Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Am întrebat 20 de studenți la ce seriale s-au uitat în timpul izolării

Casa de papel, Netflix

Foto: Guliver Getty Images

Adolescenții și tinerii din generația Z reprezintă segmentul de public care frecventează și consumă cel mai mult conținuturi de pe rețeaua Netflix. Spre deosebire de generațiile precedente, X și Y, nativii digitali ai Generației Z s-au născut și au crescut odată cu Internetul, într-un mediu divers, flexibil și puternic tehnologizat.

În această perioadă, pentru mulți dintre noi, Netflix a fost cea mai relaxantă alternativă de petrecere a timpului în izolare. Netflix are circa 183 milioane de abonați din 190 de țări. 

„Nativii digitali aspiră la o lume mult mai tehnologizată”

Studenții constituie o parte reprezentativă a Generației Z, fiind mereu interconectați și preferând comunicarea audio-vizuală. Vin cu o perspectivă nouă și modalități inedite de lucru în orice domeniu. Sunt produsul internetului de mare viteză, o generație crescută în timpul crizei economice, cu temeri despre viitor, dar capabili să ia decizii favorabile pentru viața lor.

Un studiu din 2018, realizat de Dell Technologies pe 12 mii de elevi și studenți, cu privire la atitudinile și opiniile actuale privind tehnologia și locurile de muncă, arată că perspectivele lor asupra tehnicii ar putea să remodeleze forța de muncă. Tinerii respondenți sunt de părere că tehnologia și automatizarea vor crea un mediu de lucru mai echitabil; ei visează să lucreze cu platforme digitale de ultimă oră și mulți dintre ei sunt interesați de cariere în IT. Viitorii angajați au o înțelegere profundă și universală a tehnologiei și a potențialului lor de a transforma modul în care muncim și trăim.

O altă cercetare realizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în parteneriat cu Romanian American Foundation și derulat în perioada 2017-2019 confirmă faptul că generația tânără este o mare consumatoare de tehnologie. Datele confirmă că suntem în era mobilității, smartphone-ul fiind, de departe, cel mai utilizat dispozitiv de pe care tinerii accesează internetul pentru perioadele cele mai lungi (peste 6 ore). În ceea ce privește modul de înțelegere a competențelor digitale, majoritatea tinerilor se află la nivel mediu, iar o mică parte se consideră mai pricepuți decât restul.

Până la angajare însă, ne-am propus să aflăm, prin intermediul unui chestionar, cum petrec studenții timpul în izolare, cât de atașati sunt de Netflix și ce genuri îi atrag.

Chestionarul a fost aplicat pe 20 de studenți cu vârste între 19 și 25, dintre care 13 fete și 7 băieți. Privitul conținuturilor online constituie principala modalitate de a ocupa timpul inactiv și, pe de o parte, un mijloc distractiv de a evada în lumea ideală a peliculelor. Deși fac parte din aceeași generație, totuși, au plăceri diferite și surprinzătoare. 

„Mă regăsesc în multe povești precum La casa de papel care este un film fascinant”

Florentina mărturisește cu bucurie această perioadă din viața ei „Perioada de carantină s-a dovedit a fi «benefică» pentru toți cei care urmăresc filme și seriale în maraton”. Însă, Cristina nu beneficiază de timp suficient pentru a se relaxa, deoarece programul încărcat cu ore online și teme o solicită destul de mult.

„Timpul alocat de mine vizionării de filme în această perioadă este unul redus, perioada fiind deja destul de încărcată cu activități școlare. Temele pe care trebuie să le rezolv plus întâlnirile online îmi ocupă cea mai mare parte din zi.”

Având în vedere situația dificilă în care ne aflăm, mare parte dintre studenți și-au găsit refugiul în filme sau seriale de acțiune, război, violente, istorice. Cei ce ignoră realitatea se regăsesc și în filme science fiction, ce le dau posibiliatea de a vedea într-un mod inedit lumea. Genurile enumerate sunt preferate mai ales în rândul băieților. „Din punct de vedere al genului, îmi place să vizionez seriale documentare, istorice, polițiste sau de acțiune, ba uneori și SF. În funcție de starea pe care o am în momentul respectiv.”, mărturisește Valentin.

În ceea ce privește filmele preferate, dar și serialele, opțiunile diferă între fete și băieți.

Peaky blinders, Kill Bill, Breaking bad, Dave, Band of brothers, câteva din serialele preferate pentru script, poveste, mod de filmare și capacitatea de a captiva publicul, iar în materie de filme, Lord of the Rings pentru nostalgia creată, fiind un film care mi-a marcat copilăria și, totodată, calitatea acestei serii”, spune Andrei. Iar lui Florian îi este imposibil să aleagă un singur film/serial preferat „Seriale favorite all-time sunt Mad Men și Two and a half Men, Hannibal. De ce? Aceste seriale m-au impresionat prin realitatea pe care o arată, legătura cu aspecte obișnuite ale vieții care se pot întâmpla oricui. Vikings, Peaky Blinders - mereu am iubit istoria și războiul. Filme favorite: All time favorite: Trilogiile Lord of the Rings și Hobbitul- sunt un mare fan al fantasticului și poveștilor, aceste filme le vizionez de minim 5 - 6 ori pe an ca un maraton, Transformers, Me, myself and Irene, The Grinch, Almighty God, Yes Man, Dumb and Dumber- toate au în comun un actor și anume Jim Carrey ”.

Fetele, aflându-se la extrema cealaltă față de băieți, pun accentul mai mult pe sentimente. Printre genurile preferate se regăsesc cele romance, comedie, psihologice și cele ce se bazează pe fapte reale.

Iulia este cea care susține acest lucru: „Îmi plac cam toate genurile de filme/ seriale, dar dacă ar fi să aleg ceva aș spune că iubesc genurile romantice și de acțiune. Îmi plac poveștile care te țin în suspans, care nu te lasă să îți dai seama care va fi finalul”. Firea sensibilă se poate evidenția și prin ceea ce îți place să urmărești ca în cazul Larisei „ Filme: Trilogia Stăpânul Inelelor, Titanic, The Godfather, Miracolul din celula 7, La casa de papel, iar seriale Outlander, Vikings, Dark.”

Medeea este axată pe latura psihologică a oamenilor, a faptelor:„Dark (destul de greu de urmărit pentru că sunt foarte multe informații de reținut ca să poți înțelege), Kalifat (pentru că urmărește un subiect pe care eu îl consider important. De asemenea, este destul de dur.), Bojack Horsman (este un serial de animație care pe parcurs devine din ce în ce mai serios și profund). Pot spune că este serialul meu preferat.”

Datorită situației actuale, timpul alocat vizionării producțiilor cinematografice a crescut substanțial de la câteva ore pe săptămână la câteva ore pe zi. Cinefilii profită cât pot de mult de gama variată a filmelor, disponibilă pe Netflix, astfel încât o mare parte a zilei și-o dedică pasiunii lor. „Aproximativ 5-6 ore pe zi.”, spune Victor.

Mădălina se simte mai confortabil seara pentru a intra în lumea filmelor „Petrec vreo 8 ore pe zi, de fapt mai mult noaptea”. Andra este o fire mai echilibrată, așa că nu face excese „Aloc în jur de 3 ore/ zi vizionării filmelor. De asemenea sunt și zile în care nu mă uit deloc la filme sau seriale.”

„Încerc să nu mă rup prea mult de activitățile pe care le desfășuram înainte de instaurarea stării de carantină. Aș spune 5 ore pe săptămână, echivalentul vizionării a două filme”, mărturisește Alexandra.

Există și excepții. Adina și Magdalena sunt studente ce și-au ocupat timpul cu alte activități, întrucât nu au vizionat niciun film sau serial în perioada de carantină. Și Adelin a avut altă preocupare ce nu a inclus activitatea pe Netflix „Foarte puțin, de-abia am putut termina un serial în perioada aceasta.”. La fel și Luana „Nu aloc foarte mult timp vizionării de filme și seriale în această perioadă”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Republica, poate încercați să fiți mai selectivi în ceea ce privește textele pe care le selectați spre publicare... Nu m-aș fi așteptat să găsesc într-un articol apărut pe Republica folosirea virgulei între subiect și predicat: „mare parte dintre studenți, și-au găsit refugiul în filme”. Dezamăgitor!
    • Like 2
    • @ Emma Stefan
      Nume check icon
      Pai daca si-au gasit "refugiul" in filme si nu in carti ...sau macar Kindle sau e-book-uri...
      • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult