Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Am întrebat-o pe mamaia dacă a votat. „M-am temut să nu greșesc, ca-n ‘90 când nu m-am sfătuit nici cu soțul meu. Poate de-aceea am pensie de 250 de lei”

Votare pensionara

Foto: Adel Al-Haddad/ Inquam Photos

Iubesc oamenii simpli. Pe acei oameni care, din diverse motive, nu au avut acces la educație înaltă, dar care au acel bun simț care-i înalță la rang de înțelepți. Oamenii care spun lucruri despre viață fără să-și înceapă zicerea cu Am să-ți spun un singur lucru și a căror zicere o închei tu cu: Asta am vrut să spun și eu, dar cuvintele erau la dumneata!

Unii oameni simpli mă emoționează până la lacrimi cu resemnarea lor în fața sorții. Mi-aș dori să fiu ca ei și să nu mă-ngrozească unicitatea vieții mele pământene. Recunosc că nu pot. Când spun „nu-i nimic, las’ că asta am s-o fac în altă viață” , o spun doar ca să atrag atenția că eu nu mă resemnez decât cu forța.

Unii oameni din viața mea m-au marcat atât de tare încât i-aș cere lui Dumnezeu să mă nasc în aceeași familie, ca nu care-cumva să ratez așezarea mea în viața lor sau a lor în viața mea. Unul din acești oameni e mamaia, sora tatii, care m-a crescut de mică și până a trebuit să merg la școală. Până la vremea liceului, mergeam la ea la țară în aceeași zi în care luam vacanță și acolo rămâneam până începea iar școala. Mamaia învățase bune maniere și „fandoseli gospodărești” (cum o ironizau tatăl meu și fratele lui mai mare), dar și multe alte lucruri de la două surori mai mari care apucaseră vreo doi ani de pension până a venit războiul. 

Tot ce știa ea m-a învățat și pe mine. Am apucat să-i mulțumesc pentru tot cândva, în ultimii ei ani de viață și tare mă mai simt bine cu mine însămi pentru asta! Mamaia era un alt om simplu. Am întrebat-o odată, după niște alegeri, dacă a fost să voteze, deși știam că nu fusese. Eu voiam doar să conversez, ea mi-a răspuns și m-a lăsat fără cuvinte: N-am fost. M-am temut să nu greșesc, ca-n ‘90 când nu m-am sfătuit nici cu soțul meu. Poate de-aceea am pensie de 250 de lei. Mamaia niciodată nu-i spunea li tataia „omul meu” sau „bărbată-miu” cum spuneau celelalte femei, ci soțul meu. Îmi plăcea asta. Întotdeauna își alegea vorbele cu grijă și vorbea cu respect despre cei din familie. Niciodată nu se așeza pe ea mai sus decât considera că-i este locul. Niciodată nu se credea mai deșteaptă decât era. Ar fi făcut cu siguranță mai multă școală doar că războiul, pierderea tatălui și problemele de după război au forțat-o să renunțe la învățătură. Și ea considera că nu are suficientă educație ca să se dumirească cine are bune intenții în treburile politice și cine nu, așa că mai bine să-i întrebe pe cei care au școală mai multă cu cine ar trebui să voteze ea. 

Pe unii oameni simpli îi întâlnești unde nu te aștepți. M-a impresionat o bătrână de prin Apuseni, care era unul din cei trei locuitori ai unui sat uitat de lume, care a râs amar și-atât când a fost întrebată de un reporter dacă ea votează. Un răspuns simplu ca ea, ca viața ei. Și deopotrivă inteligent.

Pe unii oameni simpli îi întâlnești pe stradă. Acolo locuiesc ei fiindcă viața le-a jucat un renghi. Nici nu știi că bătrânul neîngrijit care moțăie pe banca din fața ta a fost bibliotecar sau inginer sau învățător. Pentru că el nu a fost educat să fie șmecher și nici nu are șmecheria în sânge, nu a știut să se ferească de cei care sunt șmecheri fiindcă au avut șmecheria în sânge și au perfecționat-o până a devenit formă de guvernământ. (Cum sună șmecrație?) Dar dacă ai curiozitatea să-i întrebi ceva despre ei, despre viața lor, despre cum au ajuns oameni ai străzii, despre cum votează…s-ar putea să ți se deschidă apetitul pentru scris. 

Mai sunt oameni simpli. Ceilalți. Oamenii din reportajele lui Răzvan Anghelescu și Vax Populi sau ale celor de la Recorder. Cei care cred că soarele în timpul nopții e lună și invers, cei care nu știu în ce județ locuiesc pentru că acum ceva ani în urmă, prin căsătorie, au schimbat domiciliul, deci nu sunt de prin părțile locului, cei care au citit multe-multe cărți și de Ion Eminescu, și de Mihai Creangă, în fine, cei din cauza cărora îți vine să răspunzi cu „Da” la un referendum care ți-ar cere să spui dacă cetățenii ar trebui să treacă un test de inteligență înainte de a li se da drept de vot, atât de simpli sunt. Ei sunt ceilalți, cărora le e tot timpul bine. N-au pretenții, n-au aspirații, n-au visuri, nu-și doresc nimic deosebit pentru copiii lor, nici pentru nepoții lor, nimic nu-i supără, nu-i interesează cine-a fost și ce-a făcut Brătianu, nici Maniu și nici Iorga. Cea mai mare bucurie a lor e că au avut cu ce se-mbăta sâmbăta trecută și că sâmbăta asta e zi de miting deci iar dă pesedeul mici cu chifle și muștar și bere-n pahar de plastic. (Ci vrai, uăi?! Îi dreptu' nieu!) Și ei votează. Și votul lor contează. Ăștia sunt ceilalți, care au schimbat cu nemintea lor o țară de se-ntoarce pe toate părțile în mormânt Carol I! Și ei sunt mulți. Mai mulți ca unii? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Va contrazic stimata doamna Liliana Ivan. Spuneti dumneavoastra ca "Ăștia sunt ceilalți, care au schimbat cu nemintea lor o țară de se-ntoarce pe toate părțile în mormânt Carol I! Și ei sunt mulți. Mai mulți ca unii?" Nu doamna, nu astia au decis rezultatul votului la ultimile alegeri parlamentare. De vina sunt cele 11 milioane de cetateni care nu s-au prezentat la alegeri. 11 milioane din 18 inscrisi pe listele de alegatori. Deci nu prostia celor care au votat ci nesimtirea celor care nu au votat e de vina. Acum critica si demonstreaza nemultumiti. Atunci s-au multumit sa stea in fata televizoarelor asteptand rezultatele. Nici pensionarii nu sunt de vina asa cum se avanseaza ideea peste tot. Dupa datele de la BEC, la ultimile alegeri parlamentare, au votat 1,7 milioane de pensionari. 1,7 milioane din 7,2 milioane de cetateni prezenti la vot si dintr-un total de 5,2 milioane de pensionari cat are Romania. Asa ca lamuriti-ma si pe mine cine poarta vina.
    • Like 1
  • Ionel check icon
    Mi-a placut articolul. Insa, titlul nu are nicio legatuta cu continutul. Pensia de 250 de lei nu are nicio legatura cu votul. Ma uit si la politicieni la tv care, atunci cand li se spune "am 35-40 de ani de munca si am o pensie de 700 de lei " , in loc sa spuna "pai daca nu ai cotizat la pensie sau ai avut salariu mic...etc nu ai cum sa ai o pensie mai mare...", spun ca maresc ei pensiile sau schimba legea cand vin la putere !!! exact ce fac psd-istii acum.
    • Like 0
  • Nu mai pot, frate, cu „Miorița”... are vreun rost articolul ăsta?
    • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Faină ideea! Mulțumesc!
      • Like 0
    • @ Liliana Ivan
      Pe bune acuma: cine îți dă ceva de bună voie, indiferent dacă meriți ori ba? Trebuie să ceri, să te faci auzit, să nu te poată ignora - și asta văd în stradă de la OUG 13 încoace. Dacă stai în banca ta și oftezi că te muncesc hapsînii... cu oftatul rămîi.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult