nou aleși o dau și ei în bară, tendința se inversează. E atât de simplu.
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Nume check icon
      Octombrie 2021. Liderii AUR, în frunte cu George Simion, l-au îmbrâncit pe senatorul PNL Daniel Fenechiu și au intrat cu forța în ședința reunită a Comisiei de Sănătate și Comisiei Juridice

      21 decembrie 2021. Asaltul asupra sediului Parlamentului, eveniment organizat de liderii AUR, în frunte cu George Simion, care s-a soldat cu violențe, intrarea în curtea Parlamentului, tentativa de intrare în clădirea Parlamentului, distrugerea mașinilor Ambasadei SUA și Ambasadei Japoniei.

      Ianuarie 2022. George Simion și câteva zeci de simpatizanți ai partidului extremist AUR au intrat cu forța în Primăria Timișoara. Forțele de ordine nu au avut nici o reacție, instituția nu a fost apărată.

      Februarie 2022. George Simion l-a îmbrâncit în Parlament pe ministrul Energiei, Virgil Popescu

      10 martie 2022, deputatul Dumitru Focșa l-a amenințat cu bătaia pe deputatul PSD Alfred Simonis pe holurile Parlamentului.

      17 august 2023, asaltul asupra Ministerului Sanatatii pe tema vaccinarii
      • Like 1
    • @ Nume
      Cele reamintite de Dvs sunt lucruri urâte, reprobabile și reprezintă comportament huliganic, de galerie - surescitată - de fotbal. Dar sunt totuși mărunțișuri din punct de vedere legal. Eu mă refeream la acțiuni sau ideologie mult mai grave ca fiind extremism. Cele povestite de Dvs ne duc cu gândul mai mult la animozitățile electorale din secolul XIX, descrise în operele lui Caragiale. Adică mai mult circotecă decât extremism. Dacă astea ar fi extremism, atunci ar trebui interzise și galeriile de fotbal de care ziceam. Repet, NU sunt lucruri OK, dar haideți să nu exagerăm, să nu ne ducem noi în extrem, din dorința de a dovedi un neadevăr. Și în fond eu îmi amintesc și fapte ale altora, nu chiar așa de huliganice, dar tot măgării. Poate țineți minte cum producea agitație USR-ul acum câțiva ani, înainte de a ajunge la guvernare și a-și da măsura incompetenței. Era Cosette Chichirău în Parlament mereu cu telefonul pregătit să provoace pe câte cineva și să filmeze în fața lui cum se revoltă omul, apoi să facă scandal și circotecă pe Facebook. Se punea muzică tare când se dorea acoperirea vocii cuiva sau atragerea atenției în Parlament, se tăvăleau unii pe jos, pe holuri, cu banere de-ale lor etc Și au existat și din partea lor acțiuni provocatoare la adresa unor reprezentanți ai unor instituții, în interiorul instituțiilor. Singura diferență față de Simion-AUR este că ei nu îmbrânceau pe nimeni și nu au provocat nicio distrugere, deci erau mai puțin contondenți, dar tot huligani în felul lor de a acționa. Iar cireașa de pe tort este de departe desantul userist de la alegerile locale pentru sectorul 1. Fără nicio jenă, știindu-se protejați, au existat destui ”voluntari” useriști ”frumoși și liberi” care au muncit de zor la sortat și mișculat procese verbale ale secțiilor de votare. S-a văzut pe camere atunci un adevărat workshop al tineretului USR în sala unde erau depozitate voturile și procesele verbale pentru sectorul 1 și care ar fi trebuit păzită cu strictețe de orice fel de intruziune. Pe lângă asta, provocările golănești - dar care sunt simplă circotecă - ale lui Simion par apă de ploaie. Iar derapajele violent-distructive de la unele mitinguri AUR au mai existat și la unele mitinguri ale altora și nu pot fi puse în totalitate în sarcina organizatorului. Întotdeauna pot exista, punctual, lucruri care scapă de sub control. Repet, sunt lucruri reprobabile, dar NU reprezintă extremism. Cea mai potrivită contracarare este sancționarea contravențională sau penală, după caz, a TUTUROR celor care dau dovadă de huliganism, distrugeri și alte violențe. Dar nu e corectă folosirea acestor pretexte pentru catalogarea unui întreg partid ca fiind extremist, fiindcă NU E. Totuși Simion e cam golan și rudimentar, asta e adevărat, deși nu e extremist. A fi golan e una iar a fi extremist e alta. Și Băsescu era un ditamai golanul. Jignea și făcea mișto de cine avea el chef, a lovit atunci acel copil la miting, a mai dat un cap în gură nu știu cui și cred că nu au fost singurele lui derapaje fizice.... Dar nici el nu era extremist. În schimb există în lume personaje cu ideologie și acțiuni extremiste dar cu maniere impecabile în public. Dați Dvs înșivă exemple, că aveți material destul.
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Nume check icon
      Din momentul in care au existat actiuni de violenta lucrurile sunt clare. De la cateva geamuri sparte la cateva capete sparte este doar un mic pas, lucru pe care USR-ul nu l-a facut si nu cred ca il vor face.
      Dar, sa fim optimisti,,,vom avea cea mai "incinsa" campanie electorala si sper sa raman numai in ghilimele,..
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult