Foto: Profimedia Images
Autor al cărții „The Measurement of Health and Health Status”, profesorul Paul Krabbe, de la Departamentul de Epidemiologie al Centrului Medical Universitar din Groningen, a inventat un nou model de măsurare a stării de sănătate în funcție de raportările făcute de pacienți în timp real. Astfel medicii curanți pot monitoriza constant pacienții.
Metoda se folosește cu succes în Olanda. Modelul MAPR îi permite pacientului să își evalueze propria stare de sănătate și să ofere astfel medicului curant acces în timp real la propria condiție fizică explică Paul Krabbe.
„Există diferite moduri de a măsura starea de sănătate, așa cum este ea percepută de fiecare pacient în parte. Există o abordare simplă, care constă în a pune întrebări. Acestea sunt chestionarele convenționale tradiționale și, într-o anumită măsură, sunt utile și oferă informații despre pacient.
Celălalt mod de măsurare, pe care îl implementez alături de echipa mea, ne ajută să urmărim impactul stării de sănătate și impactul bolii asupra pacientului. Aveam deja în lumea științifică acest tip de măsurători și această abordare de măsurare, care erau însă mai degrabă academice. Noi am folosit tehnologia și am avut o nouă abordare, am creat un model de măsurare extrem de user-friendly, poate fi realizat foarte ușor chiar și pe smartphone-uri. În plus nu e nevoie de o altă persoană care să completeze chestionarul, pentru că procesul poate fi realizat de către pacienți fără a avea instrucțiuni și asistență. Iată cum puteți măsura foarte ușor, într-o abordare mai avansată, starea de sănătate a pacienților.”
Cum funcționează aplicația
Medicul Paul Krabbe explică faptul că abordarea echipei sale este mai degrabă vizuală: „Pe ecranul smartphone-ului avem nouă tipuri de indici. Unul poate reprezenta mobilitatea, altul durerea, al treilea poate reprezenta auzul, apoi vederea, nivelul de anxietate și așa mai departe. Acolo pacienții pot selecta nivelul de confort sau disconfort pe care îl au, iar datele sunt pregătite apoi într-un raport la care are acces medicul curant al pacientului. Sistemul nostru mai ajută de altfel și la clasificarea problemelor care îi deranjează pe pacienți în funcție de severitatea lor. De exemplu, dacă un pacient are mai multe plângeri, se creează un top trei, iar medicul poate prioritiza tratamentul în funcție de acesta. Așadar, informațiile adunate prin acest sondaj îl ajută pe medic să prioritizeze și să se concentreze pe principala problemă, durere, problemă a pacientului. Și dacă, de exemplu, pacientul se afla deja în grija unui medic curant, acesta îi poate urmări evoluția prin intermediul aplicației noastre.”
Metoda este folosită cu succes în Țările de Jos pentru pacienții cu transplanturi și a fost folosită și pentru pacienții din cardiologie, iar pentru moment există un studiu în curs de desfășurare pentru copii foarte mici, între zero și 12 luni.
Olanda este una dintre țările europene cu cea mai ridicată speranță de viață, alături de Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se află Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani). Datele provin din cel mai recent raport al Stării de sănătate în Uniunea Europeană, publicat în 2021. Nu în mod întâmplător existența și implementarea politicilor de sănătate din țările aflate în top sunt direct proporționale cu starea de sănătate a populației și cu rata speranței de viață.
Perioada pandemică a dat peste cap sistemele sanitare în întregul bloc comunitar, cauzând multiple crize care au avut un impact considerabil asupra sănătății fizice și mentale a cetățenilor și au constituit o amenințare semnificativă la adresa economiei globale și a bunăstării societății.
Paul Krabbe, expert în metodologia de măsurare a rezultatelor în materie de sănătate, lucrează în prezent la Departamentul de Epidemiologie al Centrului Medical Universitar din Groningen și a putut observa care sunt amenințările globale la adresa sănătății publice și cum ar putea fi consolidată rezistența sistemului de sănătate.
„Aceasta nu este o întrebare ușoară, sau poate că este o întrebare ușoară, dar la care este mai dificil de răspuns. Dar acest lucru depinde în totalitate, cred, de tipul de țări despre care vorbim, deoarece cred că în țările dezvoltate, chestiunile și problemele vor fi, probabil, diferite de cele din țările subdezvoltate, de exemplu, sau chiar de diferențele dintre țările din Uniunea Europeană. De exemplu, cred că România are de luptat cu alte probleme decât Olanda, de exemplu.
În general, cred că una dintre probleme este că oamenii au impresia că știința medicală poate rezolva toate problemele de sănătate, ceea ce nu este cazul. Experiența mea din contactul cu mulți clinicieni este că există multe boli pe care încă nu le cunoaștem. Nu suntem foarte buni în a le rezolva și în a ajuta pacienții cu anumite boli. Din cauza îmbătrânirii noastre și a populației în vârstă, apar tot felul de probleme și probleme diferite pe care nu le aveam, să spunem, înainte de Cel De-al Doilea Război Mondial. Mi-e teamă că nici prevenția nu este răspunsul la toate.
Cred că dacă oamenii au un mod de viață puțin mai modest, acest lucru va ajuta substanțial. Deci, într-un anumit sens, dacă oamenii devin mai prosperi sau câștigă ceva mai mulți bani sau dacă ajutoarele sociale continuă să apară, atunci pentru unii oameni încep să apară probleme - mănâncă nesănătos sau prea mult. Și sunt stresați, pentru că odată cu banii, vine și stresul”, spune Krabbe.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.