Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Antreprenorul Dragoș Anastasiu: Suntem o țară de patroni bogați cu firme sărace

Dragos Anastasiu - captura Digi24

Foto: captura Digi24

România este o „țară de patroni bogați cu firme sărace”, spune antreprenorul Dragoș Anastasiu care a observat că, din motive care țin de impredictibilitatea legislativă, mare parte dintre antreprenorii locali își scot banii din firme.

„Mindsetul nostru la peste 30 de ani de la Revoluție nu este să punem bani deoparte. Și asta vedem din modul în care sunt capitalizate firmele antreprenoriale românești - nu sunt capitalizate. Cred că jumătate dintre ele încalcă legea în ce privește capitalurile proprii, pentru că e acolo un minim necesar. Asta a venit si din problemele legislative, toți au preferat să ia banii din companie, să își asigure nu numai traiul, dar și o predictibilitate, că dacă îi las în companie cine știe ce schimbă ăștia peste noapte și pa, la revedere. Așa, am supt tot ce am putut dintr-o companie. Suntem o țară de patroni bogați cu firme sărace. Ne trebuie reformă. La asta PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă -n.n.) ar fi putut să ne ajute”, a declarat recent antreprenorul Dragoș Anastasiu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

El spune că, în ce privește sprijinul acordat de către stat, în pandemie, business-urilor private există o „diferență ca de la cer la pământ” între România și Germania. În domeniul horeca statul german a acordat antreprenorilor ajutoare în 4 etape succesive.

Anastasiu, care este și președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), a povestit că are prieteni care dețin restaurante în Germania care i-au spus că în 2020 au avut cel mai bun an financiar, datorită compensațiilor primite de la guvern. În plus, mentalitatea de acolo este diferită față de cea locală.

„La firmele germane mentalitatea este: ne merge bine, punem deoparte”, în timp ce românii preferă să cheltuie: „Ne merge bine? Cheltuim! Viața e scurtă, life is short. Hai, dați drumul, cumpărăm”, descrie Anastasiu. La fel și la stat: „La stat? Avem, hai să dăm - e populismul. Ne simțim bine când suntem aplaudați”, vede el.

Pe de altă parte, antreprenorul spune că problema forței de muncă a revenit în sectorul Horeca, unde sunt multe firme mari care dau anunțuri de angajare fiecare pentru câte o mie de angajați, după ce, din cauza pandemiei, mulți dintre angajații din sectorul hoteluri și restaurante au plecat către firmele de curierat, către activități din mediul online, sau alte zone economice care au funcționat bine în ultimul an și jumătate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • L-as ruga pe domnul Anastasiu sa vorbeasca in nume propriu. Cred ca foarte multi antreprenori nu se identifica cu generalizarile lui patetice.
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult