Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Alexandra a vrut să trăiască în România normală. Dar la telefon i-a răspuns România reală

Alexandra Măceșanu

Foto: Facebook Alexandra Măceșanu

Este anul 2022 în România normală. Alexandra a ajuns cu cinci minute mai târziu în gara din Caracal și a pierdut trenul spre București, care a plecat la timp. Grăbită să ajungă la festivitatea din prima ei zi ca studentă la Medicină, visul ei și al mamei ei, tânăra de 18 ani face autostopul. O ia un bărbat mai în vârstă, care îi spune că îi amintește de fiica lui plecată la muncă în străinătate. Ajunși în față la Carol Davila, bărbatul îi dă Alexandrei cartea lui de vizită, să îl sune când mai are nevoie de ajutor, dar și un pulover, pentru că la București plouă și tânăra e îmbrăcată subțire.

Înainte de festivitate, Alexandra o zărește pe hol pe Ana și își face curaj să intre în vorbă cu ea. Nu o cunoaște personal, dar știe că Ana intră în anul patru și până acum a avut cele mai mari medii în fiecare an. Ana învață foarte bine, iar profesorii îi dau notele pe care le merită, chiar dacă nu e fiica vreunui medic sau a vreunui politician sus pus. "Uite, ăsta e numărul meu. Dacă ai vreodată nevoie de ajutor și ți-e frică înainte de un examen, chiar și la 4 dimineața, sună-mă și o să te ajut imediat", îi spune Ana noii ei prietene.

Înapoi în 2019, în România reală. Ana este prietena mea din copilărie. Grija și dragostea imensă cu care este împinsă de la spate de familie îi dau liniștea necesară pentru a-și îndeplini visurile. A absolvit cel mai bun liceu din București și tocmai a intrat la Medicină, visul ei și al mamei ei. Dar Ana a avut și mult noroc: nu s-a întâlnit prea mult cu România reală, pentru că familia ei a făcut eforturi să o crească într-o Românie normală. Peste trei ani, când va intra în anul patru la Medicină, va ști suficient de multe lucruri încât să-și ajute orice coleg care îi va cere asta.

În schimb, Alexandra nu va fi acolo. Alexandra a murit pentru că s-a întâlnit cu România reală. Din ce știm până acum, tânăra de 15 ani a fost răpită, sechestrată, violată și omorâtă, iar corpul ei, tranșat și dizolvat în acid. Alexandra a sunat de trei ori la 112 și le-a zis oamenilor de acolo ce a pățit. Le-a dat detalii despre locul în care se află și le-a spus că e în pericol iminent de moarte. STS-ul a indicat trei adrese greșite la care s-ar afla tânăra, iar apoi polițiștii au așteptat ora 6 dimineața pentru a pune în aplicare mandatul de percheziție.

Ultimele informații arată că Alexandra ar fi fost ucisă în timp ce polițiștii stăteau impasibili de partea cealaltă a gardului, uitându-se la ceas. Pentru România reală, pare un nou semnal de trezire, poate mai puternic decât cel de după Colectiv, întrucât lucrurile au început să se miște rapid, cel puțin la suprafață. Pentru părinții Alexandrei, nu există, însă, dreptate. De ce fiica lor, despre care nu avem niciun motiv să presupunem că nu era la fel de serioasă și iubită precum Ana, a murit? Nimeni și nimic nu le-o mai poate aduce înapoi, iar, la festivitatea de la Medicină din 2022, scaunul ei va fi gol.

Cât despre criminal, o singură zi de închisoare îi va fi suficientă. O singură zi, în care să îi privească în ochi pe toți ceilalți deținuți care au copii. Iar noi să nu o uităm niciodată pe Alexandra și să ne gândim în fiecare zi la ea. Să acționăm în fiecare zi ca și când tragedia abia s-ar fi produs, tocmai pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple niciodată. Și, poate, în 2022 vom trăi cu toții într-o Românie normală. Alexandra a vrut și ea asta, dar a format numărul greșit și a dat la capătul celălalt al firului de România reală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult