Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Apelul unui „moldovean izolat” către cei 123 de parlamentari din cele 8 județe ale Moldovei

La final de an mă întreb de unde să încep bilanțul pentru 2015 pentru a evalua prioritățile anului 2016. Pentru că sunt moldovean şi sunt expus la lipsurile regiunii de unde provin, închei anul cu aceleaşi regrete ca şi în decembrie 2014: încă nu avem nimic început la construcția autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi. Sau poate că nu sunt încă bine informat, de fapt autostrada Târgu Mureş-Iaşi există, dar doar pe Wikipedia.

Gândul că după 25 de ani de democrație încă nu avem o autostradă care să lege Moldova de restul lumii mă face să îmi pun multe întrebări. Este evident că această autostradă ar fi trebuit să fie rezultatul cu care s-ar fi mândrit actuala clasă politică. Se pare că ambiția ei a fost doar la nivel de studii pentru o asemenea investiție. 

În prezent în Parlamentul României sunt 123 de parlamentari din cele 8 județe ale Moldovei, care sunt rezervați în a crea o coaliție transpartinică pentru cauza acestui proiect regional. Interesul de partid este mai mare decât curajul de a călca pe orgoliul personal şi a-l supăra pe şeful cel mare.

Să fie tocmai astfel de situații punctul de plecare a unui nou model pentru structura parlamentului? În Norvegia parlamentarii sunt aşezați în plen după apartenența la provinciile țării, nu în funcție de partidele din care provin. Acestă structură arată o prioritate care lipseşte vieții politice din România, anume prioritizarea problemelor regiunilor din care provin parlamentarii şi nu doar agenda partidelor din care fac parte. Un alt aspect care trebuie discutat este în ce măsură lucrările pentru aceste proiecte naționale ar avea mai mult succes dacă am accelera un proces de descentralizare a instituțiilor concentrate în Bucureşti.

În ce măsură ar reprezenta patriotismul local o contrapondere la deciziile politice luate la Bucureşti? A accelera lucrările la un asemenea proiect ține de prioritățile guvernului, dar şi mai mult de cât de implicați sunt reprezentanții regiunii pe unde ar trece o asemenea autostradă.

În contextul scandalului recent de la CNADNR, ar fi cumva o soluție ca această instituție să fie plasată în provincie? Nu avem nicio garanție că ar fi o mişcare reuşită, dar poate reprezenta una din multele încercări de a o depolitiza, a o ancora în realitatea de la firul ierbii, şi de ce nu de a crea locuri de muncă tehnocraților din provincie şi a plasa sarcini decisive în mâinile autorităților regionale care au de câştigat din urma unui eventual succes. Indeferent dacă instituția ar fi localizată la Iaşi, Piteşti sau Sibiu, ar fi oricum mai aproape de firul ierbii, şi mai departe de factorii decidenți de la Bucureşti.

În ce măsură ar reprezenta patriotismul local o contrapondere la deciziile politice luate la Bucureşti? A accelera lucrările la un asemenea proiect ține de prioritățile guvernului, dar şi mai mult de cât de implicați sunt reprezentanții regiunii pe unde ar trece o asemenea autostradă.

Răzleț în județele Neamț şi Iaşi citesc comunicate de presă ale parlamentarilor PSD şi PNL care se acuză reciproc de ineficiență şi dezinteres şi mai ales care se duelează în a sublinia cât de imperativă este nevoia autostrazii. În rest tăcere. În ultimii ani, proiectul a fost pasat de la ministerele conduse de domnii Şova şi Fenechiu, domni care s-au bucurat de o reputație (nici pe departe impecabilă) în fruntea Departamentului Marilor Proiecte şi a Ministerului Transporturilor.

Oare mai are timpul răbdare cu noi în situația în care ne aflăm? De ce fel de imbold avem nevoie pentru a crea o solidaritate regională pentru această cauză? Înțeleg că politicul este divizat în această privință şi nu am putea sub nicio formă crea un conses din partea celor 123 de reprezentanți, dar cu ce putem contribui noi, societatea civilă, pentru a ne asigura că acest deziderat va fi concretizat până în 2020?

Sunt multe entități care ar avea de câştigat din înfăptuirea acestui plan: Camerele de Comerț şi Industrie din cele 8 județe, sindicatele muncitoresti din toată Moldova, asociațiile de agricultori, întreprinderile mici şi mijlocii, firmele de transport, investitorii naționali şi internaționali, firme internaționale de transport, fetița din comuna Săbăoani care îşi aşteaptă mama să ajungă mai repede din Italia, studenții care studiază la Cluj sau Târgu Mureş, şi nu în ultimul rând Republica Moldova.

Cum să procedăm noi, cei cărora le pasă, încât peste 5 ani să nu mai fie nevoie să facem 10 ore cu maşina de la Iaşi la Oradea? Nu am răspuns la aceste intrebari, dar aştept sugestii de acțiune pentru 2016.

Este destul de greu şi necesită resurse puternice să creezi la nivel internaţional un grup de lobby autonom pentru această autostradă. Uniunea Europeană de una singură are toate interesele de a crea această legătură rutieră, dar nu se poate face nimic fără colaborarea actorilor din țară.

Poate că solidarizarea la nivel regional nu ar trebui să fie aşa greu de realizat sau mă înșel eu? În 25 de ani nu am trecut acest test al solidarizării regionale. Ce-i drept, în lipsa autostrăzii avem un grup pe Facebook care militează pentru aceast proiect şi avem până şi o pagină pe Wikipedia, destul de consistentă de altfel, dedicată acestui proiect. Pagina de Wikepedia are un ultim update pe 17 septembrie, iar grupul de pe Facebook o postare pe 14 decembrie. Ce ne facem atunci când aceste doleanțe nu au mai mult de doar câteva mii de aderenți în spațiul online, şi când presiunile societății civile pentru acest proiect sunt cvasi invizibile?

În urma anunțării bugetului pentru 2016 gândit de guvernul Cioloş, autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu apare defel în bugetul Ministerului Transporturilor. Ziarul de Iaşi a fost cea mai vocală publicație locală care a comentat această ignorare notorie. Acest pas din partea guvernului Cioloş lasă Moldova în izolare până în 2020 când se prevede construirea tronsonului Iaşi-Târgu Neamț.

Aşadar, dacă societatea civilă nu are capacitate să se urnească şi să creeze un conses susținut de actorii publici neafiliați politici, cei 123 de parlamentari din Moldova nu reuşesc să creeze o coaliție transpartinică pentru a ridica regiunea din sărăcie, iar guvernul tehnocrat nu face o prioritate din construirea autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi, la cine batem la uşă şi unde să mergem să ne cerem drepturile?

Cum să procedăm noi, cei cărora le pasă, încât peste 5 ani să nu mai fie nevoie să facem 10 ore cu maşina de la Iaşi la Oradea? Nu am răspuns la aceste intrebari, dar aştept sugestii de acțiune pentru 2016.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • poate miscarea separatista in frunte cu Asachi si Negruzzi a avut dreptate cand sustinea ca prin unire, Moldova va pierde prea mult. Nu numai ca Moldova a pierdut capitala, dar a pierdut tot. Tot tot tot! Nu li s-au acceptat separatistilor in 1866 nici cererea ca ICCJ sa fie la iasi, nici Prutul sa devina navigabil. Nici azi, dupa 150 ani de la cererile decente ale separatistilor (care nu voiau unirea cu Tara Romaneasca) nu exista un plan concret de a lega Moldova de restul tarii cu o autostrada. Parlamentarii moldoveni sunt de-a dreptul idioti. Idioti idioti idioti!
    • Like 0
  • Nu pot sa nu ma repet ...cer scuze celor care au mai citit aceste idei! Nu avem partide politice...partidele politice se caracterizeaza printr-un statut , o ideologie pe care le sustin permanent, pe baza carora fac aliante pe baza carora construiesc programe...Recunoasteti asa ceva la partidele politice din Romania ? Aceste partide recunosc ca nu sunt interesante de tara si de popor. Demonstratia acestor vorbe rezulta din practica parlamentara : Fiecare partid aproape de putere face aliante motivand ca altfel nu poate sa-si realizeze proiectul, nu poate sa-si treaca legile ...deci din start el spune ca cei aflati in opozitie nu sunt interesati de tara si popor fiindca ei aflati la putere, iau masuri administrative si legislative benefice tarii si poporului, iar cei din opozitie nu le voteaza fiindca vor sa-i dea jos de la putere . Aceasta practica am vazut-o la toate partidele politice deci toti ne-au convins ca cei aflati in opozitie nu sunt interesati de tara si popor . Important!!! Toti au fost la putere si in opozitie , deci conform spuselor si practicilor lor nici unora nu le pasa de tara si popor ...ceea ce era de demonstrat. Ei au tupeul sa motiveze spunand "acesta este jocul politic"!!! Partea cea mai trista si cea mai rea este ca noi nu avem reactie iar ei nu numai ca au reactie dar si stiu sa speculeze lipsa noastra de reactie . Am fost entuziasmat de reactia noastra dupa Colectiv, dar ei au asteptat si la momentul potrivit au lovit...si-au votat privilegii noi , au avut tenacitate si reactie , iar noi "am reactionat" conform asteptarilor lor...sarbatori, lehamite ...nu am mai iesit in strada ...ia ganditi-va ce s-ar fi putut intampla daca "explodam" dupa aceasta nesimtire ...cred ca "schimbarea clasei politice" nu mai era vazuta ca o frectie la picior de lemn ...Acum cred ca au o dubla victorie si-au luat tainul si ne-au si testat...si s-au linistit ...
    • Like 0
  • Autostrada Iasi-Tg Mures? Este prima data cand aud de asa ceva. Eu sunt galatean...oras pe 3 rauri: Dunare, Prut, Nistru; intre 3 tari: Romania, Rep Moldova si Ucraina; la aprox 350 km de Crimeea, 250 km de Bucuresti si Constanta, linia de "trecere" intre Dobrogea (Bulgaria) si Moldova (Republica plus Rusia). Poate ca nu ma pricep la "drumuri si poduri" dar ma gandesc ca orasul Galati ar putea fi un "nod" comercial,etc important....si totusi, unde sunt parlamentarii galateni? Durbaca, enspe partide? Dan Nica - de la Guvern la DNA si inca vreo 5 de care nu au auzit nici macar vecinii de scara?
    • Like 0
    • @ Lucian Chiriloi
      Erata - se scrie Nistru dar se citeste Siret :).
      • Like 0
  • Domnule Bulai, va propun sa atasati si linkurile catre grupurile de Facebook si pagina de Wikipedia. In felul acesta, chiar daca articolul dumneavoastra nu aduce solutii, macar poate populariza cauza acestei autostrazi.
    • Like 0
  • La fel de bone te puteai prezenta ca fiind un roman izolat, nici Romania nu este inca legata printr-o autostrada de restul lumii, nici macar de UE. Si asta dupa 26 de ani in care au fost investiti atitia €€€ in autostrazi ca ar fi trebuit sa avem si prin sate.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult