Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Alexandra a vrut să trăiască în România normală. Dar la telefon i-a răspuns România reală

Alexandra Măceșanu

Foto: Facebook Alexandra Măceșanu

Este anul 2022 în România normală. Alexandra a ajuns cu cinci minute mai târziu în gara din Caracal și a pierdut trenul spre București, care a plecat la timp. Grăbită să ajungă la festivitatea din prima ei zi ca studentă la Medicină, visul ei și al mamei ei, tânăra de 18 ani face autostopul. O ia un bărbat mai în vârstă, care îi spune că îi amintește de fiica lui plecată la muncă în străinătate. Ajunși în față la Carol Davila, bărbatul îi dă Alexandrei cartea lui de vizită, să îl sune când mai are nevoie de ajutor, dar și un pulover, pentru că la București plouă și tânăra e îmbrăcată subțire.

Înainte de festivitate, Alexandra o zărește pe hol pe Ana și își face curaj să intre în vorbă cu ea. Nu o cunoaște personal, dar știe că Ana intră în anul patru și până acum a avut cele mai mari medii în fiecare an. Ana învață foarte bine, iar profesorii îi dau notele pe care le merită, chiar dacă nu e fiica vreunui medic sau a vreunui politician sus pus. "Uite, ăsta e numărul meu. Dacă ai vreodată nevoie de ajutor și ți-e frică înainte de un examen, chiar și la 4 dimineața, sună-mă și o să te ajut imediat", îi spune Ana noii ei prietene.

Înapoi în 2019, în România reală. Ana este prietena mea din copilărie. Grija și dragostea imensă cu care este împinsă de la spate de familie îi dau liniștea necesară pentru a-și îndeplini visurile. A absolvit cel mai bun liceu din București și tocmai a intrat la Medicină, visul ei și al mamei ei. Dar Ana a avut și mult noroc: nu s-a întâlnit prea mult cu România reală, pentru că familia ei a făcut eforturi să o crească într-o Românie normală. Peste trei ani, când va intra în anul patru la Medicină, va ști suficient de multe lucruri încât să-și ajute orice coleg care îi va cere asta.

În schimb, Alexandra nu va fi acolo. Alexandra a murit pentru că s-a întâlnit cu România reală. Din ce știm până acum, tânăra de 15 ani a fost răpită, sechestrată, violată și omorâtă, iar corpul ei, tranșat și dizolvat în acid. Alexandra a sunat de trei ori la 112 și le-a zis oamenilor de acolo ce a pățit. Le-a dat detalii despre locul în care se află și le-a spus că e în pericol iminent de moarte. STS-ul a indicat trei adrese greșite la care s-ar afla tânăra, iar apoi polițiștii au așteptat ora 6 dimineața pentru a pune în aplicare mandatul de percheziție.

Ultimele informații arată că Alexandra ar fi fost ucisă în timp ce polițiștii stăteau impasibili de partea cealaltă a gardului, uitându-se la ceas. Pentru România reală, pare un nou semnal de trezire, poate mai puternic decât cel de după Colectiv, întrucât lucrurile au început să se miște rapid, cel puțin la suprafață. Pentru părinții Alexandrei, nu există, însă, dreptate. De ce fiica lor, despre care nu avem niciun motiv să presupunem că nu era la fel de serioasă și iubită precum Ana, a murit? Nimeni și nimic nu le-o mai poate aduce înapoi, iar, la festivitatea de la Medicină din 2022, scaunul ei va fi gol.

Cât despre criminal, o singură zi de închisoare îi va fi suficientă. O singură zi, în care să îi privească în ochi pe toți ceilalți deținuți care au copii. Iar noi să nu o uităm niciodată pe Alexandra și să ne gândim în fiecare zi la ea. Să acționăm în fiecare zi ca și când tragedia abia s-ar fi produs, tocmai pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple niciodată. Și, poate, în 2022 vom trăi cu toții într-o Românie normală. Alexandra a vrut și ea asta, dar a format numărul greșit și a dat la capătul celălalt al firului de România reală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult