Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Alegerile parlamentare din Slovacia amenință să slăbească unitatea pro-ucraineană a membrilor UE

Robert Fico, Slovacia

Foto - Robert Fico este fost premier și candidatul cel mai bine plasat în sondaje. El a promis să oprească livrările de arme către Ucraina/ Profimedia

La finalul lunii vor avea loc în Slovacia alegeri parlamentare care amenință să să slăbească unitatea pro-ucraineană a membrilor Uniunii Europene și să complice sprijinul pentru regimul de la Kiev.

După cum a scris zilele trecute jurnalistul Andrew Higgins în New York Times, alegerile generale din 30 septembrie din Slovacia vor reprezenta un test al unității europene cu privire la Ucraina, având în vedere că formațiunea politică aflată pe primul loc în sondaje vrea să oprească livrările de arme către Kiev.

Cum se simte vântul schimbării politice? Păi, pe scurt, când Ucraina a descoperit gropi comune pentru civili într-o zonă recucerită de la trupele rusești, ambasadorul Rusiei în Slovacia (țară vecină cu Ucraina) a replicat cu propria descoperire.

Concret, ambasadorul rus Igor Bratchikov a anunțat în septembrie anul trecut că primarul unui sat slovac izolat a distrus apoi cu buldozerul mormintele rusești din Primul Război Mondial.

Bratchikov a cerut apoi ca guvernul slovac, un susținător ferm al Ucrainei, să ia măsuri pentru a pedepsi „actul blasfemic”.

Poliția slovacă a reacționat rapid, respingând afirmațiile ambasadorului, pe care le-a catalogat drept „minciuni”.

Numai că invenția diplomatului rus a luat amploare, amplificată de grupurile pro-ruse extrem de vocale din Slovacia și de instituțiile de presă cunoscute pentru promovarea propagandei Kremlinului.

O lună mai târziu, primarul satului izolat Ladomirova din Slovacia, Vladislav Cuper, a pierdut alegerile în fața unui candidat din partea unui partid populist care se opunea ajutorării Ucrainei în războiul pe scară largă pornit de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022.

În timpul unei vizite de săptămâna trecută la cimitirul încă intact din Ladomirova, Vladislav Cuper a declarat că, în opinia sa, Rusiei nu-i pasă cine a câștigat votul în această localitate, dar a identificat o bună oportunitate „de a distrage atenția de la gropile comune din Ucraina” și „de a se prezenta ca o victimă”.

Procurorul general al Slovaciei, Maros Zilinka, care are o lungă istorie de simpatie pentru Rusia și ostilitate față de Statele Unite, a pus gaz pe foc, anunțând că primarul Cuper ar putea fi pasibil de urmărire penală pentru un „act reprobabil din punct de vedere moral” care trebuie investigat.

Povestea inventată de ambasadorul rus despre mormintele de război profanate a evidențiat abilitatea Rusiei de a pescui în apele tulburi ale Slovaciei și de a crea scandaluri false care să îi servească în scop propagandistic.

În prezent, aceleași forțe care au contribuit la înlăturarea primarului Cuper s-au mobilizat pentru alegerile generale din 30 septembrie, numai că miza e acum mult mai mare.

Pe primul loc în sondaje, partidul politicianului care a promis să oprească livrările de arme slovace către Ucraina

Votul din 30 septembrie nu numai că va decide cine va guverna Slovacia (o mică națiune cu mai puțin de șase milioane de locuitori) în următorii ani, ci va indica, de asemenea, dacă opoziția față de ajutorarea Ucrainei, o poziție care în prezent este limitată în cea mai mare parte la marginile politice din UE, ar putea să se impună în rândul populației.

Potrivit sondajelor electorale din Slovacia, pe primul loc în ceea ce privește intenția de vot a cetățenilor se află partidul condus de Robert Fico, un fost prim-ministru slovac combativ, care a promis să oprească livrările de arme slovace către Ucraina, a denunțat sancțiunile împotriva Rusiei și a criticat NATO, în ciuda apartenenței țării sale la alianță.

Dacă partidul lui Fico și partidele de extremă dreapta ostile guvernului de la Kiev vor obține un scor în alegeri, acest lucru ar transforma probabil unul dintre cei mai fideli susținători ai Ucrainei (Slovacia a fost prima țară care i-a trimis rachete de apărare aeriană și avioane de luptă) într-un spectator neutru mai simpatic Moscovei.

De asemenea, un astfel de rezultat ar pune capăt izolării premierului ungar Viktor Orban, singurul lider din UE și NATO care se pronunță ferm împotriva ajutorării Ucrainei și promovează narativele lui Putin.

„Rusia se bucură, pentru că Slovacia este o poveste de mare succes pentru propaganda sa. Rușii au muncit din greu și cu mult succes pentru a exploata țara mea pentru a diviza Europa”, a declarat pentru New York Times, Rastislav Kacer, un fost ministru slovac de externe și un susținător public al Ucrainei.

Datorită nemulțumirii publice generalizate față de luptele interne dintre politicienii slovaci pro-occidentali care au ajuns la putere în 2020 și a unor rezerve profunde de sentimente pro-ruse autentice care datează din secolul al XIX-lea, Rusia a reușit să-și impună propaganda în rândul multora dintre politicienii de la Bratislava.

Simpatia înrădăcinată în istorie pentru ruși a fost exploatată de Moscova și de ajutoarele sale locale pentru a semăna diviziune

New York Times citează un sondaj de opinie realizat în luna martie în toată regiunea Europei de Est și Centrale de Globsec (un grup de cercetare din Bratislava), care a arătat că doar 40% dintre slovaci dau vina pe Rusia pentru războiul din Ucraina, în timp ce 51% dintre ei cred că Ucraina sau Occidentul este „principalul vinovat”. Spre comparație, 85% dintre polonezi și 71% dintre cehi cred că Rusia este responsabilă pentru război.

Daniel Milo, directorul unui departament din cadrul Ministerului de Interne de la Bratislava, care are ca scop combaterea dezinformării și a altor amenințări nonmilitare, a recunoscut că „există un teren fertil” în Slovacia „pentru sentimentele pro-ruse”.

Milo a adăugat că simpatia autentică înrădăcinată în istorie pentru ruși a fost exploatată de Moscova și de ajutoarele sale locale pentru a semăna diviziune și pentru a înrăutăți percepția opiniei publice cu privire la Ucraina. Printre aceste ajutoare se numără Hlavne Spravy, un popular site de știri antiamerican, dar și Brat za Brata, un club de motocicliști afiliat cu grupul rusesc Lupii de Noapte, sponsorizat de Kremlin.

New York Times mai precizează că Bohus Garbar, un scriitor independent pentru site-ul Hlavne Spravy, a fost condamnat anul acesta pentru spionaj după ce a fost filmat în timp ce primea bani de la atașatul militar al Rusiei, care a fost ulterior expulzat în Rusia.

Totodată, Brat za Brata, care are un număr mare de adepți pe rețelele sociale și legături strânse cu ambasada rusă, a încercat în ultimul timp să intimideze criticii Rusiei. Peter Kalmus, un artist slovac în vârstă de 70 de ani, a declarat că a fost bătut de membrii grupului de motocicliști luna trecută, după ce a desfigurat un memorial de război sovietic în orașul Kosice, din estul țării, pentru a protesta împotriva atrocităților rusești din Ucraina.

Grigorij Meseznikov, președintele Institutului pentru Afaceri Publice din Bratislava, spune că mulți slovaci „au în cap o viziune romantică inventată despre Rusia, care nu există cu adevărat” și sunt ușor influențat în ceea ce privește minciunile Kremlinului despre Occident. Acest lucru, a adăugat Meseznikov, a făcut țara vulnerabilă la eforturile Moscovei de a mobiliza sentimentele pro-ruse în speranța de a submina unitatea europeană în ceea ce privește Ucraina. Slovacia este o țară mică, a mai apreciat Grigorij Meseznikov, dar „dacă iei chiar și o cărămidă mică dintr-un zid, acesta se poate prăbuși”.

Lubos Blaha, vicepreședintele partidului fostului premier Fico, a spus recent într-un interviu că „starea de spirit în Europa se schimbă”, descriind conflictul din Ucraina ca fiind „un război al imperiului american împotriva imperiului rus”, care nu poate fi câștigat de SUA deoarece Rusia este o putere nucleară.

Blaha este una dintre cele mai puternice și mai influente voci din Slovacia favorabile Kremlinului pe rețelele sociale și o denunță în mod regulat pe președinta liberală a țării sale, Zuzana Caputova, drept o „fascistă”, iar pe miniștrii pro-ucraineni drept „marionete americane”.

Insistând că „nu este pro-Rusia, ci doar pro interesele naționale ale țării mele”, politicianul slovac a mai prezis că țările ostile înarmării Ucrainei vor fi în curând „majoritare, în timp ce susținătorii Ucrainei vor fi în minoritate”, mai ales dacă Donald Trump va câștiga următoarele alegeri prezidențiale din Statele Unite.

În ultimele luni tensiunile politice din Slovacia s-au accentuat, spațiul public fiind inundat de acuzații din toate părțile privind interferența străină în alegeri. Robert Fico a acuzat NATO de amestec în campanie, în timp ce opozanții săi au arătat cu degetul spre Rusia.

Descriind partidul lui Fico drept un „cal troian” pentru Rusia, Jaroslav Nad, un fost ministru al apărării care a condus efortul politic pentru a trimite arme în Ucraina, a afirmat în această vară că, potrivit rapoartelor serviciilor de informații ale țării, un cetățean slovac (pe care nu l-a numit) a vizitat Rusia „pentru a primi resurse financiare în beneficiul Smer-SD (partidul lui Fico)”. Dar, invocând confidențialitatea, Jaroslav Nad nu a prezentat nicio dovadă, iar afirmația sa a fost descrisă ulterior ca fiind o mișcare preelectorală.

John Kampfner scrie în The Guardian că dacă partidul lui Robert Fico câștigă alegerile, noul guvern de la Bratislava ar putea să facă o întoarcere de 180 de grade și să-și îndrepte atenția mai mult către Vladimir Putin.

La câțiva ani după dizolvarea Cehoslovaciei, noul stat slovac independent era deja un motiv de îngrijorare pentru Vest

Și puțină istorie, căci ea este întotdeauna importantă. Pentru cine nu știe, la câțiva ani după dizolvarea Cehoslovaciei, în 1993, noul stat slovac independent era deja un motiv de îngrijorare pentru Vest. În timp ce alte state foste comuniste au îmbrățișat democrația liberală cu entuziasm, secretarul de stat american, Madeleine Albright, a numit Slovacia la mijlocul anilor ‘90 drept o „gaura neagră” a regiunii. Din acest motiv aderarea la NATO a fost amânată.

În cele din urmă, Slovacia a aderat la NATO în 2004, iar în același an a devenit și parte a UE. Presupunerea atunci în cadrul NATO și UE a fost că Slovacia avea totuși o identitate stabilită și un set stabilit de alianțe.

Apoi a venit la putere Robert Fico, un politician extrem de populist. În calitate de prim-ministru între 2006 și 2010 și apoi din 2012 până în 2018, Fico a încercat să aibă tot mai multe poziții împotriva Occidentului pentru a-și ține captiv publicul său intern, dar în același timp a avut grijă să nu meargă împotriva status quo-ului internațional.

Însă această abordare cu mânuși nu a mai mers în momentul în care Fico s-a trezit în mijlocul celui mai mare scandal slovac de după independență.

Ján Kuciak, un tânăr jurnalist de investigație care cerceta corupția ce implica guvernul condus Fico, subvențiile UE și mafia italiană, a fost asasinat pe 21 februarie 2018 alături de logodnica sa, Martina Kušnírová, în apartamentul lor de lângă Bratislava.

Cazul a zdruncinat Slovacia, iar oamenii au ieșit în stradă. În urma celor mai mari demonstrații de după Revoluția de Catifea care a doborât comunismul în 1989, zeci de mii de slovaci au ieșit manifestat pentru a-și exprima furia. În cele din urmă, Fico și întregul său cabinet au fost forțați să demisioneze, dar nu înainte de a-l acuza pe miliardarul american George Soros că a provocat protestele.

Slovacia a ajuns să aibă patru premieri în ultimii patru ani

În iunie 2019, Zuzana Čaputová (o avocată și activistă de mediu) a câștigat alegerile prezidențiale, iar câteva luni mai târziu a fost votat un nou guvern, care prevestea schimbarea. Numai că în doar câteva săptămâni de la preluarea mandatului noului guvern a început pandemia și s-au accentuat problemele.

Astfel, Slovacia a ajuns să aibă patru premieri în ultimii patru ani. Coalițiile succesive au apărut și au dispărut, luptându-se să facă față problemelor pandemice, inflației, crizei energetice și războiului declanșat de Putin în Ucraina.

Încercând să îi semene lui Viktor Orbán, Fico și-a petrecut timpul în opoziție deplasându-se mai spre dreapta, denunțând „fasciștii ucraineni” și criticând decizia guvernului slovac de a trimite arme în Ucraina.

Robert Fico a numit-o apoi pe Čaputová drept un „agent american” și, într-un ecou parcă al lui Donald Trump, a descris arestările recente ale șefilor superiori ai serviciilor de informații din Slovacia drept o „lovitură de stat condusă de poliție”.

Autoritățile slovace au spus că există până la 2.000 de pagini de Facebook care împărtășesc propagandă anti-occidentală, iar Čaputová a avertizat despre o „furtună de informații” false promovate de politicieni din partea dreaptă a eșichierului politic, care sunt susținuți de Rusia.

De asemenea, Čaputová a ținut să transmită că nu va candida pentru un al doilea mandat.

John Kampfner precizează că campaniile electorale din Slovacia au produs adesea schimbări dramatice în ultimul minut, iar un sistem de vot complicat va face ca formarea unei coaliții să fie complexă.

Cu toate acestea, ceea ce este dincolo de orice îndoială este faptul că Fico este din nou un jucător important, iar politica pe care o adoptă este din nou la modă. Prin urmare, acesta este un indiciu referitor la cât de dezordonată a devenit politica și cât de mult s-a erodat încrederea în democrația liberală, mai spune Kampfner, în inima Europei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu sunt uimit cum de s-a uitat 20 august 1968. Oare soros si americanii, nato au fost cei ce au intrat cu armatele in fosta cehoslovacie? Cum poate un popor sa uite "prietenia" rusiei? Cum pot popoarele europei de est sa uite ce a insemnat instaurarea, cu forta armata, a comunismului provenit din rusia? Cum a format rusia urss? Trebuie sa fii cretin pentru a fi de partea rusiei si tradator si vanzator de tara pentru a promova politica expansionista si samavolnica a unei tari agresive cum a fost si este rusia. Slovacii sa nu omita faptul ca doar apartenenta tarii la nato si imperfecta ue ii fereste sa impartaseasca soarta ucrainei de azi. Rusia, prin furt si violenta a ajuns puterea, indoielnica de fapt, care este azi. Castigarea alegerilor de catre trump, pentru a doua oara, in ciuda celor demonstrate de acest dement, ar fi o tragedie pentru intreaga lume civilizata de bine de rau. Ar fi o intoarcere in primitivism, sigur ar instaura, in cea mai democrata tara, o dictatura groaznica, cu repercusiuni incomensurabile. Incultura, lipsa educatiei naste monstri. Acesti monstri sunt mai feroce ca niciodata in prezent, pretutindeni in lume. Treziti-va popoare, cat nu este prea tarziu, Si nu uitati de china!
    • Like 0
  • Ovidiu check icon
    E o plăcere să-l citești pe dl MDB. Un contributor ubicuu. Un fel de Ion Cristoiu, al Republicii, atotprezent la toate întâmplările de pe mapamond. Tot ce mișcă pe lumea asta, de la Iohannis la Eurovision, de la drona rusească, care a atacat România la Asociația Flamandă de Stomatologie, de la tehnologia SMR la alegerile parlamentare din Slovacia... toate evenimentele lumii, luate de pe internet, îl au ca interpret al nostru pe dl MDB. Din fericire, există și comentatori reputați pe o mie și unul de canale de știri, care ne explică lumea, la minut, Are însă și dl Badea farmecul său, dacă-l citești, la siestă, înainte de somnul dulce al după-amiezii.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult